Realitatea internationala pe scurt (24 Aprilie 2018)

50 de ani de închisoare pentru o înşelătorie cu mîncare

Un bărbat din Texas a fost condamnat la 50 de ani de închisoare săptămîna trecută, după ce a furat fajitas, un preparat culinar mexican, în valoare de un milion de dolari. Gilberto Escamilla, un fost angajat al Departamentului pentru justiţie juvenilă, şi-a început înşelătoria acum nouă ani, cînd a primit din greşeală o comandă de fajitas la locul său de muncă, destinată deţinuţilor. Centrul de corecţie nu servea acest preparat şi în loc să-şi anunţe superiorii de greşeală, bărbatul a început să distribuie mîncarea propriilor clienţi. Pentru următorii nouă ani, Gilberto a continuat să vîndă preparatele îngheţate, care erau livrate la centrul de corecţie destul de des.

Într-un timp scurt, micuţa afacere a luat proporţii şi a devenit din ce în ce mai greu de controlat. Bărbatul a fost prins anul trecut, cînd a lipsit o zi de la muncă, din cauza unei probleme de sănătate. În absenţa lui, pachetul de fajitas, de peste 350 de kilograme, a fost livrat la centrul de detenţie, cum s-a întîmplat vreme de aproape un deceniu. Cînd un muncitor de la bucătăria centrului le-a spus celor de la serviciul de alimentaţie că ei nu servesc fajitas, aceştia au fost şocaţi să afle că mîncarea a fost, totuşi, acceptată, timp de 9 ani. După ce s-a descoperit ce a făcut, Escamilla a fost arestat. Angajatul a pledat vinovat şi a fost condamnat la 50 de ani de închisoare. Procurorul a spus că nu a întîlnit niciodată un astfel de caz şi speră ca sentinţa dură să descurajeze faptele de acest gen. 

Zece morți, 15 răniți după ce o camionetă a intrat între pietoni la Toronto

O camionetă a intrat de pe carosabil, pe trotuar, direct printre pietoni, la Toronto. Zece persoane au murit, alte 15 au fost rănite. Polițiștii l-au identificat pe suspect drept Alek Minassian, un tînăr în vîrstă de 25 de ani, din Richmond, Ontario, conform șefului Poliției din Toronto, anunță  BBC. Forțele de ordine nu pot preciza încă dacă el a acționat cu intenție și care ar putea fi mobilul său în acest caz. Ministrul canadian pentru Siguranța Publică, Ralph Goodale, a afirmat că ancheta va fi de durată, dar nu există indicii privind implicații de securitate națională. Incidentul are loc în trimp ce miniștrii de Externe ai statelor din Grupul celor șapte mari economii ale lumii (G7) s-au reunit Luni la Toronto pentru a discuta despre cum ar putea să mențină presiune asupra Rusiei, dar și despre recentele evenimente din Peninsula Coreea, Siria, Orientul Mijlociu și Venezuela. 

Jihadista franţuzoaică din Irak, rejudecată pentru terorism, riscă pedeapsa capitală

Franţuzoaica Melina Boughedir, care a fost condamnată în primă instanţă la şapte luni de închisoare pentru ”intrare ilegală” în Irak, va fi rejudecată ”pentru terorism”, potrivit unei decizii a Curţii de Casaţie, a comunicat Marţi o sursă judiciară, citată de AFP. Potrivit sursei, noul proces în cazul Melinei Boughedir va avea loc pe 2 Mai. ”Reexaminînd dosarul, Curtea de Casaţie a ajuns la concluzia că nu este vorba de o simplă intrare ilegală pe teritoriul irakian, deoarece ea ştia că soţul său se va alătura Daesh (acronimul în limba arabă pentru gruparea Stat Islamic) şi l-a urmat în cunoştinţă de cauză”, a precizat sursa. Femeia, în vîrstă de 27 de ani, riscă, potrivit legii irakiene, pedeapsa capitală pentru apartenenţă la o organizaţie teroristă, chiar şi pentru non-combatanţi. În Februarie, ea a primit o pedeapsă de şapte luni de închisoare şi trebuia iniţial să fie expulzată în Franţa.

