Olanda dă dreptul la „moarte demnă” și pentru cei care nu au boli incurabile: Ca să fii eutanasiat e de-ajuns să fii bătrîn!

Noul Cod de conduită adresat tuturor medicilor olandezi susține că bolile asociate vîrstei înaintate (probleme de vedere,  de auz sau de echilibru) sunt suficiente pentru a avea dreptul la „moarte demnă”. Comisia de monitorizare a eutanasiei din Olanda a trimis noul Cod de conduită care trebuie urmat de toți medicii pentru „moartea demnă” a pacienților. Comparativ cu cel din 2015, există o modificare importantă: bolile normale care apar în cazul persoanelor cu vîrstă înaintată sunt acum suficiente pentru a cere și a obține injecția letală.

Documentul de 138 de pagini prevede: „Dacă un pacient dorește să primească eutanasia, înseamnă că suferința lui are un caracter medical. Deci, nu este obligatoriu să fie afectat de o patologie terminală. Acumularea de dificultăți tipice vîrstei înaintate - cum ar fi probleme de vedere, probleme auditive, osteoporoză, artrită, probleme de echilibru, declin cognitiv - pot provoca suferințe insuportabile, fără perspective de îmbunătățire. Dacă una sau mai multe din aceste stări provoacă pacientului o suferință pe care o consideră insuportabilă, eutanasia trebuie autorizată”.

În 2017, încercarea de a aproba legea „Viața completă” în Parlament, care acorda tuturor persoanelor peste 75 de ani, indiferent de condițiile fizice și psihologice, dreptul de a obține eutanasia, a provocat pentru mulți un șoc. Legea a fost amînată pentru cel puțin 18 luni, din cauza gravității implicațiilor sale și a dezacordului dintre partidele politice. Noul Cod de conduită aprobat de Comisia de monitorizare a eutanasiei face însă acum ca această lege să fie nu numai inutilă, deoarece condițiile pentru limita de vîrstă prevăzute în cazul celor care se pot folosi de "moartea demnă" pot apărea cu mult înainte de vîrsta de 75 de ani.

Amenințare directă a SUA pentru unul dintre aliații din NATO

Decizia Turciei de a cumpăra sisteme antiaeriene S-400 din Rusia va avea „consecințe”, a avertizat Marți Wess Mitchell, asistent al secretarului de Stat american pentru Afaceri Europene și Eurasiatice.

„Am transmis foarte clar că, în cazul în care Turcia va achiziționa sisteme antiaeriene S-400, vor exista consecințe. Vom introduce sancțiuni în virtutea Legii pentru contracararea adversarilor SUA (CAATSA)", a declarat Wess Mitchell în cursul întîlnirii cu membrii Comisiei pentru Relații Externe a Senatului Statelor Unite, informează site-ul Eurasiafuture.com și agenția de presă RIA Novosti. Cotidianul turcesc YeniSafak, citat de agenția rusă TASS, susținea luna trecută că Turcia nu renunță la dreptul de a cumpăra avioane F-35, fabricate de SUA, dar ar fi tentată și de avioanele rusești Su-57, care sunt de două ori mai ieftine decît cele F-35.

Avertismentul pentru Bruxelles al lui Matteo Salvini: În anul care urmează se va decide dacă Europa unită va continua să existe!

Existența Uniunii Europene este în joc în următorul an, în condițiile în care europenii sunt scindați în problema migranților, a atenționat, într-un interviu pentru săptămînalul german Der Spiegel, ministrul de Interne italian, Matteo Salvini. „În anul ce urmează. se va decide dacă Europa unită va continua sau nu să existe”, a afirmat Salvini, care conduce și partidul Liga. În mod concret, negocierile asupra bugetului european și alegerile europene care vor avea loc în 2019 sunt cele care vor decide „dacă tot acest lucru încă mai are sens”, potrivit unor fragmente ale interviului difuzate Vinerea trecută.

Italia, care după recenta instalare la putere a unei coaliții guvernamentale populiste se află pe picior de conflict cu partenerii săi europeni în privința primirii de migranți, „nu mai poate primi în grijă nici un singur migrant suplimentar”, a reiterat Salvini. „Dimpotrivă, vrem să mai dăm din ei”, a adăugat el cu privire la migranții care încearcă, în pofida tuturor pericolelor, să ajungă în Europa debarcînd în Italia. Roma dorește o mai bună repartizare a solicitanților de azil în toată UE, în condițiile în care ea suportă o mare parte din povara migrației, însă se lovește de refuzul mai multor țări europene, în special din Estul continentului.

