Realitatea internationala pe scurt (25 Ianuarie 2019)

Un copil de 11 ani a murit din cauza mirosului de pește

Un băiețel de 11 ani din SUA a murit din cauza mirosului de pește deoarece suferea de o alergie. Copilului i s-a făcut rău în timp ce bunica acestuia pregătea o mîncare ce conținea pește. Potrivit digi24.ro, Camron Jean-Pierre a decedat după ce a inhalat mai multă vreme miros de la peștele pe care bunica lui îl gătea. Băiețelul și tatăl lui se pregăteau să meargă la bunica lui de Revelion, însă au ajuns chiar în momentul în care ea gătea cod prăjit, lucru care i-a caut o alergie copilului. I s-a făcut rău instant și a leșinat. Familia băiețelului a încercat să-l conecteze pe acesta la un nebulizator care l-ar fi putut ajuta, însă la scurt timp după ce a ajuns la spital, băiatul a decedat.

Cea mai ciudată formă de surzenie din lume: o femeie nu aude decît vocile de bărbaţi

O femeie din Xianmen, China, suferă de cea mai ciudată formă de surzenie din lume. Ea nu aude decît sunetele grave, de tonalitate joasă. Culmea, iubitul ei nu face parte din categoria bărbaţilor cu voce groasă, aşa că... vorbesc prin intermediul telefonului. Totul a început într-o dimineaţă, acum cîteva luni, cînd femeia s-a trezit după o durere severă de cap. Cînd a deschis ochii a descoperit că nu îşi mai auzea iubitul. A avut parte de un şoc atunci cînd a ajuns la doctor.

Femeia de 28 de ani, cunoscută doar sub numele de Chen, a ajuns la spitalul Qianpu şi le-a explicat doctorilor că a surzit. Ea s-a trezit într-o dimineaţă, după ce s-a culcat cu o durere severă de cap, că nu mai aude deloc. „Era complet surdă. Nu mă putea auzi pe mine sau pe prietenul ei care era cu noi în cabinet în timpul consultaţiei. Dar cînd un pacient s-a ridicat din pat şi ne-a salutat, femeia a strigat fericită că aude. Am întrebat-o dacă ne aude şi ne-a spus că nu...”, a explicat doctorul Lin Xiaoqing, specialist ORL. Statistic, acest gen de afecţiune are o incidenţă de 1 la 13.000 de pacienţi. Este greu de diagnosticat pentru că nu este o boală cronică şi are momente de fluctuaţie arbitrare. Bolnavii nu aud decît sunetele de frecvenţă joasă. Afecţiunea este una reversibilă, din fericire.

Cei care suferă de acest gen rar de surzenie aud doar frigiderul şi maşina de spălat, iar dacă ascultă muzică, urechea lor nu percepe decît başii. Doctorul Xiaoqing crede că surzenia tinerei Chen a fost declanşată pe fond de stres şi crede că îşi va reveni în scurt timp după ce va scăpa de starea de anxietate în care se află. Pînă atunci însă, Chen se trezeşte dimineaţa doar atunci cînd telefonul mobil îi strigă „Trezirea!” pe un ton baritonal. Tot mobilul i-a dat glas şi iubitului piţigăiat: el a instalat o aplicaţie şi transmite vocal mesaje către iubita sa, folosind un filtru vocal care utilizează vocea lui Sean Connery.

Dacă toți păianjenii de pe Pămînt ar face echipă, ar ucide întreaga rasă umană în 12 luni

Un studiu realizat recent a dezvăluit faptul că dacă toți păianjenii de pe Pămînt s-ar aduna și ar face o echipă, ar putea ucide toți oamenii în doar 12 luni. E un adevărat coșmar pentru mulți oameni care au arahnofobie să știe că păianjenii chiar pot eradica rasa umană pentru totdeauna. În acest moment, păianjenii se hrănesc doar cu insecte, iar tarantulele mai periculoase pot devora în cîteva minute păsări și alte animale mai mici precum șoareci și șopîrle.