Melina Boughedir a fost arestată în Vara lui 2017 la Mosul, fosta ”capitală” irakiană a Statului Islamic în Nord, împreună cu cei patru copii ai săi, dintre care trei au fost de atunci repatriaţi. O altă jihadistă franceză, Djamila Boutoutaou, a fost condamnată pe 17 Aprilie la închisoare pe viaţă pentru apartenenţă la gruparea Stat Islamic de Curtea Penală Centrală din Bagdad, în faţa căreia a pledat că a fost înşelată de către soţul său. De la începutul anului, peste 280 de jihadiste străine au fost condamnate la moarte sau la închisoare pe viaţă de către tribunalele din Bagdad, a indicat pentru AFP o sursă judiciară. 

Musulmanii din Germania spun că antisemitismul este un ‘păcat’

Consiliul Central al Musulmanilor din Germania a calificat antisemitismul drept un păcat şi s-a angajat să lupte împotriva unor astfel de manifestări în rîndul refugiaţilor, transmite Marţi dpa, potrivit agerpres. ”Antisemitismul, rasismul şi ura sunt păcate mari în islam, de aceea noi nu le vom tolera niciodată’, a declarat preşedintele Consiliului, Aiman Mazyek, citat în ediţia din Dusseldorf a cotidianului Rheinische Post. Aiman Mazyek a reacţionat la declaraţiile cancelarului german Angela Merkel pentru un post de televiziune israelian, la sfîrşitul săptămînii trecute, potrivit cărora Germania se confruntă cu ‘un fenomen nou prin care refugiaţi şi alte persoane de origine arabă aduc o formă diferită de antisemitism în ţara noastră’. Potrivit lui Mazyek, afirmaţiile cancelarului au fost ‘ca de obicei diferenţiate’, pentru că a subliniat că antisemitismul nu a revenit în Germania o dată cu refugiaţii. Statistica infracţiunilor dovedeşte acest lucru, a subliniat el. ‘Cu toate acestea, noi luăm foarte în serios faptul că există antisemitism prezent în rîndurile unor refugiaţi’, a afirmat Mazyek. Consiliul Musulman organizează întîlniri între evrei şi refugiaţi şi desfăşoară, de asemenea, programe educaţionale, a arătat el. Parte a acestui efort sunt şi vizitele comune regulate la memoriale ale unor foste lagăre de concentrare naziste.

În ultimele săptămîni, în Germania au avut loc unele atacuri antisemite din partea unor musulmani. În cel mai recent incident, un tînăr care purta kippa pe o stradă din Berlin a fost atacat şi lovit de un bărbat care i-a strigat ‘Yahudi’, cuvîntul arab pentru ‘evreu’. Tînărul agresat a declarat ulterior că nu este evreu, ci arab israelian. Un alt incident a fost consemnat cînd o elevă evreică de şcoală primară a fost agresată de colegi mai mari musulmani într-o şcoală din Berlin pentru că ‘nu crede în Allah’, după ce primise ameninţări cu moartea. Grădiniţele şi şcolile evreieşti, precum şi sinagogile sunt protejate de poliţie 24 de ore din 24. 

După ce a numit Olanda un NARCO STAT, un ministru argentinian îşi cere scuze

Ministrul securităţii din Argentina, Patricia Bullrich, şi-a cerut scuze Luni după ce a numit Olanda un „narco stat” în legătură cu politica sa de decriminalizare a consumului de droguri, relatează Marţi dpa. „Ministrul Bullrich şi-a exprimat oficial scuzele pentru comentarii, care au fost acceptate de ambasadorul” olandez Martin de la Beij, a anunţat ambasada. Ambasada a adăugat că cele două ţări se bucură de o bună relaţie şi scuzele au pus capăt acestei chestiuni. Bullrich a făcut comentariile ofensatoare într-un interviu televizat, în care ea şi-a apărat opoziţia faţă de dezincriminarea canabisului, în prezent un subiect fierbinte de dezbatere în Argentina. „Dezincriminarea nu a reuşit oriunde a fost introdusă”, a declarat ea în interviul pentru America TV difuzat Duminică. „În Olanda ei spun acum că este un NARCO STAT. Sunt în criză. Ei sunt principalii exportatori de droguri sintetice în Europa”. Olanda, şi în special Amsterdamul, sunt renumite pentru „coffee shopurile” sale, unde consumul de canabis este legal. Bullrich a declarat ulterior ziarului Clarin că nu a dorit să ofenseze Olanda şi în special pe regina Maxima, născută la Buenos Aires. 