La rîndul său, ministrul de Interne al Germaniei, Horst Seehofer, amenință să-i retrimită pe toți migranții care sosesc la frontierele germane spre țările unde aceștia au fost înregistrați prima dată, adică în special în Italia. Seehofer se află pe poziții de conflict cu Angela Merkel, care dorește să găsească o soluție europeană. Potrivit lui Salvini, problema migrației nu este singurul conflict între Roma și Berlin. Reforma sistemului bancar, politica economică a UE și excedentele balanței comerciale germane sunt de asemenea motive de dispute, a spus el.

O nouă victorie a lui Trump în lupta împotriva imigrației: Curtea Supremă a Statelor Unite a validat decretul anti-migrație – „Nu este anti-musulman!”

Un nou succes major pentru administrația Trump, într-un moment tensionat în SUA după toleranța zero afișată de Președintele american în ceea ce privește imigrația. Curtea Supremă a SUA i-a dat dreptate Președintelui Trump, care a decis să interzică intrarea în SUA a cetățenilor din șase țări musulmane, judecătorii stabilind că acesta nu este „un decret anti-musulman”, scrie site-ul Il Giornale.

Curtea Supremă a SUA oferă astfel o victorie definitivă Pamerican la sfîrșitul unui lungi bătălii judiciare privind această măsură extrem de controversată, relatează AFP și Reuters. Luată de majoritatea reprezentată de cei cinci judecători conservatori, decizia de Marți ratifică decretul care interzice intrarea, în mod permanent, pe teritoriul SUA a cetățenilor din șase țări, majoritar musulmane. În decizia Înaltei Curți, redactată de președintele său John Roberts, se arată că Donald Trump s-a folosit în mod legitim de prerogativele sale în materie de imigrație. Textul în cauză este cea de-a treia versiune a unui decret care a provocat o undă de șoc la nivel mondial, fiind anunțat de Casa Albă pe 27 Ianuarie 2017, la o săptămînă după preluarea mandatului de către Președintele Donald Trump.

Această ultimă versiune închide granițele Statelor Unite pentru circa 150 de milioane de persoane, cetățeni ai Yemenului, Siriei, Libiei, Iranului, Somaliei și Coreei de Nord. Ulterior, pe listă a fost adăugată și Venezuela. Oponenții textului au denunțat un „decret anti-musulman”, o acuzație respinsă virulent de Guvern. Decizia Curții i-a înfuriat pe democrați: „Vom recupera valorile noastre", a afirmat senatorul New Jersey Cory Booker, în timp ce un alt senator democrat a afirmat că, deși decretul este constituțional „nu înseamnă că este corect”.

Șefi din Poliţia americană se opun deciziei lui Trump de reţinere a migranţilor

Şefi ai forţelor de Poliţie din Statele Unite, atît republicani cît şi democraţi, au cerut Miercuri Casei Albe să găsească alternative la detenţia familiilor de imigranţi, avînd în vedere riscurile pe care aceasta o reprezintă pentru copii şi costul său imens, relatează Reuters. Într-o scrisoare comună, mai mult de 45 de şefi ai forţelor de ordine i-au cerut lui Donald Trump să ia în considerare şi alte variante decît încarcerarea, precum verificarea periodică telefonică a acestor familii şi solicitarea capului familiei de imigranţi să poarte la gleznă un dispozitiv de urmărire.

Preşedintele Donald Trump a cedat Miercuri presiunilor şi a semnat un ordin executiv ca familiile de migranţi să rămînă împreună după ce trec frontiera, după ce informaţii despre separarea lor au provocat un val de critici şi de revoltă, o decizie salutată de şefii forţelor de ordine. Însă, în baza ordinului semnat de Trump, care probabil va fi contestat în instanţă, familiile de imigranţi vor fi reţinute împreună pe perioada procedurilor de azil, care pot dura luni sau chiar ani pentru a fi finalizate. Centrele de detenţie pentru aceste familii ar putea radicaliza tinerii, împingîndu-i să intre în bande de stradă sau grupuri care promovează ura, a spus şeful Poliţiei din Houston, Art Acevedo.

