Germania donează Rusiei 12 milioane de euro la 75 de ani de la sfîrşitul asediului asupra Leningradului

Germania a donat 12 milioane de euro Rusiei cu ocazia comemorării a 75 de ani de la sfîrşitul asediului Amatei naziste asupra Leningradului, au anunţat Duminică cele două state, potrivit dpa, scrie agerpres. Acest ‘gest umanitar’ va contribui la modernizarea unui spital şi crearea unui centru comunitar ruso-german, au indicat cele două ministere de Externe, într-un comunicat comun.

‘Suntem încrezători că acest gest voluntar va îmbunătăţi calitatea vieţii supravieţuitorilor blocadei şi va contribui la reconcilierea istorică între popoarele celor două ţări, ca fundamentală pentru viitorul relaţiilor bilaterale’, afirmă textul menţionat.

Potrivit Ministerului de Externe de la Moscova, această donaţie nu este însă suficientă pentru a închide problema despăgubirilor individuale. ‘Această iniţiativă umanitară nu înseamnă închiderea chestiunii acordării de plăţi individuale de către Guvernul german tuturor supravieţuitorilor blocadei care mai sunt acum în viaţă’, a declarat purtătoarea de cuvînt Maria Zaharova într-un comunicat. Zaharova a citat decizia de acordare a cîte 2.500 de euro evreilor care au supravieţuit asediului Leningradului, ca parte a despăgubirilor pentru Holocaust. În jur de un milion de civili au murit în cursul celor doi ani şi jumătate ai asediului Armatei naziste asupra Leningradului, astăzi Sankt-Petersburg şi al doilea oraş al Rusiei.

Nouă lovitură pentru Maduro. Instituția care blochează o tranzacție de 1,2 miliarde $

Banca Angliei a împiedicat reprezentanți ai lui Nicolas Maduro să retragă aur în valoare de 1,2 miliarde de dolari, potrivit unor surse anonime citate de Bloomberg. CNN notează că mișcarea reprezintă o nouă lovitură pentru Președintele venezuelean, care depune eforturi să-şi salveze autoritatea, informează News.ro. Potrivit Bloomberg, care citează surse anonime la curent cu acest subiect, aurul constituie o parte semnificativă a rezervelor valutare în valoare de opt miliarde de dolari deţinute de către Banca Centrală venezueleană. CNN precizează că nu a putut confirma din surse independente aceste informaţii şi că încearcă să obţină o reacţie din partea reprezentanţilor lui Maduro.

Instituția a luat această decizie după ce oficiali americani de rang înalt au îndemnat Guvernul britanic să-i împiedice accesul lui Maduro la activele ţării sale şi să-i ofere acces opozantului Juan Guaido, care s-a autoproclamat „preşedinte” interimar al ţării, potrivit Bloomberg.

Londra s-a alăturat Sîmbătă Statelor Unite care l-au recunoscut deja şi altor ţări care au anunţat că-l vor recunoaşte pe Guaidó drept preşedinte interimar al Venezuelei, în cazul în care nu se convoacă alegeri în ţară în termen de opt zile.

„Ne aflăm alături de Statele Unite şi afirmăm că Adunarea Naţională (venezueleană) şi preşedintele său Juan Guaidó sunt cei mai în măsură să conducă Venezuela în vederea restaurării democraţiei, economiei şi libertăţii sale”, a declarat secretarul de stat britanic Alan Duncan.

Banca Angliei a anunţat Sîmbătă, într-un comunicat, că furnizează servicii de păstrarea aurului unei mare număr de clienţi, dar că nu comentează cu privire la aceste relaţii. „În toate operaţiunile sale, banca respectă cele mai stricte norme de gestionare a riscului şi respectă toate legile în vigoare, inclusiv sancţiunile financiare aplicabile”, precizează reprezentanții instituției.

Departamentul american al Trezoreriei a anunţat Vineri, într-un comunicat, că intenţionează să folosească instrumente economice şi diplomatice pentru a se asigura că toate tranzacţiile comerciale cu Guvernul venezuelean sunt «compatibile» cu Guvernul Venezuelei recunoscut de către Statele Unite şi condus de Juan Guaidó.

