Realitatea internationala pe scurt (25 Iunie 2018)

Erdogan a fost proclamat învingător în alegerile prezidenţiale de Consiliului Electoral Superior

Autorităţile electorale turce l-au proclamat pe Preşedintele în exerciţiu Recep Tayyip Erdogan învingător în alegerile prezidenţiale de Duminică, cu o ”majoritatea absolută” a voturilor valid exprimate, relatează The Associated Press.

Preşedintele Consiliului Electoral Superior(YSK) a anunţat în noaptea de Duminică spre Luni că au fost numărate 97,7% din voturi. Voturile rămase de numărat nu vor afecta rezultatul realegerii lui Erdogan, a precizat Sadi Guven. Acest scrutin marchează totodată începutul unui nou regim – prezidenţial -, care-i acordă lui Erdogan puteri consolidate. Rezultate neoficiale arată că cinci partide au trecut pragul de acces în Parlament, a mai anunţat Guven. Acestea sunt Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (AKP, islamo-conservator) al lui Erdogan, Partidul Acţiunii Naţionaliste (MHP), Partidul Republican al Poporului (CHP, laic), Partidul Democratic al Popoarelor (HDP, pro-kurd)) şi Partidul Bun (centru-dreapta).

Muharrem Ince, candidatul principalului partid de opoziţie, Partidul Popular Republican (CHP, centru-stînga), a recunoscut Luni dimineaţă că Recep Tayyip Erdogan a cîştigat scrutinul prezidenţial din Turcia, relatează agenţia de ştiri Tass, citînd presa turcă.

Trei morți și cel puţin 19 arestări în timpul scrutinului prezidenţial şi legislativ din Turcia

Trei oameni şi-au pierdut viaţa şi cel puţin 19 persoane au fost reţinute Duminică în diferite incidente în timpul scrutinului prezidenţial şi legislativ din Turcia, informează EFE, potrivit agerpres. Într-o altercaţie care a avut loc la un centru de votare din Erzurum, din Estul ţării, şi-au pierdut viaţa trei persoane într-un schimb de focuri şi trei au fost rănite, a informat cotidianul Cumhuriyet. Cei decedaţi sunt doi alegători şi liderul local al partidului de opoziţie IYI, Mehmet Siddik Durmaz. Un alt membru al IYI a fost rănit într-un atac care a avut loc într-o secţie de votare din Istanbul, iar autorităţile au arestat ulterior şase persoane. Pe de altă parte, în localitatea Surus, din provincia Sanliurfa (Sud-Estul ţării), trei persoane au fost rănite într-o altercaţie într-o secţie de vot. În aceeaşi localitate, trei persoane au fost arestate după ce forţele de securitate au descoperit în automobilul acestora trei saci plini cu buletine de vot ştampilate.

În fine, Ministerul de Interne a comunicat că forţele de ordine au reţinut 10 cetăţeni străini la Agri, în Estul ţării: trei francezi, trei germani şi patru italieni. Potrivit autorităţilor, aceştia ar fi dat asigurări că sunt observatori ai misiunii Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), dar nu aveau asupra lor acreditările necesare pentru a putea supraveghea votul într-una dintre circumscripţiile din oraş.

Trump afirmă că imigranţii ilegali ar trebui deportaţi imediat "fără judecători sau procese în instanţă"

Preşedintele american Donald Trump a afirmat că persoanele care intră ilegal în Statele Unite ar trebui deportate imediat înapoi în ţara de unde au venit, fără nici un proces juridic, informează agenţia de ştiri Reuters. "Nu le putem permite tuturor acestor oameni să ne invadeze ţara. Cînd cineva intră, trebuie ca noi să-i trimitem imediat înapoi de unde au venit, fără judecători, fără procese în instanţă", a afirmat Trump într-o serie de mesaje postate Duminică pe Twitter. "Nu-i putem accepta pe toţi aceşti oameni care pătrund ilegal în ţara noastră. Frontiere solide, Fără Crime", a adăugat liderul de la Casa Albă.

Afirmaţiile Preşedintelui american vin după o săptămînă dominată în SUA de controversele privind separarea copiilor de părinţii care au imigrat ilegal în ţară. Ca urmare a opoziţiei, inclusiv din partea propriului partid al Preşedintelui, Donald Trump a cedat şi în cele din urmă a anulat măsurile prin care imigranţii ilegali erau separaţi.