‘Ultimul lucru pe care trebuie să-l facem este marginalizarea şi dezavantajarea tinerilor’, a afirmat Acevedo, care a emigrat în Statele Unite din Cuba pe cînd era copil. ‘Poţi să îndeplineşti aspectele privind securitatea şi monitorizarea la o fracţiune din costuri fără a avea un impact negativ asupra copiilor’, a mai spus el.

O prioritate pentru noul Guvern ceh este lupta împotriva migraţiei ilegale

Lupta împotriva migraţiei ilegale va fi unul din principalele obiective ale Guvernului ceh, a declarat Miercuri Andrej Babis (foto), cu prilejul numirii Executivului său minoritar de coaliţie de către Preşedintele Milos Zeman, transmite AFP. ‘Guvernul nostru va lupta în primul rînd pentru securitatea cetăţenilor noştri, va lupta în primul rînd împotriva imigraţiei ilegale şi în favoarea intereselor noastre în Europa’, a afirmat Babis, cu prilejul ceremoniei desfăşurate la Praga. ‘Guvernul nostru va lupta, de asemenea, împotriva corupţiei, împotriva risipei şi împotriva birocraţiei’, a adăugat el.

Într-o discuţie ulterioară cu jurnaliştii prezenţi, Babis s-a referit din nou la problema migranţilor, insistînd că, ‘pentru Grupul de la Vişegrad (Cehia, Polonia, Slovacia, Ungaria – n. red.), migraţia ilegală este inacceptabilă’. ‘Sîmbătă, m-a sunat cancelarul Angela Merkel. E interesant că Germania şi-a schimbat retorica, ministrul de Interne (Horst) Seehofer a vorbit chiar de controlul frontierelor, prin urmare am convocat Consiliul de securitate al statului pentru a şti cît de pregătiţi suntem’, a afirmat Babis. Cancelarul austriac Sebastian Kurz ‘mi-a spus în mod clar că, în cazul în care Seehofer va închide frontiera, Austria va lua aceeaşi decizie, iar noi va trebui să reacţionăm în acest caz’, a adăugat Babis, dînd de înţeles că Cehia va introduce măsuri similare pentru controlul frontierelor.

‘Luptăm cu fermitate împotriva migraţiei ilegale’ şi ‘nimeni nu ne va dicta cine va trăi şi munci în ţara noastră’, a mai spus premierul ceh. El s-a declarat ‘surprins’ de declaraţiile Preşedintelui francez Emmanuel Macron, care a făcut Sîmbătă să planeze ameninţarea sancţiunilor financiare împotriva statelor din UE care vor refuza să primească migranţi. ‘Aşteptam de la el să lucreze în vederea unirii Europei, dar el s-a exprimat într-un mod foarte negativ şi inacceptabil, şi de aceea prim-miniştrii Grupului de la Vişegrad vor avea mîine (Joi) o întîlnire cu el’, a mai precizat Babis.

Prim-ministrul ceh urmează să aibă o nouă întrevedere cu Preşedintele francez Sîmbătă, la Paris. Al doilea Guvern Babis este unul de coaliţie, compus din mişcarea populistă ANO a premierului şi partidul social-democrat CSSD, şi contează pe sprijinul tacit al comuniştilor din KCSM la votul de încredere din Parlament. Deputaţii se vor reuni pe 11 Iulie pentru a da votul de încredere noului Guvern Babis, din care fac parte zece miniştri ai ANO şi cinci din partea CSSD.

Italia se transformă în avocatul Rusiei din sînul Uniunii Europene

Premierul italian Giuseppe Conte a susţinut, Miercuri, că prelungirea sancţiunilor economice contra Rusiei nu trebuie să fie automată, informează Reuters, potrivit agerpres. Liderii statelor membre ale Uniunii Europene se reunesc Joi, la Bruxelles, şi urmează să extindă pînă la finalul lunii Ianuarie 2019 sancţiunile impuse Rusiei în urma intervenţiei acesteia în Estul Ucrainei. ”Vom reafirma principiul conform căruia nu ar trebui să existe nimic automat în legătură cu reînnoirea sancţiunilor”, a spus Conte într-un discurs în Parlament, unde a prezentat poziţia Guvernului italian asupra mai multor dosare de pe agenda europeană.

Relaţiile dintre Rusia şi UE s-au deteriorat din 2014, în mare parte din cauza evenimentelor din Crimeea, precum şi a sprijinului Moscovei pentru separatiştii pro-ruşi din conflictul dinEestul Ucrainei. Sancţiunile europene împotriva Rusiei sunt valabile pînă la 31 Iulie.