Două românce, mamă și fiică, ucise de un criminal în serie din Cipru

O româncă şi fiica ei de 8 ani au fost printre victimele unui criminal în serie din Cipru. Fost ofiţer de armată, acesta a recunoscut că a ucis 7 femei. Potrivit presei, ar fi primul caz de criminal în serie de pe insulă. Bărbatul de 35 de ani a fost reținut săptămîna aceasta, după ce poliţiştii au strîns probe care arătau că a ucis două femei din Filipine şi o fată. Cadavrele celor două filipineze lor au fost găsite într-o mină abandonată de lîngă Nicosia.

În timpul interogatoriului, militarul a recunoscut şi alte patru crime. Potrivit presei, românca ucisă avea 36 de ani şi locuia în Cipru. Ea şi fiica ei de 8 ani erau date dispărute încă din 2016. O altă femeie ucisă ar fi de cetățenie nepaleză sau indiană.  De asemenea, o fetiță de 6 ani, fiica unei victime, este dată dispărută. Autorităţile cipriote caută acum trupurile neînsufleţite, în aceeaşi mină abandonată, dar şi la un poligon de tragere aflat în apropiere. Poliţia locală spune că cel puţin două dintre victime au fost abordate de ofiţerul de 35 de ani prin intermediul unui site de dating.

Europa a fost lovită de peste 175.000 de fulgere în 2 zile

Activitate mai intensă decît de obicei a fulgerelor, în mai multe regiuni ale Europei. Potrivit Severe Weather, au fost înregistrate peste 175.000 fulgere, în decurs de două zile. Harta activității meteorologice arată că în mai multe țări din Europa s-au înregistrat furtuni cu descărcări electrice, în regiuni mai extinse din Spania, Franța, Portugalia, Italia, Malta, Germania, Albania sau Marea Britanie. În urmă cu cîteva zile, o furtună puternică a stat la originea unor imagini spectaculoase surprinse în Cipru, acolo unde un fulger uriaș, cu ramificații, a luminat cerul secunde bune. Norul de praf saharian care a intrat pe continentul european la începutul săptămînii a provocat și formarea unor nori cu precipitații abundente, care au adus cantități mari de ploi în centrul și Nordul Mediteranei, dar și în Sudul Alpilor, în Sudul Elveției, în Nordul Italiei și Nord-Vestul Sloveniei.

SUA de acord cu Rusia şi China în privinţa retragerii trupelor străine din Afganistan

Statele Unite au afirmat Vineri că sunt de acord cu rivalii lor rus şi chinez asupra unui punct cheie al negocierilor de pace din Afganistan, şi anume retragerea trupelor străine din această ţară, relatează AFP, conform Agerpres. Emisarul SUA pentru Afganistan, Zalmay Khalilzad, s-a întîlnit cu emisarii chinezi şi ruşi la Moscova pentru a ajunge la un consens legat de încheierea acestui război, cel mai lung din istoria Statelor Unite. Un comunicat comun, semnat de cele trei mari puteri aflate frecvent în dezacord asupra principalelor dosare internaţionale, îndeamnă la un proces de pace “inclusiv şi condus de Afganistan”.

“Cele trei părţi lansează un apel la o retragere organizată şi responsabilă a trupelor străine din Afganistan”, potrivit comunicatului diplomaţiei americane. Potrivit sursei, talibanii “s-au angajat” să lupte împotriva organizaţiei Stat Islamic (SI) şi să pună capăt legăturilor lor cu Al-Qaida.

Statele Unite au demarat Vara trecută tratative cu aceşti rebeli islamişti care refuză să discute cu Guvernul afgan, considerat o”marionetă” sub controlul Washingtonului. Talibanii au promis “că zonele sub controlul lor nu vor fi utilizate pentru a ameninţa altă ţară”, a precizat comunicatul Departamentului de Stat, care îi îndeamnă pe insurgenţii islamişti să împiedice “orice finanţare, recrutare sau pregătire a teroriştilor”.

Putin denunţă o decizie ”arbitrară” în cazul condamnării agentei ruse Maria Butina în SUA

Preşedintele rus Vladimir Putin a calificat Sîmbătă drept o decizie ”arbitrară” condamnarea în SUA la 18 luni de închisoare a cetăţenei ruse Maria Butina, acuzată de a fi agentă a Moscovei, transmite AFP, potrivit Agerpres. ”Este arbitrar, de fapt. Nu înţelegem de ce a fost condamnată”, a declarat Putin, într-o conferinţă de presă la Beijing, la finalul summitului ”Noului Drum al Mătăsii”. Maria Butina a fost condamnată Vineri la 18 luni de detenţie de un Tribunal de Washington pentru infiltrare în aparatul politic american prin intermediul legăturilor sale cu NRA, puternicul lobby pro-arme din SUA. ”Nu există nimic de care ar putea să o acuze. Însă, pentru ca acest caz să nu pară complet ridicol, au condamnat-o la 18 luni de închisoare”, a mai spus Putin.

