Cel mai mare traficant de droguri din lume a fost arestat în Olanda

Poliţia olandeză l-a arestat pe presupusul şef al unuia dintre cele mai mari carteluri de droguri din lume, Tse Chi Lop (foto), cetăţean canadian originar din China, pe numele căruia Australia a emis un mandat, scrie BBC, potrivit news.ro. Se crede că Tse Chi Lop este şeful The Company, care domină în Asia o piaţă ilegală de droguri în valoare de 70 de miliarde de dolari. Listat drept unul dintre cei mai căutaţi fugari din lume, Tse a fost reţinut pe aeroportul Schipol din Amsterdam. Australia va cere extrădarea lui pentru a-l aduce în faţa Justiţiei. Poliţia Federală din Australia consideră că The Company, cunoscut şi ca Sam Gor Syndicate, este responsabil pentru pînă la 70% din totalul drogurilor ilegale care intră în ţară.

Tse, în vîrstă de 56 de ani, a fost comparat cu Joaquin „El Chapo” Guzman, lordul drogurilor din Mexic. Poliţia australiană îl urmărea pe Tse de mai bine de zece ani pînă ca el să fie prins Vineri, în timp ce se pregătea să se îmbarce într-un zbor spre Canada. Mandatul de arestare a fost emis în 2019, iar Poliţia olandeză a acţionat la o notificare a Interpolului. Reuters a publicat în 2019 o anchetă legat de Tse, în care el e descris ca „cel mai căutat om din Asia”. Agenţia de presă a citat estimări ONU – doar din vînzarea de metamfetamine, sindicatul a obţinut în 2018 venituri de pînă la 17 miliarde de dolari.

Eforturile de a-l aresta pe Tse, Operaţiunea Kungur, au implicat aproximativ 20 de agenţi de pe mai multe continente. În ultimii ani, Tse a trăit în Macau, Hong Kong şi Taiwan. El a mai petrecut 9 ani în închisoare, după ce a fost arestat pentru trafic de droguri în SUA, în anii 1990. Presa australiană a descris arestarea lui de acum drept „cea mai importantă” pentru Poliţia federală a ţării din ultimele două decenii.

A fost dat dispărut două săptămîni în brusa australiană și s-a hrănit cu ciuperci și apă din baraj

Un bărbat care a dispărut mai bine de două săptămîni în brusa (regiunea tropicală de stepă; n. red.) australiană a fost găsit în viaţă Duminică, după ce a supravieţuit „bînd apă dintr-un baraj şi mîncînd ciuperci”, a anunţat Poliţia, relatează AFP, potrivit agerpres. Robert Weber, în vîrstă de 58 de ani, a fost găsit Duminică dimineaţă în apropierea unui baraj de către un proprietar local, după ce a fost văzut ultima dată pe 6 Ianuarie plecînd dintr-un hotel din Kilkivan, la circa 200 de kilometri Nord de Brisbane. Potrivit Poliţiei din Queensland, autoturismul lui Robert Weber a rămas blocat pe un drum necunoscut.

„A stat lîngă maşină cu cîinele său timp de trei zile înainte de a rămîne fără apă”, a declarat Poliţia într-un comunicat. „A plecat pe jos şi s-a rătăcit, apoi a rămas lîngă un baraj, unde a supravieţuit dormind pe jos, bînd apă şi mîncînd ciuperci”, precizează comunicatul.

Operaţiunile aeriene şi terestre au fost suspendate după o săptămînă de căutări „printr-o zonă densă de tufişuri, rîuri, baraje şi teren abrupt pe timp ploios”. Robert Weber a fost internat în spital pentru supraveghere medicală, însă este „teafăr şi nevătămat”, a spus Poliţia. Cîinele lui nu a fost găsit.

Procesul lui Trump ar putea declanșa și alte proceduri de demitere

Un important republican din Senatul SUA a avertizat că cel de-al doilea proces de impeachment împotriva fostului Preşedinte republican Donald Trump ar putea duce la punerea sub acuzare a unor foşti Preşedinţi democraţi dacă republicanii vor prelua controlul asupra Senatului peste doi ani, relatează Reuters. „Dacă este o idee bună să punem sub acuzare şi să judecăm foşti Preşedinţi, ce spuneţi de judecarea unor foşti Preşedinţi democraţi atunci cînd republicanii vor obţine majoritatea în 2022? Gîndiţi-vă la asta şi haideţi să facem ce este mai bine pentru ţară”, a transmis senatorul John Cornyn, de 19 ani în Senatul SUA, într-o postare pe Twitter adresată liderului majorităţii democrate din Camera superioară a Congresului american, Chuck Schumer.

Ucraina nu are nici măcar un vaccin anti-COVID

Prinsă între sărăcie şi tensiuni geopolitice, Ucraina – una dintre cele mai sărace ţări din Europa şi cu un sistem de sănătate decrepit – nu a primit nici măcar o doză de vaccin anti-COVID-19, în situaţia în care a înregistrat peste 1,2 milioane de cazuri de îmbolnăvire şi peste 21.000 de decese la o populaţie de 40 de milioane de locuitori, comentează AFP. Autorităţile dau asigurări că primele vaccinări ar putea începe la jumătatea lunii Februarie, promisiuni care ridică însă semne de întrebare, dat fiind că pînă acum nu a fost anunţată o dată fermă de începere a livrărilor de vaccin.

