Înalt oficial: Iranul poate scufunda orice navă de război americană folosind „arme secrete”

Iranul poate scufunda navele de război americane trimise în regiunea Golfului folosind rachete şi “arme secrete”, a declarat un înalt oficial militar iranian citat de agenţia de presă semioficială Mizan, preluată de Reuters. Statele Unite au anunţat Vineri desfăşurarea a 1.500 de soldaţi în Orientul Mijlociu, descrisă ca un efort de a consolida apărarea împotriva Iranului, în timp ce au acuzat Gărzile Revoluţionare ale ţării că sunt direct responsabile pentru atacuri asupra unor petroliere în această lună.

“America (...) trimite două nave de război în regiune. Dacă ei comit cea mai mică prostie, vom trimite aceste nave la fundul mării împreună cu echipajul şi avioanele lor folosind două rachete sau două noi arme secrete”, a declarat generalul Morteza Qorbani, consilier în comandamentul militar iranian, pentru Mizan.

Acţiunile Statelor Unite sunt ultimele ale Administraţiei Trump în timp ce ea subliniază ceea ce consideră a fi ameninţarea unui potenţial atac din partea Iranului şi urmează după deciziile de a accelera desfăşurarea unui portavion, precum şi trimiterea de bombardiere şi rachete suplimentare Patriot în Orientul Mijlociu. Experţi occidentali afirmă că Iranul îşi exagerează adesea capabilităţile pentru arme, deşi există preocupări legate de programul său de rachete, în special cele balistice cu rază lungă de acţiune.

Irlandezii aprobă prin referendum liberalizarea divorţului

Irlandezii au aprobat cu o majoritate zdrobitoare, în cadrul unui referendum ale cărui rezultate au fost anunţate Duminică, ridicarea restricţiilor legate de divorţ. În total, 82% dintre votanţi s-au pronunţat pentru abrogarea unei dispoziţii constituţionale ce obligă cuplurile să trăiască separat în timpul a patru dintre cei cinci ani care le precede cererea de divorţ.

Referendumul a avut loc Vineri, în acelaşi timp cu alegerile europene în Irlanda, cu o rată de participare de 51%. Guvernul irlandez şi-a făcut publică intenţia de a prezenta un nou proiect de lege ce reduce durata de separare obligatorie la doi ani din cei trei care preced divorţul. Divorţurile pronunţate în străinătate vor fi de asemenea recunoscute drept valide în Irlanda. Perioada de separare obligatorie de patru ani era o condiţie moştenită de la un precedent referendum, din 1995, în timpul căruia irlandezii au votat pentru legalizarea divorţului cu o foarte mică majoritate de 50,3%.

Rezultatul acestui nou referendum a fost proclamat la exact un an după plebiscitul în timpul căruia irlandezii s-au pronunţat în proporţie de 66% pentru ridicarea interdicţiei constituţionale de avort. Dacă rezultatele referendumului asupra avortului au fost sărbătorite de mulţi la Dublin, cele asupra divorţului au fost primite cu indiferenţă.

În Octombrie, alegătorii irlandezi s-au pronunţat pentru abrogarea unei dispoziţii constituţionale, foarte rar aplicate şi căzută adesea în derizoriu, care interzice blasfemia.

O moldoveancă a moștenit 3 milioane € de la italianul de care a avut grijă

O femeie din Republica Moldova a moștenit 3 milioane de euro după decesului bătrînului de care a avut grijă mai mulți ani. Vincenzo Risatti, dintr-o localitate din provincia Brescia, a murit la 92 de ani și, deși mai avea rude în viață, i-a lăsat prin testament toată averea Raisei Rusu, o femeie de 57 de ani, din Republica Moldova, relatează a Giornale di Brescia.

După citirea testamentului, rudele bărbatului decedat au luat foc și i-au acuzat-o pe Raisa Rusu și pe fiul ei, Daniel, că l-au înșelat pe Vicenzo. Rudele au depus în instanță contestații în care au afirmat că cei doi au profitat de instabilitatea mintală a bătrînului care le-a dat din timpul vieții, în numerar, 250.000 de euro, ca apoi să îi facă proprietari pe toată averea lui, estimată la 3 milioane de euro. Săptămîna care tocmai a trecut, Raisa și fiul său au fost recunoscuți ca fiind moștenitorii legali, după ce avocații au demonstrat la proces prin mărturia notarului care a redactat testamentul bătrînului că acesta era perfect lucid atunci cînd a luat decizia de a-i lăsa Raisei averea.

Lider parlamentar german: Rezistența manifestată de membrii estici ai Uniunii Europene de a accepta refugiați trebuie să fie tratată cu mai multă înțelegere

Rezistența manifestată de membrii estici ai Uniunii Europene de a accepta refugiați trebuie să fie tratată cu mai multă înțelegere, a afirmat președintele Camerei inferioare a Parlamentului federal german (Bundestag), Wolfgang Schaeuble, relatează dpa, citată de Agerpres.