Rusia nu crede că americanii vor pleca din Siria

Ministrul de Externe rus Serghei Lavrov a declarat Marţi că SUA nu au intenţia de a părăsi Siria, în pofida unor declaraţii făcute anterior de Washington care sugerau acest lucru, informează agenţia de presă oficială rusă RIA Novosti, citată de Reuters, potrivit agerpres. Într-o întîlnire cu presa, la Beijing, ministrul Lavrov a afirmat că speră să-şi facă o idee mai clară despre modul în care ar urma să decurgă cooperarea în ceea ce priveşte soluţionarea problemei siriene în cursul contactelor cu omologi din Franţa. O serie de ţări au pornit pe calea destrămării Siriei, în special, SUA, care, în pofida declaraţiilor lor de a părăsi teritoriul sirian, nu au de gînd să o facă, a insistat Serghei Lavrov la Beijing, unde a participat Luni la o reuniune a miniştrilor de Externe din ţările membre ale Organizaţiei de Cooperare de la Shanghai ( Rusia, China, Kazahstan, Tadjikistan, Uzbekistan şi Kîrgîzstan), potrivit RIA Novosti.

‘În pofida declaraţiilor făcute de preşedintele Trump, în realitate SUA se instalează activ pe malul estic al Eufratului şi nu intenţionează să plece de acolo’, a susţinut ministrul rus, adăugînd că americanii ‘formează aici autorităţi locale, fiind încurajaţi intens de Preşedintele Franţei, care a declarat recent că această coaliţie condusă de SUA trebuie să rămînă pînă cînd în Siria va fi creată o ordine care să convină ţărilor occidentale’, conform media ruse citate. Redresarea economică a Siriei va lua timp, iar acest lucru va necesita respect pentru suveranitatea acestei ţări, a mai spus şeful diplomaţiei ruse. În acest context, Lavrov a subliniat că Moscova este preocupată şi de poziţia Occidentului, care a sugerat recent că nu va acorda niciun fel asistenţă zonelor aflate sub controlul Damascului. În acest context, publicaţia Vzgliad menţionează că Washingtonul s-a pronunţat împotriva oricărei asistenţe destinate refacerii zonelor controlate de regimul de la Damasc în Siria. Cît priveşte reuniunea miniştrilor de Externe din G7 (Grupul celor şapte ţări puternic industrializate) de la Toronto pentru a condamna Rusia, ministrul Lavrov a spus că aceasta a avut evident o ‘logică rusofobă’. Reuniţi Duminică şi Luni la Toronto, şefii diplomaţiilor din G7 au cerut Moscovei să participe activ la reglementarea situaţiei din Siria. Aceştia au condamnat totodată ‘comportamentul răuvoitor’ al Rusiei în relaţiile internaţionale. 

În Mexic, trei studenţi au fost ucişi, iar cadavrele lor au fost dizolvate în acid

Trei studenţi, daţi dispăruţi de cinci săptămîni, au fost asasinaţi de o grupare criminală, trupurile lor fiind dizolvate în acid, au anunţat autorităţile judiciare din statul Jalisco, în Vestul Mexicului, relatează AFP şi Reuters. Cei trei studenţi au dispărut în timp ce se întorceau de la o filmare în afara oraşului Guadalajara, în cadrul studiilor la universitate. Daniel Diaz, 20 de ani, Marco Avalos, 20 de ani, şi Salomon Aceves Gastelum, 25 de ani, au fost răpiţi, torturaţi şi apoi executaţi, după care corpurile lor neînsufleţite au fost dizolvate în acid, au transmis anchetatorii. „Cadavrele lor au fost dizolvate în acid pentru a nu mai rămîne nici o urmă”, au spus investigatorii. Testele ADN au permis identificarea anumitor resturi umane ca fiind ale lor într-o casă unde săptămîna trecută au fost găsite mai multe butoaie cu acid. Potrivit unor martori, studenţii ar fi fost răpiţi de un grup de 6-8 bărbaţi, care i-ar fi forţat să urce în maşinile lor. Dispariţia tinerilor a declanşat mai multe manifestaţii în ţară, iar regizorii mexicani celebri Guillermo del Toro şi Alfonso Cuaron, laureaţi cu Oscar, şi-au exprimat sprijinul pentru studenţi.