Liderul unui partid din Armenia a murit în închisoare. A fost în greva foamei 52 de zile

Liderul unui partid din Armenia a murit în închisoare, după ce a intrat în greva foamei în urmă cu două luni. Mher Iegiazarian, în vîrstă de 51 de ani, a murit Sîmbătă dimineaţa, la 52 de zile după ce a intrat în greva foamei, a anunţat administraţia penitenciară armeană, potrivit AP, citat de News.ro. El era vicepreşedintele Partidului Vulturilor armeni: Armenia Unită, un partid înfiinţat în Vară. Iegiazarian a fost arestat la 4 Decembrie şi acuzat că a extorcat sume de pînă la 10.000 de dolari, pe care le-ar fi folosit drept mită în obţinerea unor locuri de muncă şi altor servicii, susţin autorităţile. El a respins acuzaţiile. Mher Iegiazarian a intrat în greva foamei la o zi după ce a fost arestat.

”Shutdown-ul” din SUA ia o pauză de 3 săptămîni. Trump nu renunță la zid

Preşedintele Donald Trump a cedat în faţa presiunilor şi a pus capăt, temporar, celei mai îndelungate crize guvernamentale din istoria Statelor Unite. Armistiţiul, sau mai bine zis compromisul aprobat Vineri de Congres, rămîne în vigoare 3 săptămîni, timp în care Trump speră să-i convingă pe democraţi să-i aprobe şase miliarde de dolari pentru ridicarea zidului de la graniţa cu Mexicul. În caz contrar, Preşedintele s-a declarat pregătit să apeleze la alte măsuri dure, ca să-şi vadă planul devenit realitate.

Donald Trump: “Voi semna o lege ca să redeschidem administraţia, timp de trei săptămîni, pînă pe 15 Februarie. Mă voi asigura că toţi angajaţii îşi vor primii salariile restante foarte repede.”

Aproape 800 de mii de angajaţi federali - reprezentînd un sfert din administraţie - nu şi-au mai primit salariul de aproape cinci săptămîni din cauza blocajului bugetar. Parcă rupt de realitate, Preşedintele le-a mulţumit americanilor că nu s-au plîns cînd au mers la muncă neplătiţi.

Donald Trump: “Nu doar că nu v-aţi plîns, dar m-aţi încurajat să merg mai departe, arătîndu-mi că vă pasă enorm de ţara voastră şi de securitatea graniţelor.”

Din contră, tot mai nemulţumiţi de situaţie, oamenii au refuzat să se mai prezinte la serviciu. Situaţia devenise atît de gravă, încît aeroporturile de pe Coasta de Est începuseră să anuleze zboruri din lipsă de personal, iar Fiscul avea dificultăţi în procesarea declaraţiilor fiscale.

Protestatarii anti-Brexit au construit un zid între Irlanda și Irlanda de Nord

Manifestanţi au blocat Sîmbătă un drum care asigură o legătură între Irlanda şi Irlanda de Nord, construind un zid de beton şi false baraje militare, pentru a ilustra ceea ce va însemna un Brexit dur în această regiunea fragilă, relatează AFP. Locuitori din regiune au folosit bariere de beton şi au instalat un birou vamal, apărat de un fel de turn de observaţie, cu falşi militari purtînd uniforma britanică - o scenă menită să amintească cele trei decenii de violenţe.

”Este vorba despre a aminti generaţiei noastre mai tinere care era situaţia în urmă cu 25 de ani”, a declarat John McNamee, un activist din cadrul Comunităţilor frontaliere împotriva Brexitului (BCAB - Border Communities against Brexit). ”Aşa era situaţia şi noi nu vrem cu adevărat să redevină aşa”, a adăugat activistul, deghizat în vameş.

În cazul în care Regatul Unit părăseşte Uniunea Europeană la 29 Martie fără acord, frontiera între Irlanda şi provincia britanică Irlanda de Nord va deveni o frontieră externă a UE, unde se vor efectua controale vamale. ”Ne aflăm la 60 de zile de realitatea Brexitului cu sau fără acord”, a declarat Tom Murray, unul dintre organizatorii BCAB.