”Aveţi un război cu Rusia, dar lăsaţi-i în pace pe maghiari!”, îi avertizează Budapesta pe ucraineni

Războiul dus în prezent de Ucraina cu Rusia nu poate justifica încălcarea drepturilor minorităţii etnice a maghiarilor din Transcarpatia, a declarat ministrul de Externe ungar, Peter Szijjarto, într-un interviu acordat Duminică mai multor canale de televiziune ucrainene, în care a subliniat că Ucraina şi Ungaria ar trebui să menţină relaţii de bună vecinătate, informează Luni agenţia de presă ucraineană Unian. „Ungaria sprijină ferm integritatea teritorială şi suveranitatea Ucrainei. Dar războiul vostru cu Rusia nu poate şi nu trebuie să fie o scuză pentru încălcarea drepturilor maghiarilor. Înţelegem că Preşedintele dumneavoastră, Guvernul dumneavoastră şi-ar dori să scape de influenţa Rusiei prin şcoli, prin limbă. Dar dacă voi luptaţi cu Rusia, de ce ne jigniţi pe noi? Dacă vă luptaţi cu Rusia, de ce încălcaţi drepturile maghiarilor?”, a întrebat şeful diplomaţiei ungare.

În acest context, Peter Szijjarto a subliniat necesitatea ca Ucraina să aibă relaţii de bună vecinătate. „Cu cît aveţi vecini mai puternici şi mai stabili, cu cît aveţi relaţii mai bune cu vecinii, cu atît mai încrezător puteţi privi spre viitor”, a afirmat ministrul de Externe al Ungariei. Întrebat dacă Ungaria intenţionează să-şi alipească Transcarpatia, Szijjarto a calificat întrebarea ca pe o „insultă”, denunţînd ca „scandaloase” acuzaţiile de separatism din partea Kievului. „Aveţi un război, dar lăsaţi-i pe maghiari în pace. Cred că este foarte rău că daţi vina pe maghiari sau să-i ofensaţi pe unguri pentru că sunteţi în război cu Rusia”, a insistat el. Ungaria, potrivit lui, ar fi fericită să se întoarcă la politica care a fost înainte de adoptarea Legii privind educaţia în Ucraina, amintind că ţara sa a fost cel mai puternic susţinător al regimului de călătorie fără vize în UE pentru cetăţenii ucraineni.

În Martie, ministrul Peter Szijjarto ceruse Ucrainei să opereze modificări la Legea Educaţiei şi să amîne punerea ei în aplicare pînă în 2023, ameninţînd că, în caz contrar, Budapesta va bloca întîlniri importante pentru Kiev la nivelul Uniunii Europene şi al NATO.

Într-un oraş mexican, au fost arestaţi toți polițiștii

Toţi agenţii de Poliţie din localitatea mexicană Ocampo (centru), unde săptămîna aceasta a fost asasinat un candidat la Primărie, au fost dezarmaţi şi arestaţi pentru efectuarea unei anchete interne, au declarat autorităţile locale Duminică, informează AFP. „Toţi sunt interogaţi, procedîndu-se conform legii la o anchetă privind participarea la acte de încălcare a normelor profesionale”, a declarat secretariatul Securităţii statului mexican Michoacan (Vest-centrul Mexicului), unde este situat oraşul.

Candidatul la alegerile municipale Fernando Angeles a fost ucis Joi prin împuşcare în plină campanie electorală. Poliţiştii au fost transferaţi la o unitate internă a secretariatului Securităţii, care nu a precizat dacă detenţia lor este legată de asasinarea candidatului. Miercurea trecută, Omar Gómez, candidat independent la funcţia de primar în oraşul Aguililla, de asemenea în statul Michoacan, a fost și el împuşcat. La 14 Iunie, un alt candidat la Primăria din Taretan, o localitate în acelaşi stat, a fost de asemenea asasinat. De la începutul campaniei pentru alegerile generale de la 1 Iulie, peste o 100 de aleşi, candidaţi la alegeri sau politicieni au fost ucişi. Criminalitatea este un subiect central la scrutinul din Iulie, care va desemna noul Preşedinte şi peste 18.000 de conducători la nivel federal, regional şi local. Mexicul se confruntă cu o violenţă endemică legată de crima organizată, cu 25.339 de omucideri în 2017. 