Responsabila cu ancheta, Lizette Torres, a spus că asasinatele au fost comise fără îndoială de cartelul Noua Generaţie din Jalisco, o grupare criminală puternică ce acţionează în regiune. Nu există indicii care să arate că studenţii „ar fi avut vreun fel de legătură cu acest cartel”, a spus ea într-o conferinţă de presă. Anchetatorii consideră totuşi că un apropiat al victimelor a fost implicat într-un cartel rival şi că studenţii ar fi fost ucişi ca act de răzbunare. Confirmarea morţii lor vine după recenta descoperire a mai multor butoaie de acid într-o locuinţă din Tonala, localitatea unde studenţii au mers să filmeze. Procurorul statului, Raul Sanchez, a declarat că două persoane au fost arestate pînă acum în cadrul anchetei. Peste 33.000 de persoane sunt date dispărute în Mexic, iar cazurile de dispariţie sunt rar rezolvate, într-o ţară în care peste 90% din crime rămîn nepedepsite.

18 oameni au murit într-un incendiu provocat în China 

Optsprezece oameni au murit şi cinci au fost răniţi într-un incendiu produs Marţi într-un club de karaoke din oraşul Qingyuan, în provincia Guangdong din Sudul Chinei, informează Xinhua, potrivit agerpres. Incendiul, anunţat la ora locală 0.30 şi stins complet pînă la ora 0.55, pare să fi fost provocat intenţionat, a declarat biroul municipal de securitate. Poliţia chineză l-a prins Marţi pe bărbatul suspectat de incendierea clubului, arestarea survenind după ce autorităţile au anunţat că oferă o recompensă pentru orice informaţii referitoare la locul unde el s-ar putea afla, relatează Reuters, AFP şi dpa. Incendiul a izbucnit la scurt timp după miezul nopţii de Luni spre Marţi într-o clădire cu trei etaje din oraşul Qingyuan, în provincia meridională Guangdong, el fiind apoi stins în mai puţin de o oră, a indicat Poliţia. ”Conform primelor elemente ale anchetei, suspectul a intrat într-o dispută, după care a blocat uşa clădirii cu o motocicletă şi a dat foc”, a relatat televiziunea de stat chineză CCTV, precizînd că uşa era singura cale de ieşire din local şi clienţii au rămas blocaţi în interior.

Ministrul maghiar al Apărării face apel la întărirea „cooperării spirituale și intelectuale” între ţările Grupului de la Visegrad

Ministrul ungar al Apărării, Istvan Simicsko, a făcut apel la întărirea „cooperării spirituale” între ţările Grupului de la Visegrad, relatează agenţia MTI, potrivit agerpres. În actuala perioadă de provocări dure, ţările V4 (Ungaria, Polonia, Republica Cehă şi Slovacia) trebuie să ofere un model pentru Europa occidentală şi în „sensul spiritual”, a subliniat ministrul ungar, în cadrul unei conferinţe a clerului militar din cele patru ţări desfăşurată Luni la Budapesta. „În condiţiile în care Europa şi civilizaţia occidentală au o acută nevoie de înnoire spirituală şi intelectuală, ar trebui să ne asumăm o astfel de misiune”, cu ajutorul bisericilor tradiţionale, a declarat Simicsko. Potrivit ministrului ungar, statele-naţiune şi comunităţile religioase din civilizaţia europeană sunt expuse la pericole, „mulţi fiind preocupaţi permanent să elimine bazele iudeo-creştine ale Europei”. O civilizaţie care renunţă la spiritualitatea şi cultura sa va deveni însă lipsită de apărare în faţa altor civilizaţii, a notat Istvan Simicsko. La conferinţă au luat parte reprezentanţi ai bisericilor tradiţionale din Ungaria şi ai clerului militar din Republica Cehă, Polonia şi Slovacia.

Putin şi Macron s-au înţeles în privinţa menţinerii acordului nuclear cu Iranul

Vladimir Putin şi Emmanuel Macron au convenit Luni asupra necesităţii menţinerii acordului cu privire la programul nuclear al Iranului într-o convorbire la telefon, a anunţat Kremlinul, relatează Reuters. Această conversaţie telefonică între Preşedinţii rus şi francez a avut loc cu cîteva ore înainte ca Emmanuel Macron să fie primit la Washington de Preşedintele american Donald Trump, care contestă acordul încheiat în 2015 şi ratificat ulterior de administraţia Obama. La 12 Ianuarie, Trump a reînnoit suspendarea sancţiunilor economice de care beneficiază Iranul în baza acestui acord. Însă Trump a stabilit în aceeaşi zi un ultimatum de 120 de zile – pînă pe 12 Mai – Statelor Unite şi semnatarilor europeni ai acordului, să corecteze ”defectele teribile” de care suferă, în opinia sa, acest acord. Altfel el va refuza să prelungească relaxarea sancţiunilor americane impuse Republicii islamice.