A 11-a săptămînă de proteste, în Franța. 22.000 de „veste galbene” au ieșit în stradă

Peste 20.000 de persoane au participat, Sîmbătă, la un protest al „vestelor galbene” în mai multe orașe din Franța. Circa 22.000 de manifestanţi au ieşit în stradă, potrivit Ministerului francez de Interne, faţă de 27.000 săptămîna trecută. Mobilizarea a fost mai redusă la Paris, unde au defilat circa 2.500 de persoane, faţă de 7.000 săptămîna trecută, potrivit AFP, citat de Agerpres.

În centrul Capitalei franceze au izbucnit incidente în Piaţa Bastiliei, un loc simbolic de adunare a mai multor coloane de „veste galbene″. Forţele de ordine au făcut uz de gaz lacrimogen şi de un tun cu apă pentru a-i respinge pe manifestanţii care aruncau cu proiectile. Potrivit cifrelor Prefecturii, 22 de persoane au fost interpelate la Paris. Cu cea de-a unsprezecea zi de manifestaţii împotriva politicii sociale şi fiscale a Guvernului, „vestele galbene″ speră să rămînă vizibile şi auzibile în stradă.

A opta săptămînă de proteste în Serbia

Zeci de mii de sîrbi au ieșit Sîmbătă în stradă pentru a opta Sîmbătă la rînd pentru a cere plecarea Președintelui Aleksandar Vucic. Valul de contestatare își găsește susținători și în mediul academic. S-au alăturat mișcării sute de profesori de la universități din Belgrad. Protestatarii au mărșăluit prin centrul Capitalei Serbiei, dar au fost organizate proteste și în alte orașe din Serbia. Criticile lor se îndreaptă către Guvern și mai ales către Președintele Aleksandar Vucic, pe care îl consideră tot mai autoritar. Manifestanții cer demisia șefului statului. Oamenii spun că nu mai suportă violența politică și îi acuză pe cei de la putere că încalcă democrația și libertatea de opinie.

Mitingurile au fost declanşate de un incident din Noiembrie, cînd un politician din opoziție a fost atacat de indivizi neidentificaţi. Prima manifestaţie antiprezidențială a fost organizată la 8 Decembrie la apelul organizaţiilor cetăţeneşti şi cu sprijinul Alianţei pentru Serbia, care grupează zece partide de opoziţie, de la stînga la extrema-dreaptă. Protestatarii acuză puterea că cenzurează presa şi societatea civilă. Ei au cerut și demisia conducătorilor canalului public naţional de televiziune RTS.

Aleksandar Vucic, fost premier al Serbiei, a fost ales Președinte încă din primul tur de scrutin la alegerile din Aprilie 2017. În vîrstă de 48 de ani, Aleksandar Vucic s-a făcut remarcat ca politician ultranaţionalist, însă apoi şi-a mai domolit discursul politic şi a devenit un centrist proeuropean, mai ales după ce a fost desemnat premier, în 2014. El nu a avut practic adversari în alegerile prezidenţiale din 2017, deşi oponenţii săi l-au acuzat că riscă să devină un Preşedinte autoritar. Candidatul situat pe locul al doilea a obţinut doar 16 procente din voturile exprimate. Imediat după alegerea lui Vucici, oamenii au ieșit în stradă să protesteze și să critice ceea ce ei numeau atunci „începutul dictaturii" şi fraudarea votului. De curînd, Președintele Vucic l-a primit la Belgrad pe liderul de la Kremlin, Vladimir Putin.

Documentar cutremurător despre abuzurile sexuale ale lui Michael Jackson. Mărturia unei victime

Michael Jackson îi cucerea cu bijuterii pe băieţii cu care voia să facă amor! Un documentar cutremurător despre abuzurile sexuale de care a fost acuzat superstarul a fost lansat în Statele Unite. Leaving Neverland durează patru ore şi se bazează pe mărturiile a doi bărbaţi care spun că au fost victimele vedetei, cînd erau mici.