Potrivit nypost.com, un specialist a publicat un raport conform căruia dacă am aduna toată hrana consumată de toți păianjenii din lume într-un an, este mai mult decît cîntărește rasa umană adunată, în prezent. Specialiștii au descoperit faptul că pe toată planeta păianjenii consumă în general între 440.9 și 881.8 milioane de tone de mîncare într-un an. Acest lucru înseamnă că arahnidele pot mînca mai mult decît cantitatea populației din lume, deoarece totalitatea biomasei persoanelor adulte este de doar 316.3 milioane de tone. Chiar dacă ar fi adăugați și copiii, cantitatea nu ajunge nici măcar la cea consumată de arahnidele din toată lumea.

Criza din Venezuela. Trump nu exclude o intervenție militară. Reacție furioasă a Rusiei

Atmosferă explozivă a Caracas. Statele Unite, Canada si Brazilia l-au recunoscut pe liderul opoziției din Venezuela drept președinte interimar. Rusia a avertizat SUA în legătură cu o intervenție militară în Venezuela. Întrebat dacă ar putea trimite soldaţi americani în Venezuela, Donald Trump a răspuns“Nu avem nimic prevăzut, dar toate opţiunile sunt pe masă.”

Kremlinul a lansat un avertisment Casei Albe prin Sergei Ryabkov, adjunct al ministrului de Externe din Rusia. ”Avertizăm împotriva unei intervenţii militare. Considerăm că ar fi un scenariu catastrofal, care ar clătina fundaţia modelului de dezvoltare pe care îl vedem acum în America Latină”, a declarat Ryabkov. Sergei Ryabkov a anunţat că Rusia va susţine Venezuela, îi va proteja suveranitatea şi nu va lăsa pe nimeni să intervină în afacerile sale interne, relatează Reuters.

“O ingerinţă externă distructivă, în special în situaţia actuală extrem de tensionată, este inacceptabilă. Este o cale directă spre arbitrar şi o baie de sînge”, a mai afirmat Ministerul de Externe rus într-un comunicat. “Vedem în acţiunile fără jenă ale Washingtonului o nouă demonstraţie de ignorare totală a normelor şi principiilor dreptului internaţional”, adaugă MAE rus. ″Îi invităm pe politicienii venezueleni rezonabili, care se opun Guvernului legitim al lui Maduro, să nu devină pioni ai unei partide de şah străine”, continuă comunicatul. Mai devreme, purtătoarea de cuvînt a diplomaţiei ruse, a lansat ironii despre ”implicarea americană” în criza din Venezuela. 

Juan Gauido, liderul opoziţiei din Venezuela, s-a autoproclamat preşedinte interimar Miercuri, obţinînd susţinerea Statelor Unite şi a mai multor state din America Latină. Preşedintele Nicolas Maduro, care ar fi preluat al doilea mandat în urma unor alegeri frauduloase, a rupt Miercuri seară relaţiile cu Statele Unite. Maduro le-a cerut diplomaților americani să plece din țară în 72 de ore și a acuzat Guvernul american că a ordonat “o lovitură de stat fascistă”.

Casa Albă a descris regimul Maduro drept “lipsit de legitimitate” și declară Parlamentul țării condus de Juan Guaidó “singura putere legitimă în Venezuela”. Donald Trump nu a exclus nici o opţiune dacă tensiunile degenerează. În Venezuela au avut loc proteste masive împotriva lui Maduro, acuzat că a împins țara în colaps. Hiperinflația și lipsa alimentelor de bază au determinat milioane de oameni să fugă peste graniţă.

Pe lîngă Statele Unite și Canada, mai multe țări Sud-americane, printre care Brazilia, Columbia și Peru, l-au recunoscut, de asemenea, pe Guaidó drept lider legitim al Venezuelei. De partea cealaltă Rusia, Mexic, China, Cuba, Turcia îl sprijină pe Maduro.

Donald Trump îşi amînă discursul asupra Stării Națiunii

Paralizia politică de la Washington l-a constrîns pe Donald Trump să-şi amîne sine die discursul prezidenţial asupra Stării Națiunii, fără o soluţie deocamdată pentru a scoate ţara din blocajul bugetar cel mai lung din istorie, informează AFP. ″Îmi voi rosti discursul cînd shutdown-ul se va termina. Eu nu caut altă incintă pentru discursul despre Starea Națiunii pentru că nu există niciuna care să poată rivaliza cu istoria, tradiţia şi importanţa Camerei Reprezentanţilor”, a scris el pe Twitter Miercuri seara. Potrivit lui, acest “mare” discurs va fi pronunţat ”într-un viitor apropiat”.

