O țigară ar putea fi la originea incendiului devastator de la Notre Dame

Autorităţile franceze au anunţat că exclud posibilitatea ca incendiul de la catedrala Notre Dame să fi fost provocat de o mînă criminală. După două luni de verificări, anchetatorii francezi mai au două piste: fie focul a pornit de la o ţigară care nu a fost bine stinsă, fie de la un circuit electric. Poliţiştii din Paris au audiat în jur de 100 de martori, în special muncitori, paznici, responsabili ai diocezei sau reprezentanţi ai firmelor care lucrau la restaurarea catedralei.

Catedrala Notre Dame a luat foc pe 15 Aprilie, în timpul lucrărilor din restaurare. Comunitatea internaţională s-a mobilizat pentru a strînge banii necesari refacerii monumentului. Au fost anunţate donaţii în valoare 850 de milioane de euro, dar, pînă la jumătatea acestei luni, au fost onorate promisiuni în valoare de doar 80 de milioane de euro.

O canadiancă va fi şefa trupelor NATO din Irak

Generalul de brigadă canadian Jennie Carignan va conduce misiunea NATO în Irak care numără 580 de militari şi pentru care Ottawa şi-a prelungit recent participarea pînă la sfîrşitul anului 2020, a anunţat Ministerul Apărării, informează France Presse, potrivit agerpres. Urmînd a fi promovată în curînd general-maior, Jennie Carignan comandă în prezent Divizia a 2-a canadiană şi Joint Task Force East (JTFE) cu sediul în Quebec. În trecut, ea a activat în Bosnia-Herţegovina, pe platoul Golan (anexat de Israel) şi în Afganistan. Carignan urmează să înlocuiască un alt canadian, pe general-maiorul Dany Fortinau, care comandă misiunea Alianţei atlantice de la începuturile sale în Noiembrie 2018. Ottawa, care şi-a extins oficial cu un an participarea în Martie, contribuie cu aproximativ 250 de soldaţi şi trei elicoptere.

„Suntem bucuroşi să lucrăm cu NATO şi să ne continuăm rolul de comandant al misiunii în Irak. Mai mult, salut ideea că generalul de brigadă Carignan, un lider realizat, preia comanda misiunii după promovarea sa în gradul de general maior”, a declarat Harjit Sajjan, ministrul Apărării, într-un comunicat.

NATO conduce din Toamnă o misiune ce oferă consultanţă şi instruire Ministerului irakian al Apărării în lupta împotriva bombelor artizanale, în cooperarea cu civilii, întreţinerea vehiculelor blindate şi medicină militară. În plus, începînd din 2014, Canada participă la coaliţia din Irak împotriva grupării Stat Islamic (SI) prin efectuarea de operaţiuni aeriene şi acordarea de asistenţă medicală şi instruirea forţelor irakiene pe teren. 

Aterizare de urgenţă în Rusia. Piloţii au murit, şapte pasageri au fost răniţi

Doi piloţi au fost ucişi şi şapte pasageri au fost răniţi după ce un avion Antonov An-24 a efectuat o aterizare de urgenţă Joi dimineaţă pe un aeroport regional din republica autonomă rusă Buriatia, în Siberia, informează agenţia oficială de presă rusă TASS şi Reuters, citînd autorităţile locale, transmite şi agerpres. La bord se aflau 46 de persoane, inclusiv patru membri ai echipajului, potrivit Ministerului pentru Situaţiilor de Urgenţă local. Avionul efectua o legătură între Nijneangarsk (Nordul Buriatiei) şi Ulan-Ude, Capitala regională.

 „Pe aeroportul din Nijneangarsk, un avion de pasageri a efectuat o aterizare de urgenţă. Ca rezultat, doi piloţi au fost ucişi, pasagerii trăiesc. 42 de adulţi şi un copil au fost salvaţi. Şapte persoane au fost rănite”, a declarat secretarul de presă al şefului republicii, Alexei Fişev, citat de TASS. „După decolare, unul dintre motoare a cedat. Echipajul a decis să se întoarcă la aeroport. Potrivit informaţiilor preliminare, în timpul aterizării, avionul a ieşit de pe pistă 100 de metri, a lovit staţia de tratare a apelor uzate şi a luat foc”, a precizat Fişev. Zborul era operat de compania aeriană regională rusă Angara, potrivit media locale. 

Iranul avertizează la ONU că nu mai are datoria ca să menţină acordul nuclear

Iranul a avertizat Miercuri Consiliul de Securitate al ONU că nu mai este de datoria sa de a menţine acordul nuclear (JPCOA) semnat în 2015 cu puterile mondiale, relatează Reuters, scrie news.ro.