Wade Robson, victimă: „Chiar dacă mi se întîmplase mie, tot nu îmi venea să cred. Nu puteam să cred că este un lucru rău ceea ce a făcut Michael, pînă acum aproximativ 6 ani. Nu putem schimba ce s-a întîmplat. Nu putem face nimic în ce îl priveşte pe Michael. E mort. Nu mai avem această posibilitate. Ce s-a întîmplat, s-a întîmplat. Întrebarea este ce putem face cu asta? Cum putem folosi această platformă pentru a spune povestea şi, sperăm, să ajutăm alte victime (ale abuzurilor sexuale, n.r.).”

Relatările sunt atît de puternice, încît realizatorii documentarului au adus la premieră mai mulţi consilieri psihologici pentru spectatorii care ar fi fost prea impresionaţi de declaraţii. Totuşi, în mai multe procese în care era acuzat de pedofilie, Michael Jackson a fost declarat nevinovat. Supravieţuitorii agresiunilor susţin însă că megastarul a plătit peste 200 de milioane de dolari ca să cumpere tăcerea a 20 de victime.

Principala autoritate de reglementare a medicamentelor din Uniunea Europeană a închis biroul din Londra

Agenţia Europeană pentru Medicamente, una dintre cele mai mari autorităţi de reglementare din UE şi una dintre primele victime ale Brexitului, şi-a închis biroul din Marea Britanie, lăsînd fără muncă 900 de persoane, potrivit The Guardian. Agenţia Europeană pentru Medicamente evaluează medicamentele din întreaga Uniune, dar a fost forţată să se mute în Amsterdam, întrucît legislaţia susţine că reglementarea produselor farmaceutice ar trebui să se facă într-un stat membru. Capitala olandeză a cîştigat în 2017 licitaţia de a găzdui noul sediu al agenţiei.

Plecarea agenţiei de la Londra reprezintă un semnal la scară largă, deoarece marchează nu doar pierderea locurilor de muncă înalt calificate, ci şi rolul central al Regatului Unit în evaluarea şi monitorizarea farmaceutică. Vineri seara agenţia a scris pe Twitter că „astăzi, personalul EMA (n.red.: European Medicines Agency) a coborît cele 28 de steaguri ale UE şi, în mod simbolic, a spus la revedere birourilor din Londra. Guido Rasi (n.red.: directorul executiv al EMA) şi-a exprimat mulţumirile către Regatul Unit pentru activitatea agenţiei şi pentru că a fost o gazdă amabilă a EMA încă din 1995”. Jeremy Farrar, direcorul „Wellcome Trust”, a declarat că este o „zi foarte tristă pentru Marea Britanie” şi „o zi minunată pentru Olanda”.

În luna Septembrie a anului trecut, s-a constatat prima oară că rolul de lider al Marii Britanii în evaluarea noilor medicamente destinate a fi vîndute către pacienţii din întreaga UE s-a prăbuşit, de vreme ce odată cu Brexit s-au oprit şi contractele din Europa. Şeful Asociaţiei Industriei Farmaceutice Britanice, Mike Phompson, a declarat atunci că seamănă cu sfărîmarea „unei poveşti britanice de succes”.

Peste 200.000 de supravieţuitori ai Holocaustului trăiesc în continuare în Israel

La peste 70 de ani de la sfîrşitul celui de-Al Doilea Război Mondial, peste 200.000 de supravieţuitori ai Holocaustului trăiesc în continuare în Israel, potrivit celor mai recente date, publicate Sîmbătă cu ocazia Zilei internaţională de comemorare a victimelor Holocaustului, relatează dpa, potrivit agerpres. Ministerul german al Finanţelor afirmă că numărul supravieţuitorilor Holocaustului care trăiesc în Israel este de 220.000. Circa 60.000 dintre supravieţuitorii Holocaustului care sunt încă în viaţă s-au aflat în lagăre de concentrare şi ghetouri în timpul regimului nazist, potrivit unui grup israelian care reprezintă victimele genocidului. Un purtător de cuvînt al grupului a afirmat că, în medie, aproximativ 30 de supravieţuitori mor în fiecare zi.