Totuşi, conflictul între republicani şi democraţi care privează de buget o parte din administraţiile federale pare să fie în continuare fără soluţie. În centrul acestui conflict, care durează de peste o lună, se află zidul pe care Donald Trump vrea să-l construiască la frontiera cu Mexicul. El cere pentru a-l ridica peste cinci miliarde de dolari. Dar democraţii, care se împotrivesc acestui proiect, refuză să aprobe un compromis bugetar în acest sens.

În absenţa unui acord, bugetele unor administraţii sunt blocate din 22 Decembrie. Circa 800.000 de angajaţi federali se află fie într-un şomaj forţat, fie lucrează fără a fi retribuiţi dacă funcţiile lor sunt considerate esenţiale.

Propunerea republicană asigură o finanţare a Guvernului pînă în Septembrie şi integrează partea pentru zid, precum şi o concesie acordată Sîmbătă de Trump: o amînare de trei ani pentru 1 milion de imigranţi ameninţaţi direct de expulzare.

Textul democrat nu conţine buget pentru zid. El propune redeschiderea administraţiilor pînă în 8 Februarie şi promite să relanseze dezbaterea asupra securităţii frontierelor după ridicarea “shutdown”-ului.

Pentru a fi aprobate, aceste amendamente trebuie să întrunească cel puţin 60 de voturi în Senat, unde republicanii deţin 53 din cele 100 de locuri. În fapt, pare puţin probabil ca vreunul din cele două grupuri să-şi ralieze suficiente voturi din partea disidenţilor. Întregul text urmează apoi să treacă în Camera Reprezentanţilor, controlată de democraţi. Semn că nici o ieşire nu pare să existe în acest moment, liderii democraţi ai Camerei inferioare au anunţat Miercuri seara că nu se aşteaptă la un vot Vineri. Dacă se ajunge la un acord în Senat, aleşii Camerei vor primi un preaviz de 24 de ore pentru a veni să voteze.

Discursul asupra Stării Națiunii, în care Preşedinţii americani îşi expun în fiecare an programul şi viziunea lor asupra viitorului ţării, era programat în acest an pentru 29 Ianuarie. Preşedinta democrată a Camerei Reprezentanţilor, Nancy Pelosi, care i-a lansat lui Trump invitaţia la începutul lunii Ianuarie, i-a cerut apoi să-şi amîne intervenţia, afirmînd că ar fi prea dificil să asigure securitatea din cauza blocajului bugetar.

“Cum shutdown-ul continuă, Nancy Pelosi mi-a cerut să pronunţ discursul asupra Stării Națiunii. I-am spus că sunt de acord. Ea şi-a schimbat apoi avizul din cauza shutdown-ului, sugerînd o dată ulterioară. Este prerogativa sa”, a estimat Preşedintele pe Twitter.

“Dle Preşedinte, sper că spunînd viitorul apropiat înţelegeţi prin asta că veţi aproba textul susţinut de Cameră pentru a pune capăt shutdown-ului. Vă rog să acceptaţi această propunere cu scopul de a putea redeschide administraţiile, de a ne plăti din nou funcţionarii federali şi apoi de a ne aplana divergenţele”, a replicat dna Pelosi.

Cele două tabere îşi pasează reciproc responsabilitatea blocajului bugetar, care îi afectează dur pe funcţionari şi pe subcontractanţi ale căror locuri de muncă depind direct de Guvern. Aceştia din urmă, destul de numeroşi, nu vor fi plătiţi retroactiv, spre deosebire de angajaţii federali.

Italia: Salvini, inculpat pentru sechestrare de persoane

O instanţă judiciară din Sicilia a cerut, Joi, aprobarea Parlamentului Italiei pentru judecarea vicepremierului Matteo Salvini, liderul formaţiunii de extremă-dreapta Liga Nordului, acuzat de sechestrare de persoane pentru că nu a permis debarcarea a numeroşi imigranţi extracomunitari, scrie mediafax.

