După criticile ONU privind condiţiile inumane în care trăiesc imigranţii, Spania va construi o tabără pentru muncitorii sezonieri

Autorităţile spaniole au trimis soldaţi să construiască o tabără pentru culegătorii de căpşuni imigranţi, după criticile ONU privind condiţiile „inumane” în care trăiesc muncitorii sezonieri de la ferme, a anunţat Guvernul, conform Reuters, scrie agerpres.

Raportorul special al ONU privind sărăcia extremă şi drepturile omului, Olivier De Schutter, a declarat, într-un comunicat, că este necesară o acţiune urgentă pentru a îmbunătăţi condiţiile de viaţă ”deplorabile” din bidonvilurile lucrătorilor imigranţi sezonieri, înainte să moară oameni.

Trei incendii au izbucnit săptămîna trecută în mahalale ale imigranţilor din apropierea oraşului Huelva din Sud-Vestul Spaniei, rănind patru persoane. De asemenea, oficiali din domeniul sănătăţii au avertizat că aşezările supraaglomerate expun muncitorii la riscul de se infecta cu coronavirus. În urma apelurilor pentru ajutor ale oficialilor locali, o purtătoare de cuvînt a Ministerului Apărării a declarat că au fost dislocaţi soldaţi pentru a căuta un loc potrivit unde să construiască o tabără care să-i adăpostească pe muncitori, majoritatea marocani.

Adesea murdare şi periculoase, şi lipsite de apă, canalizare şi electricitate, astfel de construcţii improvizate au fost folosite de ani de zile pentru cazarea culegătorilor de fructe sezonieri din Spania.

Peste 16 milioane de cazuri de cazuri de COVID-19 la nivel mondial

Peste 16 milioane de noi cazuri de contaminare cu noul coronavirus au fost înregistrate oficial, în ultimele 24 de ore, la nivel mondial, între care mai mult de jumătate în SUA, în America Latină şi în Caraibe, potrivit unui bilanţ realizat de AFP, pe baza unor surse oficiale Duminică la 05:10 GMT.

Cel puţin 16.050.223 cazuri, între care 645.184 decese au fost declarate în special în SUA, ţara cea mai lovită din lume de COVID-19 cu 4.178.021 cazuri, între care 146.460 decese. În America Latină şi în Caraibe se înregistrează 4.328.915 cazuri, între care 182.501 decese, iar în Europa – 3.052.108 cazuri, între care 207.734 de decese. Ritmul de propagare a pandemiei continuă să se accelereze în lume, cu peste 5 milioane de noi cazuri detectate de la 1 Iulie, adică mai mult de o treime dintre cazurile de COVID-19 declarate de la începutul pandemiei. Numărul de contaminări raportat nu reflectă decît o parte din numărul real al cazurilor, numeroase ţări neutilizînd teste decît pentru monitorizare şi nedispunînd de resurse suficiente pentru a efectua campanii extinse de depistare a acestora.

Polonia declanşează demersuri în vederea retragerii din tratatul european împotriva violenţelor domestice

Polonia lansează, săptămîna aceasta, demersuri în vederea unei retrageri din tratatul european împotriva violenţelor la care sunt supuse femeile care, potrivit Guvernului de la Varşovia, încalcă drepturile părinţilor şi obligă şcolile să predea copiilor lecţii despre gen, a anunţat ministrul polonez al Justiţiei Zbigniew Ziobro, relatează Reuters, potrivit news.ro. Ministerul Justiţiei urmează să ceară de Luni Ministerului Muncii şi Familiei să declanşeze procesul retragerii din tratat, cunoscut sub numele de Convenţia de la Istanbul privind prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice.

Partidul Ordine şi Justiţie (PiS, conservator) şi partenerii din coaliţia guvernamentală adoptă poziţia Bisericii Catolice şi promovează o agendă conservatoare. Ostilitatea faţă de drepturile gay a fost una dintre principalele teme de campanie, în urma căreia Andrej Duda a fost reales Preşedinte luna aceasta. Ministrul Justiţiei Zbigniew Ziobro este reprezentantul în Guvern al unui mic partid de extremă-dreapta din cadrul coaliţiei de guvernare.

Deputaţii turci vor vota un proiect de lege care ar putea bloca Facebook şi Twitter

Deputaţii turci vor vota un proiect de lege care ar putea bloca Facebook şi Twitter. Legea dă autorităţilor puterea de a reglementa conţinutul pe marile site-uri de socializare. În Turcia, mii de oameni au fost deja aspru pedepsiţi pentru activitatea lor pe reţelele de socializare, scrie mediafax.