De vină este incapacitatea Ucrainei de a face comenzi la producători occidentali precum Pfizer sau Moderna, ca urmare a concurenţei făcute de ţările bogate.

Autorităţile de la Kiev nu pot conta pentru moment decît pe 8 milioane de doze promise în cadrul Covax, program creat de ONU ce asigură un acces echitabil la vaccinuri, şi pe între 1,9 milioane – 5 milioane de doze din vaccinul chinezesc CoronaVac, dacă eficacitatea lui va fi confirmată. Practic, insuficiente pentru cele 40 de milioane de locuitori ai Ucrainei. Opozanţii, experţii şi presa consideră că preşedintele Zelenski şi echipa sa nu au ştiut să gestioneze situaţia. Unii invocă inclusiv aranjamente îndoielnice, în această ţară cangrenată de corupţie, scrie AFP.

O deputată a opoziţiei prooccidentale, Oleksandra Ustinova, l-a acuzat pe ministrul Sănătăţii că a blocat achiziţia unui vaccin de fabricaţie indiană, care costa 3 dolari doza, pentru a achiziţiona în schimb vaccinul chinez CoronaVac, care costă 18 dolari doza.

Charles Michel îl critică pe Trump: A stat mai mult de vorbă cu Coreea de Nord decît cu europenii

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a deplîns faptul că fostul Preşedinte american Donald Trump „a stat mai mult de vorbă cu Coreea de Nord decît cu europenii”, şi a anticipat că dialogul cu succesorul acestuia, democratul Joe Biden, nu va fi neapărat „convergent”, dar va fi „mai respectuos”, transmite AFP, potrivit agerpres. „Ultimii ani au afectat relaţia dintre Europa şi Statele Unite. Din păcate nu este o glumă, fostul Preşedinte a stat mai mult de vorbă cu Coreea de Nord decît cu europenii”, a declarat Charles Michel pentru emisiunea radiofonică Le Grand Rendez-vous a postului francez Europe 1, pentru postul CNEWS şi pentru cotidianul Les Echos. „Cu Joe Biden cred că avem perspectiva unui dialog mai normal, mai respectuos. Mai există perspectiva – asupra unor proiecte importante pentru noi, climatul de exemplu – să avem o alianţă obiectivă puternică”, a continuat el. „Dar, în acelaşi timp, sunt foarte realist. (…) Impactul pe plan intern al lui Donald Trump nu a dispărut odată cu depunerea jurămîntului de către Joe Biden” la 20 Ianuarie, a continuat preşedintele Consiliului European.

Uniunea Europeană l-a invitat pe noul Preşedinte american la un summit european extraordinar, care ar putea avea loc în paralel cu summitul NATO. Datele urmează să fie stabilite şi vor depinde de evoluţia pandemiei de coronavirus, menţionează France Presse.

Mii de spanioli au protestat împotriva restricțiilor antipandemice

Mii de persoane au manifestat Sîmbătă în centrul Madridului împotriva măsurilor restrictive impuse de Guvern pentru a combate epidemia de COVID-19, denunţînd „înşelăciunea” pe care o reprezintă acest virus despre care unii protestatari afirmă că nu există, informează AFP. Scandînd ”Libertate!” într-o atmosferă ostilă presei, mii de persoane au mărşăluit de la gara Atocha la Piaţa Colon. Mulţi protestatari nu purtau măşti, în pofida obligaţiei legale de a le purta în permanenţă în spaţiile publice şi în mijlocul celui de-al treilea val al pandemiei care a ucis peste 400 de persoane pe zi în săptămîna trecută. ”Oamenii trebuie să deschidă ochii, să se teamă mai puţin şi să îşi dea seama că este doar o gripă mai agresivă, că trebuie să aştepţi să treacă şi atît”, a declarat pentru AFP Milagros Solana, o pensionară în vîrstă de 71 de ani.

În încercarea de a stopa pandemia, Guvernul spaniol a interzis circulaţia pe timpul nopţii şi a restricţionat mobilitatea între regiuni. În regiunea Capitalei Madrid, hotelurile sunt nevoite acum să închidă la ora 21:00.

UE va obliga companiile farmaceutice să respecte contractele de aprovizionare cu vaccinuri anti-COVID

Uniunea Europeană va obliga companiile farmaceutice să-şi respecte contractele de aprovizionare cu vaccinuri anti-COVID-19, a declarat preşedintele Consiliului European, Charles Michel, după ce Pfizer şi AstraZeneca au anunţat că vor întîrzia livrările către Europa, informează Agerpres. „Intenţionăm să facem companiile farmaceutice să-şi respecte contractele pe care le-au semnat... folosind mijloace legale aflate la dispoziţia noastră”, a declarat Michel la postul de radio Europe 1.