Summitul UE pe tema modalităţilor de limitare a imigraţiei s-a încheiat fără un rezultat concret

Liderii UE prezenți la reuniunea pe tema migrației, care a avut loc la Bruxelles, și-au exprimat dorința de a găsi o soluție comună la problema migrației, dar summitul s-a încheiat fără ca participanții să fi convenit asupra unor măsuri concrete privind limitarea imigrației, informează agenția Dpa. „Vom continua să lucrăm la rezolvarea acestor probleme”, a declarat cancelarul german Angela Merkel. „A fost multă bunăvoință de a realiza acest lucru astăzi (Duminică, n. red.), și în afară de cîteva diferențe, a fost multă unitate”, a adăugat Merkel. Liderii care au participat la reuniune au precizat că vor continua să acționeze în următoarele zile pentru a găsi o soluție, în contextul în care toți liderii UE urmează să participe la finalul săptămînii la summitul Consiliului European.

Merkel a adăugat însă că nu se așteaptă ca la summitul UE din această săptămînă să fie găsită o „soluție completă la problema migrației”. Liderul de la Berlin a explicat că țările UE nu ar trebui „să aștepte după toate cele 28 (de state membre)” pentru găsirea unei soluții, sugerînd că problema ar putea fi realizată prin intermediul unor „acorduri bilaterale sau trilaterale”. „Dar ştim că, din nefericire, la Consiliul European nu vom identifica o soluţie completă la problema imigraţiei. De aceea, vor exista acorduri bilaterale şi trilaterale, modalităţi de a ne ajuta unii pe alţii fără a aştepta întotdeauna un răspuns din partea celor 28 de ţări”, a precizat Angela Merkel. Merkel a subliniat că este necesar ca statele UE să dea dovadă de solidaritate cu țările membre unde sosesc cei mai mulți imigranți.

La rîndul său, premierul italian Giuseppe Conte a declarat, Duminică, că Italia dorește o „schimbare radicală” a politicilor UE în domeniul imigrației. Liderul de la Roma a mai afirmat după reuniune că se întoarce „mulțumit” în Italia. Președintele francez Emmanuel Macron a subliniat că UE trebuie să respecte valorile sale atunci cînd abordează chestiunea migrației, adăugînd că problema imigrației ilegale trebuie să se fie soluționată într-un mod „uman și metodic”. Liderii țărilor din grupul Vișegrad – Ungaria, Polonia, Slovacia și Cehia – nu au participat la întîlnire. Toate cele patru țări din acest grup se opun cu fermitate programului Uniunii Europene privind cotele obligatorii de imigranţi pentru fiecare stat membru.

Atac la o tabără de romi în Vestul Ucrainei, soldat cu un mort și patru răniți

O persoană a fost ucisă şi patru rănite, între care un copil, în Vestul Ucrainei, într-un atac asupra unei tabere de romi, a anunţat duminică poliţia ucraineană, informează AFP, potrivit agerpres. Acest incident survine după o serie de atacuri recente care au vizat această comunitate în Capitala Ucrainei, Kiev, şi în oraşele Lvov şi Ternopil, atacuri care au fost condamnate de ONG-uri care apără drepturile omului. Un grup de necunoscuţi cu cagule şi înarmaţi cu bîte şi cuţite au atacat tabăra de la periferia oraşului Lvov Sîmbătă seara, a declarat pentru AFP, prin telefon, Iaroslav Trakalo, purtător de cuvînt al Poliţiei locale.

Un bărbat de 24 de ani a fost ucis şi patru persoane, între care un băiat de 10 ani şi o femeie de 30 de ani, au fost rănite şi spitalizate, a mai spus oficialitatea ucraineană, care a adăugat că băieţelul a fost externat cîteva ore mai tîrziu. Poliţia locală a declarat într-un comunicat că a reţinut şapte agresori, cu vîrste de 16 şi 17 ani, şi pe prezumtivul organizator al atacului, un tînăr de 20 de ani. Deocamdată nu este clar dacă agresorii erau membri ai unei grupări radicale. O anchetă pentru „omor cu premeditare comis în grup”, delict pasibil de 15 ani de închisoare, a fost deschisă.

Lovitură pentru Merkel: Președintele Bundestagului sprijină Guvernul de la Roma în problema migranților, avertizînd că Italia ar putea ieși din UE

Președintele Bundestagului, Wolfgang Schauble, trece de partea Italiei în disputa sa asupra crizei migranților, în contextul reuniunii de urgență a liderilor UE. Mai mult, trage un semnal de alarmă în privința unei posibile plecări a Italiei din blocul comunitar, scrie evz.ro. Schauble a spus că nici o țară singură nu ar putea suporta criză a migranților, cerînd Uniunii Europene să reformeze politicile pentru a ajuta Italia. Mesajul său, diferit de al lui Merkel, este ca o respingere a declarațiilor făcute de Emmanuel Macron, care a afirmat că nu există "o criză a migranților" în Italia, după o întîlnire cu premierul spaniol Pedro Sanchez la Paris pentru a discuta despre modul de gestionare a noilor migranți care au sosit în Europa - respinși de Italia și Malta și acceptați de Spania.