Autorităţile vor ca aceste companii cu peste 1 milion de utilizatori zilnici în Turcia să aibă un reprezentant în ţară care să răspundă în 48 de ore la reclamaţiile privind postările care „încalcă drepturile personale şi de confidenţialitate”. Legea obligă Facebook, Twitter şi YouTube să păstreze datele utilizatorilor în Turcia. Dacă nu se conformează la aceste cerinţe, autorităţile turce vor putea percepe amenzi de pînă la 1,5 milioane de dolari şi pot limita lăţimea de bandă a site-urilor cu pînă la 90 la sută, ceea ce le va face inutilizabile.

Invocînd faptul că familia sa ar fi fost jignită de utilizatori în comentarii pe platformele social media, Preşedintele Turciei, Recep Tayip Erdogan, îşi pune astfel în aplicare un plan mai vechi. Încă din 2014 s-a gîndit să strîngă şurubul în mediul online, ultimul loc în care încă nu deţine controlul absolut în Turcia.

În Turcia, mii de oameni au fost deja aspru pedepsiţi pentru activitatea lor pe reţelele de socializare. De exemplu, în 2018 au fost monitorizate aproximativ 110.000 de conturi de pe platformele de socializare. Peste 7.100 de utilizatori au fost arestaţi, 2.754 dintre aceştia fiind trimişi la închisoare.

Primarul din Lampedusa denunţă o criză a migranţilor imposibil de gestionat pe insulă

Lampedusa, cel mai sudic punct al Italiei, este invadată de migranţi din Nordul Africii, s-a plîns primarul din mica insulă mediteraneană, relatează dpa, scrie agerpres. „Situaţia a devenit imposibil de gestionat. Dacă Guvernul nu o va face, voi declara eu stare de urgenţă”, a declarat Toto Martello, citat de agenţia Ansa. Ansa a precizat că, în prezent, se află 1.027 de migranţi pe insula de 20 kmp, printre care şi 203 care au ajuns recent. Se crede că mulţi dintre aceşti migranţi provin din Tunisia.

În jur de 50 dintre nou veniţi sunt ţinuţi în corturi în portul Lampedusa din cauza lipsei altor opţiuni de cazare, a mai relatat Ansa. Lampedusa are un centru pentru migranţi, dar care are o capacitate oficială de doar 95 de locuri. Transferurile regulate de migranţi către Porto Empedocle din Sicilia nu sunt suficiente pentru a uşura presiunea. Venirile de migranţi au luat amploare în Italia în ultimele săptămîni. Totuşi, numărul de migranţi pe mare este în continuare relativ scăzut comparativ cu perioada de vîrf dintre 2014 şi mijlocul lui 2017, cînd peste 600.000 de oameni au ajuns pe ţărmurile italiene.

Ankara denunță ostilitatea Greciei faţă de islam şi faţă de Turcia

Ankara a denunţat „ostilitatea Greciei faţă de islam şi faţă de Turcia”, după reacţia violentă a Atenei la transformarea în moschee a fostei bazilici Sfînta Sofia din Istanbul, relatează AFP. Mii de musulmani au participat Vinerea trecută la Istanbul la prima rugăciune în acest lăcaş de referinţă al ortodoxiei reconvertit în moschee, în prezenţa Preşedintelui Recep Tayyip Erdogan.

Prim-ministrul grec Kyriakos Mitsotakis a afirmat atunvi că „ceea ce se petrece la Constantinopol nu este o manifestaţie de putere, ci dimpotrivă, un semn de slăbiciune”, acuzînd Turcia că „insultă patrimoniul secolului al XXI-lea”.

Reacţiile la reconversia Sfintei Sofia în moschee „au arătat încă o dată ostilitatea Greciei faţă de islam şi de Turcia”, a declarat purtătorul de cuvînt al Ministerului turc de Externe, Hami Aksoy. De asemenea, el a condamnat cu fermitate faptul că drapelul turc a fost ars la Salonic şi a acuzat Parlamentul grec că „provoacă publicul cu declaraţii ostile”. „Copiii răsfăţaţi ai Europei, care nu pot accepta că ne rugăm din nou în Hagia Sofia, sunt în plin delir”, a adăugat el într-un comunicat. Ţări vecine membre ale NATO, Grecia şi Turcia au avut tot timpul relaţii tensionate, notează AFP.

UE va limita exporturile de tehnologie în Hong Kong

Uniunea Europeană va limita exporturile de tehnologie în Hong Kong, care ar putea fi utilizată pentru represiune sau supraveghere, potrivit unui proiect de document obţinut de Reuters, aceasta fiind prima reacţie concretă a UE la nouă lege pentru securitate impusă de China în fosta colonie britanică, potrivit news.ro. ”Exprimînd ”îngrijorarea serioasă” faţă de nouă lege de securitate naţională impusă de China, cele 27 de state membre au convenit o serie de sancţiuni, inclusiv restricţii comerciale şi o evaluare a acordurilor referitoare la vize convenite cu Hong Kongul.