”Este un acord perfect? (…) Nu”, a subliniat Emmanuel Macron într-un interviu difuzat Duminică pe Fox News. ”Dar aveţi o opţiune mai bună? Nu o văd (…). Eu nu am nici un plan B în domeniul nuclear contra Iranului”, a adăugat el. ”Poziţia mea este să spun: nu părăsiţi acordul atît timp cît nu avem o opţiune mai bună în dosarul nuclear şi să completăm acordul cu un control al activităţii balistice şi politice a Iranului în regiune”, a pledat el. Emmanuel Macron a subliniat legitimitatea atacurilor efectuate de Franţa împreună cu Statele Unite şi Regatul Unit şi cu privire la dorinţa sa ”de accentuare a eforturilor încă de pe acum, prin dialog cu toate puterile vizate, în vedere declanşării unui proces politic credibil şi intensificării acţiunii umanitare”. El a ”subliniat mai ales asupra voinţei sale de a acţiona împreună cu Rusia”, scrie Palatul Elysée într-un comunicat. ”Este exact sensul lucrărilor în curs la Consiliul de Securitate al ONU, al căror obiectiv trebuie să fie unirea comunităţii internaţionale şi asumarea, împreună, a responsabilităţilor pe care le avem în vederea aducerii păcii în Siria”.

Raport care îl acuză pe un politician român, Cezar Preda, de suspiciuni de corupţie în favoarea Azerbaidjanului

Printre politicienii vizaţi de un raport al Organismului Independent de Investigaţie privind acuzaţiile de corupţie la adresa raportorilor Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) din Azerbaidjan se numără şi Cezar Preda. Acesta susţine că a demontat toate acuzaţiile. Potrivit raportului, politicianul român a încălcat mai multe paragrafe din Codul de Conduită pentru raportorii Adunării Parlamentare a Consiliului Europei şi Codul de Conduită al Comitetului de Monitorizare.

"În ceea ce îl priveşte pe domnul Preda, Organismul de Investigaţie nu a găsit dovezi directe că ar fi solicitat sau că ar fi fost subiectul unei influenţe nepotrivite în calitate de co-raportor în Azerbaidjan în Comitetul de Monitorizare. Acuzaţiile de corupţie şi conflict de interese formulate împotriva sa de domnul Ilgar Mammadov nu au fost susţinute de alte dovezi în afară de faptul că ar exista la Bucureşti o statuie a preşedintelui (azer) Heydar Aliyev (paragraful 110). Acest lucru nu are nici o relevanţă privind acuzaţiile formulate la adresa domnului Preda", se arată la punctul 592 din raport.

"Organismul de Investigaţie notează că un număr de martori şi-au exprimat impresiile şi îngrijorările cu privire la comportamentul neobişnuit al d-lui. Preda în cursul vizitelor acestuia în Azerbaidjan în calitate de co-raportor în cadrul Comitetului de Monitorizare. De exemplu, potrivit declaraţiilor martorilor, a afişat un interes personal cu privire la această ţară, invitîndu-şi chiar membrii familiei să-l acompanieze în misiune; costurile şederii sale au fost acoperite într-o manieră neobişnuită, nu a fost activ în munca sa şi nu a participat la un număr de evenimente oficiale, iar în acelaşi timp s-a deplasat prin ţară, în afara aranjamentelor oficiale de protocol ale APCE, iar comunitatea diplomatică din Baku considera că domnul Preda avea unele interese de afaceri în această ţară (paragrafele 111-112)", potrivit punctului 593 din raportul APCE.