Preşedintele american Donald Trump a retras SUA din acord anul trecut, crescînd astfel tensiunile dintre Teheran şi Washington, totul culminînd cu doborîrea unei drone americane săptămîna trecută care zbura deasupra coastei Iranului. Trump a ordonat raiduri aeriene asupra Iranului ca răspuns, dar s-a răzgîndit în ultima clipă.

Conform acordului care prevede limitarea arsenalului nuclear al Iranului, puterile mondiale au retras sancţiunile asupra Teheranului. Washingtonul a reimpus însă sancţiunile anul trecut. „Retragerea SUA din acord şi reimpunerea sancţiunilor a făcut ca acordul să fie ineficient”, a declarat ambasadorul iranian la ONU, Majid Takht Ravanchi, în faţa Consiliului de Securitate. „Iranul nu poate să fie şi nu va fi responsabil de menţinerea acordului”, a afirmat el.

Puterile europene au încercat să salveze acordul, însă Teheranul a informat îşi va îndeplini ameninţarea de a-şi mări cantitatea de uraniu îmbogăţit peste cea permisă de acord dacă Europa nu poate proteja Iranul de sancţiunile SUA. „JCPOA este un acord nuclear care a funcţionat şi şi-a atins obiectivele. Nu există o alternativă plauzibilă şi paşnică”, a declarat ambasadorul UE la ONU, Joao Vale de Almeida. Ambasadorul interimar al SUA la ONU, Jonathan Cohen, a descris acţiunile Iranului ca fiind „profund contraproductive”. „Ignorarea Consiliului de Securitate din partea Iranului şi comportamentul care ameninţă pacea şi securitatea globală nu trebuie să fie ignorate pentru a prezerva un acord care nu opreşte drumul Iranului către o armă nucleară”, a precizat el. El a precizat că rezoluţia ONU care susţine acordul „furnizează un mecanism pentru Consiliu pentru a gestiona lipsa de performanţă a Iranului privind angajamentele sale în domeniul nuclear”.

Ravanchi a declarat: „SUA nu sunt într-o poziţie să fie nemulţumite pentru că nu fac parte din acord”. Ambasadorul francez Francois Delattre a avertizat că sfîrşitul acordului „ar însemna un pas înapoi periculos” şi a făcut apel la Teheran să nu încalce acordul. Ambasadorul rus la ONU, Vassily Nebenzia a declarat că Moscova doreşte ca Iranul să respecte acordul nuclear, însă a acuzat Statele Unite că transmit mesaje mixte. „Am auzit afirmaţii că nimeni nu plănuieşte o schimbare a regimului în Iran şi în acelaşi timp auzim ameninţări privind distrugerea şi noi sancţiuni, există o chemare la dialog şi apoi în paralel se declară intenţia de a creşte prezenţa militară în regiune”, a afirmat el. „Astfel de semnale, care ar fi greu de descifrat şi de un criptolog, pot să ducă situaţia într-un punct din care nu ne mai putem întoarce”, a adăugat Nebenzia.

Consiliul Europei are un nou secretar general

Ministrul pentru Afaceri Externe şi Europene al Croaţiei, Marija Pejcinovic Buric, a fost aleasă Miercuri secretar general al Consiliului Europei pentru o perioadă de cinci ani, în contextul în care organizaţia paneuropeană de apărare a drepturilor omului şi a democraţiei a fost greu încercată de o lungă criză cu Rusia, relatează AFP, potrivit agerpres. Cu 159 de voturi din cele 268 exprimate de membrii Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), reuniţi la Strasbourg, Marija Pejcinovic Buric a cîştigat alegerile în faţa ministrului de Externe belgian Didier Reynders, care a primit 105 voturi, a declarat preşedinta APCE, Liliane Maury Pasquier.

La anunţarea rezultatului, politiciana croată a fost îndelung aplaudată în hemiciclu. Ea îi va succeda pe 18 Septembrie fostului premier norvegian Thorbjorn Jagland, în vîrstă de 70 de ani, primul secretar general al organizaţiei care a fost reales în funcţie pentru un al doilea mandat. Ales pentru cinci ani pentru a conduce şi reprezenta organizaţia, secretarul general este oficial „responsabil pentru planificarea strategică, orientarea programului de activităţi şi bugetul Consiliului Europei”, care se ridică la 437 milioane de euro în 2019. Organizaţie reuneşte 47 de state de pe continentul european. Consiliului Europei are drept principală misiune apărarea drepturilor omului, democraţiei şi statului de drept, bazîndu-se pe Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) şi pe munca de monitorizare şi recomandările comisiilor specializate, în prevenirea torturii sau a luptei împotriva corupţiei de exemplu.