Documentul, susţinut de ambasadorii UE, afirmă că blocul comunitar ”va analiza în continuare şi va limita exporturile de echipamente sensibile şi de tehnologii pentru utilizare în Hong Kong, în special atunci cînd există suspiciuni privind utilizarea pentru represiune internă, interceptarea comunicaţiilor interne sau pentru supraveghere cibernetică”. Documentul ar urma să intre în vigoare Marţi. Uniunea Europeană s-a mai angajat să ”analizeze implicaţiile legii pentru securitate naţională pentru politicile referitoare la azil, imigraţie, vize şi rezidenţă”, arată documentul.

Veterinarii etiopieni au descoperit 50 de kilograme de plastic în stomacul unei vaci

Șase veterinari din Etiopia au reușit să îndepărteze cu succes o cantitate de 50 de kilograme de plastic din stomacul unei vaci. Întreaga operațiune a durat trei ore, scrie BBC."Animalul a supraviețuit și este în stare bună", a anunțat medicul Firaol Waaqoo, pentru sursa citată. „Vacile pot ingera plastic din cauza lipsei de hrană sau minerale, iar modul în care oamenii aruncă materiale plastice este, de asemenea, o problemă pentru sănătatea animalelor”, a adăugat el. Luna trecută, proprietarul animalului s-a mai prezentat cu un exemplar la veterinar, iar în urma unei operații, veterinarii au îndepărtat 20 de kilograme de plastic din stomac.

Baza militară Besmaya, restituită de către coaliţia internaţională antijihadistă Armatei irakiene

Statele Unite şi aliaţii lor din cadrul coaliţiei internaţionale antijihadiste au restituit Armatei irakiene baza militară Besmaya, situată la Sud de Bagdad, după ce au format în ea peste 50.000 de militari irakieni, continuîndu-şi astfel retragerea, la 17 ani de la invadarea Irakului şi răsturnarea lui Saddam Hussein de la putere, relatează Euronews, potrivit news.ro. Coaliţia internaţională antijihadistă, condusă de Statele Unite, a predat deja Armatei irakiene mai multe baze militare.

”Formaţiunea de la Besmaya era însărcinată cu formarea aproape a unui sfert din forţele irakiene de securitate începînd din 2014. Acestea sunt în prezent mai bine formate să lupte împotriva Daesh (acronimul arab al Statului Islamic), mulţumită formatorilor experţi spanioli, portughezi, canadieni, britanici şi americani”, a declarat un purtător de cuvînt american al coaliţiei, colonelul Myles Caggins. Formarea la Besmaya era condusă de spanioli.

Militarii americani şi aliaţii lor se retrag la Bagdad şi la baza aeriană Ain al-Asad, în deşert, în Vestul Irakului. Ei au anunţat că urmează să continue să susţină forţele irakiene aerian şi prin supraveghere dar că reduc în mod considerabil formarea şi operaţiune terestre.

Schimbările climatice ar putea duce la dispariția urşilor polari pînă la sfîrşitul secolului

Majoritatea urşilor polari ar putea dispărea pînă la sfîrşitul secolului, dacă emisiile de gaze cu efect de seră nu vor fi reduse, arată un studiu citat de Times, scrie mediafax. Oamenii de ştiinţă vorbesc de mult timp de faptul că urşii polari, cele mai mari mamifere terestre carnivore, sunt ameninţaţi de încălzirea globală. Dar cel mai recent studiu publicat în revista Nature Climate Change a reuşit să identifice cînd şi de unde vor dispărea urşii.

Urşii polari se bazează pe gheaţa mării pentru a vîna foci. Dar, pe măsură ce temperaturile cresc şi gheaţa marină dispare, scad şi oportunităţile de vînătoare pentru urşii polari. Studiul a descoperit că scăderea suprafeţei gheţii marine a dus deja unele populaţii de urşi la limita de supravieţuire. Dar dacă emisiile de gaze cu efect de seră rămîn pe calea lor actuală, numai urşii polari care trăiesc în Insulele Queen Elizabeth din Arhipelagul Arctic al Canadei vor supravieţuii pînă la sfîrşitul secolului XXI. Chiar şi dacă emisiile vor fi reduse, gheaţa marină va continua să se topească în următorii ani, ca urmare a nivelurilor actuale de carbon din atmosferă, ceea ce va duce oricum la o scădere a numărului urşilor polari, în special în regiunile sudice ale Arcticii.

Studiul a estimat numărul de zile în care urşii pot sta fără să mănînce înainte ca abilităţile lor de reproducere să înceapă să fie afectate şi l-a asociat cu numărul de zile prognozate fără gheaţă în următoarele decenii. Rezultatul a fost că, pînă în 2040, unele populaţii de urşi polari care trăiesc în Sudul golfului Hudson şi în strîmtoarea Davis din Canada vor începe să aibă probleme de reproducere, iar pînă în 2080, majoritatea populaţiilor de urşi polari vor fi probabil afectate.