Charles Michel nu a făcut referire la potenţiale sancţiuni, dar a spus că UE va insista pe transparenţă în ceea ce priveşte motivele întîrzierilor. El a mai declarat că, după primele avertismente ale Pfizer cum că vor apărea întîrzieri de cîteva săptămîni, UE a reuşit să reducă aceste întîrzieri prin adoptarea unei atitudini dure. „Am bătut cu pumnul în masă şi în cele din urmă întîrzierile anunţate pentru cîteva săptîmîni s-au transformat într-o încetinire a aprovizionării”, a spus preşedintele Consiliului European.

În Israel se va extinde vaccinarea și la persoanele cu vîrste cuprinse între 16 şi 18 ani

Israelul, care se numără între ţările cu cea mai mare rată de vaccinare anti-Covid din lume, extinde imunizarea la persoanele cu vîrste cuprinse între 16 şi 18 ani, pentru ca acestea să îşi poată susţină examenele şcolare, a anunţat Guvernul. Potrivit BBC, Ministerul israelian al Sănătăţii a anunţat că, începînd din 19 Decembrie, 25% din populaţia ţării a primit cel puţin o doză de vaccin. În prezent, vaccinarea este disponibilă pentru persoane cu vîrste de peste 40 de ani. Un purtător de cuvînt al Ministerului Educaţiei a spus că vaccinarea adolescenţilor din grupa 16 - 18 ani va permite revenirea lor la cursuri şi susţinerea examenelor.

Prim-ministrul Benjamin Netanyahu, care se află în campanie pentru realegere, a anticipat că Israelul va ieşi din pandemie pînă în luna Februarie. În prezent, se află în a treia izolare naţională. De la începutul pandemiei, în Israel au fost înregistrate peste 595.000 de contaminări cu SARS-CoV-2 şi 4.361 de decese asociate, potrivit datelor Universităţii Johns Hopkins. La nivel mondial, numărul cazurilor a depăşit 98,8 milioane, iar cel al deceselor asociate, 2,12 milioane.

Niciodată un vaccin nu a fost 100% eficient

Oamenii vaccinaţi împotriva Covid-19 mai pot răspîndi boala şi ar trebui să urmeze în continuare regulile impuse, a avertizat profesorul Jonathan Van-Tam, adjunctul directului medical al Angliei. Într-un editorial publicat în Sunday Telegraph, Van-Tam a subliniat că oamenii de ştiinţă „nu cunosc încă impactul vaccinului asupra transmiterii bolii”. El a spus că vaccinurile oferă „speranţă”, dar rata infecţiilor trebuie să scadă. Profesorul a adăugat că nici un vaccin nu a fost vreodată 100% eficient”, astfel că nu există garanţie privind protecţia.

Este posibil ca virusul să fie contractat în două-trei săptămîni după ce a fost primită prima doză, a spus el, şi că ar fi nevoie de cel puţin trei săptămîni pentru ca un răspuns de imunizare să fie dezvoltat la persoanele în vîrstă. „Chiar şi după ce aţi primit ambele doze ale vaccinului, puteţi transmite Covid-19 altor persoane şi astfel lanţul transmiterii va continua. Dacă vă schimbaţi comportamentul puteţi încă să daţi mai departe virusul, să fie menţinut astfel numărul ridicat al cazurilor şi alţi oameni care aşteaptă să fie vaccinaţi să fie în pericol”, a spus el.

Marea Britanie a aprobat spre utilizare de urgenţă trei vaccinuri – Pfizer/ BioNTech, Oxford-AstraZeneca şi Moderna. Pe de altă parte, ministrul israelian al Sănătăţii, Yuli Edelstein, a confirmat pentru BBC că prima doză administrată din vaccinul Pfizer nu previne imediat infecţia.

După două săptămîni de blocaj în subteran, 11 mineri chinezi au fost scoși la suprafață 

Echipele de salvare din China au scos la suprafaţă, Duminică, 11 mineri blocaţi la 600 de metri adîncime de două săptămîni, potrivit presei locale citate de BBC și news.ro. Tunelul de acces în mina de aur Hoshan din provincia Shandong s-a prăbuşit după o explozie, pe 10 Ianuarie. Cei zece au reuşit să ia legătura cu salvatorii, Duminica trecută, şi au primit hrană. În total, 22 de mineri au fost prinşi în subteran. Cauza exploziei nu este cunoscută. Cel puţin unul a decedat şi nu este cunoscută starea celorlalţi zece.

Primul miner dintre cei savaţi a fost adus la suprafaţă Duminică dimineaţă. „Extrem de slăbit”, el a fost dus urgent la spital. Aproximativ o oră mai tîrziu, alţi opt mineri au fost scoşi din diferite secţiuni ale minei. Potrivit CCTV, unul dintre aceştia era rănit. Cîţiva au putut merge singuri, susţinuţi de salvatori, înainte de a fi transportaţi la spital. Eforturile de salvare au fost accelerate semnificativ, după ce tunelul realizat pentru a fi scoşi minerii despre care se ştia că au fost prinşi era aşteptat să fie săpat în mai multe săptămîni. Minerii au spus salvatorilor că, la un moment dat, au putut comunica, la 100 de metri sub ei, cu un altul. Autorităţile nu au putut lua legătura cu zece mineri care au rămas dispăruţi.