SUA vor impune sancțiuni economice Turciei dacă va achiziționa sistemul rusesc S-400

Secretarul american al Apărării, Mark Esper, a declarat că i-a transmis foarte clar Turciei că Statele Unite vor impune sancțiuni economice dacă va continua achiziționarea sistemului de apărare anti-rachetă S-400 din Rusia, potrivit Associated Press, potrivit mediafax. Esper s-a întîlnit cu ministrul turc al Apărării, Halusi Akar, în timpul reuniunii NATO de la Bruxelles, transmițînd un mesaj din partea SUA: dacă Turcia va cumpăra sistemul rusesc S-400, nu vor mai putea să achiziționeze avionul de luptă F-35 de înaltă tehnologie. Întîlnirea s-a încheiat, totuși, fără rezultate notabile. Un înalt oficial din domeniul Apărării, care îl însoțește pe Esper, a declarat că cei doi au avut o discuție sinceră și onestă, însă întîlnirea nu a avut ca rezultat nici o mișcare sau schimbare de poziție de nici o parte. Oficialul a vorbit cu condiția anonimatului fiind vorba de o întîlnire privată.

Turcia a spus că nu va ceda ultimatumului SUA și că achiziția S-400 este încheiată.

Statele Unite au anunțat în repetate rînduri că sistemul rusesc este o amenințare pentru avionul de luptă și că Turcia va fi scoasă din programul F-35 dacă va cumpăra sistemul S-400. Oficialii americani au încurajat Turcia să cumpere sistemul american de apărare antirachetă Patriot. Oficialii americani au declarat că Esper i-a transmis, de asemenea, lui Akar, în timpul reuniunii, că, pînă cînd Turcia nu intră în posesia sistemului rusesc, există posibilitatea ca lucrurile să se schimbe.

Erdogan a declarat că pregătirea personalului turc pentru S-400 este finalizată și că livrarea sistemului va avea loc în primele 15 zile ale lunii următoare. El a afirmat că speră, de asemenea, să utilizeze întîlnirea cu Trump de la summitul G20 de săptămîna aceasta pentru a descuraja SUA să impună sancțiuni.

Netanyahu avertizează statele care intenționează să atace Israelul

Premierul Israelului, Benjamin Netanyahu, a declarat Miercuri că țara sa are capacitatea de a provoca daune majore în cazul în care ar fi atacată, potrivit The Jerusalem Post, scrie mediafax. Netanyahu a făcut declarația după ce a asistat la un exercițiu militar desfășurat în Nordul țării. „Sunt foarte impresionat de îmbunătățirea pregătirii Armatei, a spiritului de luptă și, în mod special, a capacității distructive a Armatei”, a spus premierul. „Aud că vecinii noștri de la Nord, Sud și Est amenință că ne vor distruge”, a spus Netanyahu. „Eu le spun dușmanilor noștri: IDF (Armata israeliană, n.r.) are o putere mare de anihilare. Nu ne puneți la încercare”, a adăugat el. Declarația lui Netanyahu vine pe fondul unor tensiuni în creștere în regiune, inclusiv între Statele Unite și Iran. La exercițiul militar la care a asistat Netanyahu au fost utilizate și noile avioane F-35, recent cumpărate de la Statele Unite.

Sute de migranţi dintr-o tabără pentru refugiaţi amenajată în Bosnia, ameninţaţi de scabie și lipsa de alimente

Lucrătorii umanitari au avertizat Miercuri asupra condiţiilor precare de sănătate şi igienă dintr-o tabără pentru refugiaţi amenajată în Bosnia, unde sute de migranţi sunt ameninţaţi de scabie şi de alte boli şi duc lipsă de alimente, iar dacă trec graniţa în Croaţia riscă să fie trataţi cu brutalitate de către Poliţia croată, relatează agenţia Reuters, potrivit agerpres. Autorităţile locale din oraşul bosniac Bihac au transferat într-o tabără improvizată cu corturi circa 700 de migranţi asiatici şi Nord-africani, la Vucjak, la circa 8 kilometri de frontiera cu Croaţia.