„Dacă ei spun că societățile noastre (Est-europene - n.red.) nu pot face față primirii de refugiați, care în orice caz nu doresc să vină la noi, atunci să căutăm o alternativă”, a declarat veteranul creștin-democrat pentru canalul de televiziune ZDF. Dar, pe de altă parte, „faptul că anumite țări refuză să accepte refugiați nu ar trebui să permită obstrucționarea unui sistem de azil în Uniunea Europeană”, a adăugat Wolfgang Schaeuble, criticînd politicile cancelarului Angela Merkel și atenționînd că „ne transformăm în ostatici ai incapacității noastre de a ajunge la un acord”.

Angela Merkel, ex-liderul creștin-democraților germani, a încercat să promoveze în întreaga Uniune Europeană acorduri de acceptare a solicitanților de azil, după valul de circa un milion de migranți care au luat cu asalt Germania în 2015. Încercarea Germaniei și Franței de a distribui migranții în toate statele membre U.E. s-a lovit de opoziția fermă a țărilor din Grupul de la Vișegrad: Ungaria, Polonia, Republica Cehă și Slovacia.

Wolfgang Schaeuble a remarcat și el o „rezervă specială” în statele estice față de migranți. Parlamentarul creștin-democrat german a făcut apel, totodată, la înțelegere pentru landurile estice ale Germaniei reticente la primirea de migranți, subliniind că, în virtutea istoriei lor din fostul lagăr socialist, aceste landuri nu sunt obișnuite cu imigrația.

Trofeul Palme d’Or ajunge în Asia – filmul Sud-coreean ”Parasite”, regizat de Bong Joon-Ho, a cîştigat marele premiu

Lungmetrajul „Parasite”, regizat de cineastul Sud-coreean Bong Joon-Ho, a cîştigat trofeul Palme d’Or la cea de-a 72-a ediţie a Festivalului de Film de la Cannes, relatează site-ul oficial al evenimentului, potrivit agerpres. Trofeul i-a fost înmînat cineastului Sud-coreean de legendara actriţă franceză Catherine Deneuve. În discursul pe care l-a rostit înainte de a anunţa cîştigătorul trofeului Palme d’Or, cineastul Alejandro Gonzalez Inarritu a spus că juriul a luat această decizie în unanimitate.

Filmul „Parasite”, cu o durată de 132 de minute, prezintă pe marele ecran povestea familiei Ki-taek, ai cărei membri sunt şomeri şi devin deosebit de interesaţi de stilul de viaţă al bogatei şi strălucitoarei familii Parks, pînă cînd ajung să fie prinşi într-o dramă provocată de un incident neaşteptat.

Bong Joon-Ho, cunoscut deja pe plan internaţional graţie unor lungmetraje precum „Snowpiercer” (2013) şi „Okja” (2017), a fost selectat la Cannes în secţiunea Un Certain Regard cu filmele „Tokyo!” (2008) şi „Madeo” (2009). În 2017, regizorul Sud-coreean a fost selectat în competiţia oficială de pe Croazetă şi a concurat pentru trofeul Palme d’Or cu filmul „Okja”. În 2018, trofeul Palme d’Or a revenit peliculei japoneze ‘Shoplifters’, regizată de cineastul Hirozaku Kore-Eda.

Cea de-a 72-a gală de decernare a premiilor de pe Croazetă a avut loc Sîmbătă seară la Palais des Festivals din Cannes. Prezentatorul principal al ceremoniei a fost actorul francez Edouard Baer. Juriul competiţiei oficiale a fost prezidat de cineastul mexican Alejandro Gonzalez Inarritu.

Blocul conservator CDU-CSU a cîştigat alegerile europene din Germania (exit-poll)

Blocul conservator format din Uniunea Creştin-Democrată (CDU) şi Uniunea Creştin-Socială (CSU) a cîştigat cele mai multe voturi, 28%, în alegerile pentru Parlamentul European desfăşurate Duminică în Germania, conform sondajului la ieşirea de la urne publicat de postul de televiziune ARD şi agenţia de presă Reuters, potrivit agerpres.

Pe poziţia a doua se plasează Verzii, cu 22% din sufragii, care sunt urmaţi de Partidul Social-Democrat (SPD), cu 15,5% din voturi, Alternativa pentru Germania (AfD, extrema dreaptă) cu 10,5% din voturi, Die Linke (extrema stîngă) şi Partidul Liber-Democrat (FDP), cu cîte 5,5% din sufragii.

Alături de alegătorii germani, cetăţenii din alte 20 de state membre ale UE au votat Duminică în cadrul alegerilor europarlamentare. În primele trei zile ale scrutinului, organizat în perioada 23-26 Mai, şi-au exprimat dreptul de vot alegătorii din Olanda, Marea Britanie, Irlanda, Republica Cehă, Letonia, Malta şi Slovacia. Germania deţine 96 de mandate – cele mai multe – în Parlamentul European.

Tusk: Prioritatea este salvarea Uniunii Europene ca proiect

Preşedintele în exerciţiu al Consiliului European, Donald Tusk, a declarat Duminică, după ce a votat la Sopot, la alegerile pentru Parlamentul European desfăşurate în Polonia, că prioritatea este salvarea Uniunii Europene ca proiect, potrivit agerpres.