Tribunalul pentru Miniştri din Catania a anunţat Joi după-amiază că a decis intentarea unei acţiuni penale împotriva lui Matteo Salvini, vicepremier şi ministru de Interne, în cazul navei Diciotti, informează site-ul cotidianului La Repubblica. Procurorii ceruseră clasarea dosarului, dar judecătorii Tribunalului pentru Miniştri au stabilit că există elemente pentru declanşarea unui proces împotriva lui Matteo Salvini pentru sechestrare de persoane. Matteo Salvini este acuzat de sechestrare de persoane şi abuz de putere. Cererea instanţei judiciare va ajunge la Senatul Italiei, care va decide dacă Matteo Salvini va fi sau nu judecat.

Nava Diciotti, aparţinînd Pazei de Coastă italiene, a făcut obiectul unor polemici la nivelul Uniunii Europene în August 2018, cînd Matteo Salvini a refuzat, mai multe zile, să permită debarcarea a 177 de imigranţi în Italia. Extracomunitarii au putut fi debarcaţi în final în Catania.

Matteo Salvini a denunţat decizia judecătorilor. „Risc între trei şi 15 ani de închisoare pentru că am blocat debarcarea imigranţilor clandestini în Italia. Nu am cuvinte. Teamă? Zero. Voi continua să lucrez pentru a apăra graniţele ţării mele şi siguranţa italienilor. Eu nu cedez! Acum, va fi rîndul Senatului şi al senatorilor să spună da sau nu, proces ori nu. Sunt sigur de votul senatorilor din Liga Nordului. Vom vedea cum vor vota ceilalţi senatori, dacă va fi majoritate în Senat. Dar eu o spun de acum, eu nu îmi schimb poziţia nici măcar un centimetru. Ambarcaţiuni, bărci sau bărcuţe în Italia nu vor putea veni. Am fost sechestrator o dată, să fiţi siguri că voi fi sechestrator şi în lunile următoare”, a reacţionat Matteo Salvini.

Guvernul Italiei, condus de premierul Giuseppe Conte, este susţinut în Parlament de partidul Liga Nordului (extremă-dreapta) şi Mişcarea Cinci Stele (M5S, populistă, antisistem). Liderii celor doi formaţiuni – Matteo Salvini şi Luigi Di Maio – sunt vicepremieri. Italia a avut numeroase polemici cu Uniunea Europeană din cauza afluxului de imigranţi extracomunitari.

Comisia Europeană intensifică procedura legală împotriva Ungariei privind incriminarea sprijinului pentru imigranți

Comisia Europeană a anunțat Joi că va intensifica procedurile legale împotriva Ungariei privind incriminarea de către Budapesta a sprijinului pentru imigranți, apropiindu-se de un posibil proces în fața Curții Europene de Justiție, relatează Reuters, potrivit mediafax.

”Comisia Europeană a decis astăzi să trimită Ungarie o opinie motivată privind legislația care incriminează activitățile de sprijin pentru aplicațiile de acordare de azil politic sau reședință și posibile restricții privind dreptul de a solicita azil politic” se arată într-un comunicat al Executivului UE.

Comisia Europeană SOMEAZĂ România și Estonia să îşi îmbunătăţească gestionarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice

Comisia Europeană a decis să trimită notificări oficiale României şi Estoniei privind carenţe în implementarea reglementărilor europene pentru deşeurile echipamentelor electrice şi electronice, potrivit news.ro. Comisia avertizează că deşeurile pentru produse precum televizoare, frigidere şi telefoane mobile sunt estimate să ajungă la 12 milioane de tone pînă în 2020. Astfel, dacă nu vor fi gestionate corespunzător, ar putea cauza probleme de mediu şi de sănătate.

Comisia a trimis o scrisoare României din cauza unor dispoziţii inexacte şi a unei implementări incomplete a legislaţiei UE. De asemenea, au existat inconsecvenţe privind facilităţile de colectare şi s-a observat lipsa unor dispoziţii clare privind faptul că toate deşeurile de echipamente electrice şi electronice colectate separat trebuie tratate corespunzător.

Estoniei i se aduce la cunoştinţă că are definiţii incomplete privind termeni cheie, o lipsă de claritate privind obligaţiile producătorilor şi faptul că nu sunt cerute dovezi privind exporturile deşeurile de echipamente electrice şi electronice și au fost trimise în afara UE.

România şi Estonia au la dispoziţie două luni să răspundă. În caz contrar Comisia ar putea formula o opinie motivată.