Maria Butina, arestată în Iulie 2018, a fost inculpată pentru ”complot” în scopul ”promovării intereselor Rusiei”. Ea cooperează cu Justiţia americană după ce în Decembrie s-a recunoscut vinovată de a fi acţionat ca agentă a unei ţări străine fără a fi notificat oficial Guvernul american, un cap de acuzare descris de acuzare drept ”spionaj light”.

Diplomaţia rusă a denunţat ferm, Vineri, acuzaţiile ”montate piesă cu piesă” şi condamnarea ”motivată politic” care au vizat-o pe Maria Butina. ”Compatrioata noastră nu a fost condamnată decît pentru că este cetăţeană rusă, a declarat Ministerul de Externe de la Moscova.

Maria Butina, care a petrecut deja nouă luni în arest preventiv, va fi extrădată în Rusia după executarea restului pedepsei.

Criza din Venezuela: Maduro majorează salariul minim, aducîndu-l la echivalentul a aproape 8 dolari pe lună

Preşedintele venezuelean Nicolas Maduro a dispus majorarea cu peste 100% a salariului minim în ţară, aducîndu-l la echivalentul a aproape 8 dolari pe lună, într-un context de hiperinflaţie şi de puternică devalorizare a monedei naţionale, bolivar, transmite Sîmbătă AFP, potrivit Agerpres. Salariul de bază a fost majorat de la 18.000 bolivari (3,46 dolari la cursul oficial) la 40.000 bolivari (7,69 dolari), potrivit decretului publicat Vineri în Monitorul Oficial. Creşterea, a doua din acest an, se aplică cu efect retroactiv de pe 16 Aprilie. Totodată, a fost reluată distribuirea de bonuri alimentare în valoare de 25.000 bolivari (4,80 dolari). Noul nivel al salariului minim acoperă însă de-abia o zecime din coşul alimentar de bază, potrivit ONG-ului Cenda, care măsoară costul vieţii. Fondul Monetar Internaţional (FMI) prognozează pentru acest an o hiperinflaţie de 10.000.000%.

În 2018, Preşedintele Maduro a ordonat de şase ori creşterea salariilor, fără însă ca aceasta să le permită venezuelenilor să-şi recupereze puterea de cumpărare. În August, Maduro a lansat un program de reforme anticriză şi a anunţat o devalorizare cu 96% a monedei, care ulterior a pierdut alte 98,8 procente. Intrarea în vigoare, Duminică, a embargoului american asupra petrolului venezuelean riscă să agraveze şi mai mult criza economică. Potrivit lui Nicolas Maduro, sancţiunile economice au provocat deja pierderi de 30 miliarde de dolari economiei ţării, care îşi asigură 96% din venituri din petrol.

Germania a suspendat analizarea anumitor cereri de azil depuse de refugiaţi sirieni 

Germania a suspendat analizarea unora dintre cererile de azil depuse de refugiaţi sirieni, aşteptînd o nouă evaluare a situaţiei securitate din ţara lor, potrivit grupului german de presă regională Funke, transmite AFP, potrivit Agerpres. Citînd Ministerul german de Interne, Funke a precizat Sîmbătă că unele dintre aceste cereri de azil exprimate de sirieni au fost „amînate”, fiind necesare să se aducă amendamente orientărilor Ministerului. Persoanele în cauză sunt solicitanţi de azil cărora li s-a acordat o „protecţie subsidiară”, şi anume celor care s-au confruntat în ţara lor cu pericole serioase, acte de război, pedeapsa cu moartea sau tortura. Potrivit statisticilor guvernamentale, 17.411 sirieni au beneficiat de acest statut în 2018.

Potrivit Funke, organizaţiile pentru apărarea refugiaţilor se tem că Guvernul condus de Angela Merkel va refuza cererile de azil ale cetăţenilor sirieni dacă ostilităţile încetează în ţara lor. Germania este profund divizată după decizia cancelarului Angela Merkel de a deschide frontierele ţării, în 2015, în punctul de maxim al crizei refugiaţilor, tuturor celor care fugeau din Siria din calea războiului şi persecuţiilor. Afluxul de peste un milion de solicitanţi de azil, veniţi în principal din Siria, Irak şi Afganistan, a alimentat dezvoltarea extremei dreapta în Germania reprezentată de formaţiunea Alternativa pentru Germania (AfD).

Trump anunţă că va anula participarea SUA din Tratatul privind Comerţul cu Arme

Preşedintele Donald Trump a anunţat, Vineri seară, retragerea Statelor Unite din Tratatul privind Comerţul cu Arme, un acord semnat în anul 2013 de predecesorul său, Barack Obama, dar contestat de Asociaţia Naţională americană pentru Arme (NRA), relatează site-ul agenţiei Reuters, potrivit Mediafax. Prezent la o reuniune a NRA, Donald Trump a anunţat că va anula participarea Statelor Unite la acest tratat, care nu a fost ratificat încă de Senatul american. „Ne luăm înapoi semnătura”, a declarat Donald Trump în aplauzele membrilor Asociaţiei Naţionale pentru Arme.