Institutul Naţional de Statistică din Israel a oferit o cifră mai mică pentru numărul total de supravieţuitori – 212.300 – la sfîrşitul anului 2017. Dintre aceştia, 3% au vîrste peste 95 de ani; 60% sunt femei şi 40% sunt bărbaţi. Institutul a afirmat că se aşteaptă ca pînă în 2035, doar 22.000 dintre aceştia să mai fie în viaţă.

Preţurile scad pe piaţa imobiliară: Nici pieţele „fierbinţi” precum Londra, New York şi Hong Kong nu sunt o excepţie

În anii de după criza financiară, oraşele globale precum Londra, Hong Kong şi New York păreau să iasă din tiparele ciclului pieţei imobiliare, datorită concentrării ridicate de locuri de muncă în industria financiară şi a unei credinţe răspîndite în masă – conform căreia aceste oraşe oferă un paradis investitorilor, potrivit Bloomberg. Acum, toate statisticile par să contrazică trendul conturat în ultimii ani.

În Manhattan, preţul mediu pentru un apartament a scăzut sub 1 milion de dolari pentru prima dată în ultimii trei ani. Piaţa rezidenţială din Hong Kong s-a confruntat cu cele mai mari scăderi din 2008 pînă în prezent, în timp ce preţurile caselor din vecinătăţile Londrei au scăzut pentru prima dată în ultimii opt ani. Chiar şi în Australia, proprietarii din Sydney se pregătesc pentru cea mai mare scădere a pieţei imobiliare din 1980 pînă în prezent. Preţurile pe segmentul rezidenţial de lux cresc în cel mai lent ritm din 2012 pînă în prezent, potrivit indicelui Knigh Frank care urmăreşte preţurile din 43 de oraşe. În timp ce unii analişti consideră că aceste scăderi sunt normale în cadrul ciclului, alţii încep să se îngrijoreze.

Un studiu lansat de FMI în luna Noiembrie avertizează cu privire la trendul de scădere de pe piaţa imobiliară în oraşele globale şi transmite că acesta ar putea fi un semnal pentru scăderi de preţuri în toată lumea.

Guvernul Orban boicotează dezbaterea din Parlamentul European despre statul de drept din Ungaria

Guvernul Orban a anunțat că nu va participa la dezbaterea despre statul de drept din Ungaria, care va avea loc pe 30 Ianuarie în Parlamentul European, informează MTI preluată de Agerpres. Anunțul a fost făcut de șeful de Cabinet al premierului, Gergely Gulyas, care a precizat că Statul de drept este doar „pretextul pentru a sancționa Ungaria pentru că a fost prima țară care și-a exprimat clar refuzul de primi migranți”. Ba mai mult, acesta reclamă un „șantaj” venit din partea instituțiilor europene în ceea ce privește condiționarea accesului la fonduri europene de o evaluarea privind statul de drept.

Declarația de presă a avut loc la scurt timp după ce Comisia Europeană, a trecut la a doua fază a procedurii de infringement inițiată împotriva Ungariei pentru legea de combatere a migrației ilegale, căreia Guvernul lui Orban îi spune legea „stop Soros”. Executivul comunitar a trimis, în luna Iulie, Guvernului de la Budapesta o scrisoare de notificare prin care-l atenționează că așa-zisa lege „stop Soros” contravine legislației europene, inclusiv din cauza dispozițiilor ce restrîng accesul migranților în zonele de tranzit de la graniță sau califică drept infracțiuni acțiunile de ajutorare a migranților. Totuși, Guvernul maghiar nu a respectat solicitările din notificare, astfel că gardianul Tratatelor îi va trimite o „opinie motivată”, al doilea pas al procedurii de infringement. Dacă Budapesta nu se conformează într-un termen de două luni, atunci Bruxelles-ul ar putea trimite dosarul Curții de Justiție a UE.

Marea Britanie are opţiunea legii marţiale în cazul unui Brexit fără acord 

Marea Britanie are opţiunea de a institui legea marţială pentru a calma tulburările civile care ar putea apărea în cazul unui Brexit fără acord, dar nu asupra acestui lucru este concentrată atenţia Guvernului, a declarat Duminică ministrul Sănătăţii, Matt Hancock, relatează Reuters, potrivit agerpres. Sunday Times a citat oficiali sub protecţia anonimatului care afirmau că Guvernul a examinat prerogativele aflate la îndemîna sa în caz că un Brexit fără acord s-ar transforma în nesupunere civilă, inclusiv legea marţială, interdicţii de circulaţie şi folosirea Armatei pentru a calma eventualele proteste.