„Cred că imigrația este una dintre cele mai mari provocări pentru modelul nostru de democrație. Trebuie să găsim soluții mai bune pentru a face față. Imigrația este o provocare esențială pentru Europa și numai dacă stăm împreună putem să o abordăm”, a spus ministrul german. Schauble a declarat că Italia are nevoie de "solidaritate" și că imigrația este o problemă care trebuie împărțită între toți membrii statelor membre ale UE. Explicînd că țări precum Malta și Italia nu pot suporta singuri povara imigrației doar pentru că au trecut cu vederea Marea Mediterană.

Protestele maraton din România continuă! Duminică, în București, au ieșit în Piața Victoriei aproximativ 10.000 de oameni "de teama" unei noi Ordonanțe de Urgență a Guvernului (OUG)

Un nou protest a avut loc Duminică seara în Piaţa Victoriei din Capitala României. Oamenii şi-au dat întîlnire în faţa Guvernului pentru a-şi exprima nemulţumirea faţă de modificările din Justiţie. Protestatarii spun că le este teamă că guvernanţii vor dezincrimina abuzul în serviciu, astfel încît Liviu Dragnea, președintele PSD și al Camerei Deputaților, să „scape curat”, după cea de-a doua condamnare penală.

Acţiunea a început în jurul orei 18:00 şi s-a desfăşurat fără incidente. Cei aproximativ 10.000 de protestatari au organizat, pentru trei minute, un protest mut. Participanţii au cîntat Imnul Golanilor, Imnul României şi pe cel al Europei, şi au aprins lanternele telefoanelor.

Filosoful Mihai Şora, în  vîrstă de 101 ani, le-a spus protestatarilor din Piaţa Victoriei că a venit la manifestare pentru a fi alături de naţia sa care suferă şi care vrea dreptate şi că ideea pentru care se militează, fără hoţi, este „o decizie bună”. „Fără hoţi e o decizie foarte bună. Sunt cu totul de acord cu ea. Am venit aici ca să fiu alături de naţia mea, asta care suferă şi vrea dreptate. (...) Copil înseamnă viitorul ţării, a te juca cu soarta copilului, înseamnă a te juca cu soarta ţării”, a spus filosoful Mihai Şora la protestul din Piaţa Victoriei.

Oamenii au striga „Demisia!”, „PSD, ciuma roşie!” şi au pancarte cu diferite mesaje.

„Am venit pentru că a ajuns insuportabilă atmosfera în România. Este inadmisibil ca un condamnat penal să modifice legile ţării să scape el și colegii lui din PSD-ALDE de problemele penale. Îşi bat joc de o ţară întreagă. Continuăm protestele, ne este teamă de ordonanţa de urgenţă, de asta am şi venit. Se repetă treaba din Ianuarie-Februarie”, a spus protestatara Aneta. „Am ieşit pentru eliminarea tuturor nedreptăţilor, mai ales cele referitoare la Justiţie. Nu e normal ca într-o ţara, în 2018, în Europa, să avem oameni cu probleme judiciare la conducerea unei ţări. Nu se poate. Doar în România se poate întîmpla aşa ceva.”, a spus Mariana Diaconescu, participantă.

„SOLIDARITATE! Hai în stradă! Aceiaşi actori, acelaşi tupeu de borfaş! După 600.000 de oameni în stradă în 2017 şi alte zeci şi sute de mii ieşiţi anul acesta, dublul infractor doreşte să "reînvie" fatidica OUG 13. (Dacă lucrurile se precipită, astăzi sau mîine, suntem pregătiţi oricînd) Ce vrea Dragnea acum: Impunerea unui prag de 200.000 de euro şi scăderea limitelor pedepsei, de la 2 la 7 ani cît este în prezent, la 1 – 5 ani. Codul Penal va intra în dezbaterea comisiei speciale condusă de nimeni altul decît obedientul Florin Iordache, fostul artizan al Ordonanţei de Urgenţă 13”, au scris organizatorii pe pagina de Facebook.