NRA se opune de mult timp Tratatului privind Comerţul cu Arme, care reglementează afaceri în valoare de 70 de miliarde de dolari cu arme convenţionale şi încearcă să blocheze livrările de armament spre persoane şi entităţi ce încalcă drepturile omului. NRA argumentează că acordul ar submina drepturile americanilor de a deţine arme de foc, deşi Administraţia Barack Obama a respins criticile în acest sens.

Donald Trump a precizat că Organizaţia Naţiunilor Unite va primi curînd notificarea Statelor Unite privind retragerea din Tratatul privind Comerţul cu Arme, aprobat în Aprilie 2013 de Adunarea Generală ONU. Pînă acum, 101 ţări au ratificat Tratatul. Alte 29, inclusiv Statele Unite, au semnat acordul, dar nu l-au ratificat încă.

Decizia lui Donald Trump a fost criticată dur de organizaţii pentru promovarea drepturilor omului. „De acum înainte, Statele Unite vor vinde arme alături de Iran, Coreea de Nord şi Siria, care nu au semnat acest tratat istoric, al cărui singur scop este protejarea oamenilor nevinovaţi de arme letale”, a reacţionat Abby Maxman, preşedintele Oxfam America. Adotei Akwei, un reprezentant al filialei din SUA a organizaţiei Amnesty International, a declarat: „Prin acest anunţ, Administraţia Trump va redeschide drumul spre vînzări de arme pe baza unor criterii slabe în materie de respectare a drepturilor omului”.

Creșterea economica americană s-a accelerat în primul trimestru din 2019

Economia americană a accelerat în primul trimestru din 2019, peste estimările analiştilor, depăşind efectele încetinirii pe plan global şi a sporirii tensiunilor comerciale, arată estimarea preliminară publicată Vineri de Departamentul american al Comerţului, transmit AP, MarketWatch şi Reuters, scrie Agerpres. Potrivit datelor ajustate în funcţie de variaţiile sezoniere, PIB-ul SUA a crescut în ritm anual cu 3,2%, în primele trei luni din acest an, faţă de un avans de 2,2% în trimestrul patru din 2018 şi o expansiune de 2% previzionată de analişti pentru perioada Ianuarie-Martie 2019.

Cheltuielile administraţiei federale şi ale autorităţilor locale au crescut cu 3,9% în primele trei luni din acest an, faţă de un declin de 1,3% în trimestrul patru din 2018. Este cel mai rapid ritm de creştere din ultimii trei ani.

Valoarea stocurilor, care influenţează evoluţia PIB-ului, a crescut la 128,4 miliarde de dolari în primul trimestru din 2019, de la 96,8 miliarde de dolari în ultimele trei luni din 2018. Este cel mai semnificativ avans al stocurilor din 2015 şi a fost cauzat de cererea mai slabă, în special în sectorul auto. Exporturile au urcat cu 3,7%, în timp ce importurile au scăzut tot cu 3,7%, ducînd la un deficit comercial mai redus. În schimb, cheltuielile de consum, care sunt responsabile pentru două treimi din activitatea economică a SUA, au înregistrat un avans de doar 1,2% în primele trei luni din acest an, cel mai lent ritm de creştere din ultimele 12 luni. Investiţiile rezidenţiale au scăzut cu 2,8%, al cincilea trimestru de declin.

Timmermans: Problema în România este lupta împotriva corupţiei

Comisia Europeană şi Partidul Socialiştilor Europeni (PSE) nu vor accepta ca România să reducă intensitatea acţiunilor anticorupţie, a declarat, în cursul unei dezbateri organizate de postul Euronews, Frans Timmermans, prim-vicepreşedintele CE şi candidat la postul de preşedinte al Executivului UE, scrie Mediafax.

În cursul unei dezbateri organizate de postul Euronews, Frans Timmermans, candidatul Partidului Socialiştilor Europeni (PSE, centru-stînga), a fost întrebat de o persoană din audienţă de ce Uniunea Europeană a adoptat o poziţie dură faţă de Polonia şi Ungaria, dar abordarea este mai blîndă faţă de România, condusă de un Guvern social-democrat.

„Problema în România este lupta împotriva corupţiei. Politicienii încearcă să scape de presiunea pe care o simt în această luptă împotriva corupţiei; acest lucru este inacceptabil, iar Comisia Europeană va spune «nu», chiar şi familia noastră politică va spune «nu» în această situaţie”, a răspuns Timmermans la dezbaterea Euronews.

„Este un fapt că atunci cînd statul de drept are probleme, cînd nu există un sistem de verificări şi echilibru, corupţia va creşte”, a precizat Timmermans, prim-vicepreşedinte al Comisiei Europene şi comisar UE pentru Îmbunătăţirea Reglementărilor, Relaţii Interinstituţionale, Stat de Drept şi Carta Drepturilor Fundamentale.