Întrebat de BBC dacă Guvernul ia în considerare posibilitatea instituirii legii marţiale, Hancock a răspuns: „Nu în mod specific, nu”. „Rămîne un lucru prevăzut de lege, dar nu pe asta ne concentrăm atenţia”, a adăugat el.

Marea Britanie urmează să iasă din UE pe 29 Martie, dar parlamentarii ţării sunt încă departe de un acord privind un acord de divorţ, lăsînd deschisă posibilitatea unui Brexit dezordonat. Oficialii au discutat despre aspectele practice ale implementării aşa-numitului „Civil Contingencies Act” din 2004, care ar permite Guvernului să ia orice măsuri adecvate pentru a proteja viaţa umană, sănătatea, siguranţa şi proviziile, a scris Sunday Times. „Tema majoră în toate planurile pentru un Brexit fără acord este nesupunerea civilă şi teama că va conduce la decese în eventualitatea unor penurii alimentare şi medicale”, a declarat o sursă pentru ziar. Hancock a spus că industria farmaceutică face tot posibilul pentru a preveni eventuale crize de medicamente care ar putea apărarea din cauza întîrzierilor la frontiere provocate de un Brexit fără acord.

Avionul "invizibil" rus, aproape gata de acţiune

Noi imagini cu un avion rus de luptă au ieşit la iveală. Fotografiile oferă detalii despre potenţialul dronei, dar şi limitările proiectului, transmite thedrive.com.Imaginile arată o aeronavă de tip UCAV (avion de luptă fără pilot) de dimensiuni impresionante. Plugul de zăpadă care tractează avionul pare foarte mic în comparaţie cu aeronava. De aceea, se lasă impresia că avionul de luptă are dimensiuni similare cu unul mediu, chiar dacă are o lungime mai mică, iar aripile au o anvergură mult mai mare. Totuşi, dimensiunile avionului de luptă par să fie asemănătoare cu Northrop Grumman X-47B.

Aeronava este propulsată de un motor cu reacţie, existînd posibilitatea ca acesta să aibă abilităţi de postcombustie, ţinînd cont de felul cum arată duza de erupţie. Postcombustia ajută avionul atunci cînd acesta decolează cu o greutate foarte mare. În afară de acest lucru, rostul funcţiei de postcombustie este discutabil. Tipul de motor cu reacţie al avionului este necunoscut, dar o alegere logică ar fi Saturn AL-31F, motor folosit de familia de aeronave Flanker. Există posibilitatea ca în viitor să fie folosit un motor AL-41F mult mai puternic. Acest motor se află încă în dezvoltare, dar ar putea elimina nevoia de postcombustie.

Cînd vine vorba de amprenta termică, nu există nici o diferenţă între acest avion de luptă şi un luptător de generaţia a patra, mai ales în ceea ce priveşte raza vizuală directă la ţeava de eşapament, din toată partea din spate a aeronavei. De asemenea, este de remarcat faptul că, pentru aeronavele de acest tip, proiectarea evacuării combustibilului pentru a reduce amprenta radar, păstrînd în acelaşi timp eficienţa şi forţa de propulsie, este foarte dificilă. În noiembrie 2018, o sursă din ministerul rus al Apărării a declarat pentru agenţia de ştiri TASS, sub protecţia anonimatului, că prototipul Okhotnik îşi completase primele teste. Chiar dacă nu a decolat de pe pistă, aeronava de luptă fără pilot ajunsese la o viteză de peste 190 de kilometri la oră. Sursa citată a mai precizat că avionul a accelerat pe pista de decolare, iar apoi s-a oprit „în mod complet automat”. Aproape toate marile puteri deţin un astfel de program. China are o listă de proiecte în desfăşurare. Deci, este aşadar logic ca şi Rusia, unul dintre cei mai mari producători de aeronave militare din lume, să fie implicată într-un proiect de acest tip.