UE şi agenţiile ONU au criticat condiţiile sanitare din acea tabără, care în plus a fost amenajată într-o zonă unde există riscul să se mai găsească mine rămase de pe vremea războiului din anii ’90. ”Situaţia sanitară este alarmantă. Mulţi oameni sunt deja infectaţi cu scabie şi mai există şi alte probleme medicale”, afirmă Katarina Zoric, purtătoare de cuvînt a Crucii Roşii, agenţie care oferă migranţilor din tabăra de la Vucjak mîncare caldă şi obiecte sanitare. Katarina Zoric precizează că Crucea Roşie oferă doar asistenţă medicală de bază, iar unii migranţi din tabără suferă de tuberculoză sau hepatită. ”Aceasta este o tabără de junglă”, spune un migrant pakistanez. ”În fiecare zi omor un şarpe, doi şerpi, ori alte animale”, mărturiseşte acesta.

Peste 33.000 de migranţi au pătruns de anul trecut în Bosnia, dintre care circa 9.000 s-au instalat în zona Bihac sperînd că vor putea trece frontiera cu Croaţia pentru a merge mai departe către Vestul Europei. Dar mulţi dintre ei s-au lovit de brutalităţile Poliţiei croate atunci cînd au încercat să treacă graniţa. ”Poliţia croată ne bate ca pe animale”, afirmă un alt migrant pakistanez, care mai susţine împreună cu alţi migranţi că poliţiştii croaţi le-au luat banii şi telefoanele, înainte de a-i retrimite înapoi în Bosnia. Miercuri, trei grupuri de migranţi au fost returnate în Bosnia de Poliţia croată, adesea criticată pentru acţiunile dure împotriva migranţilor. Uniunea Europeană a anunţat Marţi că va oferi un ajutor de 14,8 milioane de euro pentru migranţii şi refugiaţii blocaţi în Bosnia.

Portugalia oferă 6.500 euro fiecărui cetățean din diaspora dispus să revină acasă

O plată unică de 6.500 de euro pentru fiecare portughez care se reîntoarce să muncească în Portugalia! Astfel speră Guvernul de la Lisabona să-i determine pe cei plecaţi din ţară odată cu criza economică să revină acasă, relatează agenţia EFE.
Propunerea este cuprinsă în ''Programul Întoarcerea'', aprobat Marţi de Guvern, a cărui aplicare va începe din luna Iulie şi de care pot beneficia atît portughezii, cît şi descendenţii lor lusofoni. Acest program oferă o serie de facilităţi celor care doresc să revină să lucreze în Portugalia, dar plata celor 6.500 de euro este condiţionată de prezentarea unui contract de muncă ferm în această ţară. De asemenea, plata poate fi acordată numai celor care au plecat din ţară înaintea datei de 31 Decembrie 2015 şi au trăit în străinătate cel puţin 12 luni. ''Aceasta este o politică activă de ocupare a forţei de muncă şi este menită să sprijine contractele de muncă, nu este un ajutor pentru ca oamenii să revină în Portugalia să caute un loc de muncă'', explică secretarul de stat pentru muncă, Miguel Cabrita.

Nu este însă singura măsură menită să stimuleze revenirea în ţară a celor care au emigrat. Un alt plan, denumit ''Întreprindem2020'' şi destinat tinerilor, are în vedere crearea cu ajutorul unui portal specializat a unui cadru de întîlnire on-line între aceştia şi companiile care ar putea fi dispuse să-i angajeze şi, de asemenea, acordarea de asistenţă celor care doresc să-şi deschidă o afacere, fie că este vorba de asistenţă financiară sau doar de consultanţă. Asociaţia Întreprinzătorilor din Portugalia (AEP), care a lansat programul ''Întreprindem2020'', a efectuat cu doi ani în urmă un studiu ce a conturat profilul general al tinerilor portughezi care au emigrat. Astfel, 85% dintre aceştia au studii superioare în specializări tehnice (inginerie, informatică, biologie etc.) şi s-au stabilit preponderent în alte ţări europene. Circa o treime dintre tinerii chestionaţi în cadrul acestui studiu au afirmat că nu intenţionează să revină în Portugalia, în principal pentru că şi-au construit o nouă viaţă în ţara unde au emigrat.

Portugalia se confruntă cu un fenomen accentuat de îmbătrînire a populaţiei, la care, în plus faţă de emigraţia tinerilor, contribuie natalitatea redusă (în medie 1,3 copii pentru fiecare femeie la vîrsta fertilă) şi creşterea speranţei de viaţă, care a depăşit vîrsta de 80 de ani. Conform datelor sistemului de asigurări sociale, 23% dintre municipalităţile portugheze au mai mulţi pensionari decît lucrători activi.