”În ţara mea şi în întreaga UE avem unele mişcări politice radicale, eurosceptici, dar este vorba mai mult despre partidele politice, nu despre alegători. Prioritatea – nu doar pentru această instituţie – este să salvăm UE ca proiect. Nu doar pentru acest mandat, ci şi pe termen lung. Şi sunt sigur că vor reuşi”, a apreciat Tusk. Polonezii și-au desemnat Duminică pe cei 51 de reprezentanţi în Parlamentul European.

Mai multe persoane au fost arestate la Bruxelles, la o manifestație neautorizată a ”vestelor galbene”

Poliţia belgiană a arestat Duminică mai multe persoane în zona Gării de Nord din Bruxelles, unde avea loc o manifestaţie neautorizată a ”vestelor galbene”, relatează agenţia de presă Belga şi cotidianul La Derniere Heure, potrivit agerpres. În ultimele săptămîni, pe social media a circulat un apel la această manifestaţie, ce avea loc în ziua cînd în 21 de state membre ale Uniunii Europene, inclusiv în Belgia, au avut loc alegeri pentru Parlamentul European.

Cîteva sute de ”veste galbene” au răspuns apelului, însă organizatorii nu au solicitat autorizaţie din partea Primăriei locale. În aceste condiţii, Poliţia a intervenit, încercuind manifestanţii şi încercînd să-i împingă pe bulevardul Simon Bolivar. Un al doilea grup de manifestanţi, format din aproximativ 250 de persoane, s-a îndreptat către şoseaua circulară care înconjoară partea centrală a Capitalei belgiene.

Preşedintele israelian şocat de avertismentul unui ministru german ca evreii să nu poarte kippah în locuri publice

Avertismentul dat în Germania ca evreii să nu poarte kippah – acoperămîntul de cap specific evreiesc – în locuri publice în această ţară reprezintă o „capitulare în faţa antisemitismului” şi arată că evreii nu sunt în siguranţă acolo, a declarat Duminică Preşedintele israelian Reuven Rivlin, citat de AFP, potrivit agerpres. „Eu nu pot să-i sfătuiesc pe evrei să poarte kippah oriunde tot timpul în Germania”, din cauza creşterii numărului atacurilor împotriva lor, a declarat cu o zi în urmă comisarul guvernamental german responsabil de combaterea antisemitismului, Felix Klein, într-un interviu.

Rivlin s-a declarat „şocat” de afirmaţiile făcute de oficialul german. Apreciind totodată „angajamentul Guvernului german faţă de comunitatea evreiască”, Preşedintele israelian l-a acuzat pe Klein că cedează în faţa persoanelor cu opinii antisemite în Germania. „Temerile privind securitatea evreilor germani reprezintă o capitulare în faţa antisemitismului şi admit încă o dată că evreii nu sunt în siguranţă pe pămînt german”, a afirmat Preşedintele Rivlin, citat într-un comunicat.

Acţiunile criminale cu caracter antisemit au crescut anul trecut cu aproximativ 20% în Germania, iar în 90% din cazuri au fost atribuite de către Ministerul de Interne german persoanelor provenind din medii de extrema dreaptă. Klein, al cărui post în cadrul Guvernului Angelei Merkel a fost creat la începutul anului 2018, a acuzat de asemenea „canalele de televiziune arabe care transmit o imagine funestă a Israelului şi a evreilor”, influenţînd, potrivit lui, acţiunile antisemite. În pofida deceniilor de condamnare a Holocaustului, în care şi-au pierdut viaţa şase milioane de evrei, Germania nu face excepţie în Europa, unde se observă o recrudescenţă a violenţelor antisemite.

Trei francezi, condamnaţi la moarte în Irak pentru apartenenţă la o grupare jihadistă

Trei francezi au fost condamnaţi la moarte Duminică pentru apartenenţă la gruparea jihadistă Statul Islamic (SI), a anunţat Duminică un magistrat al Tribunalului din Bagdad care i-a judecat, un verdict inedit pentru cetăţeni ai Franţei, relatează AFP, potrivit agerpres. Cei trei condamnaţi sunt Kévin Gonot, Léonard Lopez şi Salim Machou, arestaţi în Siria de o alianţă arabo-kurdă anti-SI înainte de a fi transferaţi cu alţi nouă francezi în Irak în Februarie. Potrivit legii irakiene – care prevede pedeapsa cu moartea pentru oricine se alătură unei organizaţii „teroriste”, indiferent dacă a luptat sau nu – cei trei bărbaţi au un termen de 30 de zile pentru a face apel.

Pînă în prezent, trei francezi au fost deja condamnaţi pentru aderarea la SI în Irak: Melina Boughedir, 27 de ani, Djamila Boutoutaou, 28 de ani, şi Lahcene Gueboudj, 58 de ani. Toţi trei au fost condamnaţi la închisoare pe viaţă, echivalentul a 20 de ani de detenţie în Irak, în timp ce Franţa refuză pedeapsa cu moartea. Verdictele de Duminică ar putea redeschide dezbaterea asupra problemei spinoase a revenirii jihadiştilor, care este puternic respinsă de opinia publică în Europa.