Contactat de MEDIAFAX, Cezar Preda a spus că se numără printre cei care au avut un raport critic la adresa Azerbaidjanului. "În raportul făcut de comisia independentă sunt analizate toate rapoartele pentru Azerbaidjian din 2001 pînă în 2018. Acolo au analizat cazuri de corupţie, cazuri de lobby, cazuri de cadouri şi cazuri de aşa zisă conduită etică. Nu au nici o legătură cu corupţia. Chipurile nu am fost atît de drastici în activitate, că familia mea a fost cu un an înainte de acel raport în Azerbaidjan la Jocurile Europene. Le-am demontat pe toate şi cu asta-basta. Asta e marea poveste de corupţie. Sunt obligat să mă suspend din funcţia de preşedinte al grupului PPE pînă Joi. Joi se va lua o decizie în comisia de regulament şi imunităţi, unde fiecare îşi prezintă poziţia", a spus Cezar Preda.

China cumpără Europa bucată cu bucată

China a cumpărat sau a investit în active europene cel puţin 318 miliarde de dolari în ultimii 10 ani, în România avînd loc 4 tranzacţii în valoare de 3,2 milioane de dolari, arată o analiză realizată de Bloomberg legat de prezenţa statului asiatic în Europa. Cea mai mare tranzacţie din România a fost cea din 2016 prin care GM Investment a achiziţionat concesiunile petroliere şi gaze ale companiei Zeta Petroleum, pentru 2,9 milioane dolari. Zeta Petroleum a fost înfiinţată în 2005 în Marea Britanie şi se ocupa cu explorarea şi producţia de petrol şi gaze naturale în Europa de Est. Compania deţinea în România drepturi de concesiune asupra a trei perimetre de explorare şi exploatare, respectiv Bobocu (judeţul Buzău), Jimbolia (Timiş) şi Pădureni.

Volumul şi natura unora dintre investiţiile Chinei pe parcursul celor zece ani, de la infrastructura critică din Estul şi Sudul Europei pînă la companiile de înaltă tehnologie din Vest, au ridicat un semnal de alarmă la nivelul Uniunii Europene. Un grup de lideri care îi include pe cancelarul german Angela Merkel şi pe Preşedintele francez Emmanuel Macron presează pentru o strategie comună menită a face faţă avansului neobosit al Chinei în Europa, cu o oarecare opoziţie din partea periferiei UE. Multe din ţările UE care s-au pronunţat în favoarea stabilirii unui proces de supraveghere pentru tranzacţiile străine au ele însele un număr mare de investiţii chineze. Studiul realizat de Bloomberg analizează 678 de tranzacţii încheiate sau în aşteptare în 30 de ţări, începînd din 2008, care au avut o valoare comunicată, iar rezultatele arată că societăţile chineze şi cele private au fost implicate în tranzacţii de cel puţin 255 de miliarde de dolari pe întregul continent european.

Aproximativ 360 de companii au fost preluate, de la producătorul de pneuri italian Pirelli&C.SpA pînă la compania irlandeză Avolon Holdings Ltd., iar entităţile chineze deţin cel puţin patru aeroporturi şi şase porturi maritime dintre care un terminal de cereale în Portul Constanţa, ferme eoliene în cel puţin nouă ţări şi 13 echipe profesioniste de fotbal. Potrivit Bloomberg, cifrele disponibile subestimează adevărata dimensiune şi amploarea ambiţiilor Chinei în Europa. Cifrele prezentate exclud 355 de fuziuni, investiţii şi asociaţii în participaţiune pentru care termenii financiari nu au fost divulgaţi. Bloomberg apreciază că alte 12 tranzacţii cu o valoare ridicată suplimentează valoarea investiţiilor cu alte 13,3 miliarde de dolari.

De asemenea, în analiză nu au fost incluse investiţii greenfield sau operaţiuni de pe piaţa de capital în valoare totală de cel puţin 40 miliarde dolari, cumulate de cercetătorii de la American Enterprise Institute şi Consiliul European pentru Relaţii Externe, plus participaţia de 9 miliarde de dolari în compania Daimler AG a companiei chineze Zhejiang Geely Holding Group Co. Peste jumătate din totalul investiţiilor cunoscute este concentrat în cele cinci mari economii din Europa, chinezii participînd la tranzacţii în valoare de 70 de miliarde de dolari numai în Regatul Unit.

Fostul Preşedinte american George H.W. Bush a fost spitalizat, la o zi după funeraliile soţiei sale

Fostul Preşedinte american George H.W. Bush a fost spitalizat la o zi după funeraliile soţiei sale, Barbara, a anunţat, Marţi, Jim McGrath, purtătorul de cuvînt al familiei Bush, informează site-ul postului CNN. George H.W. Bush a fost internat Duminică la un spital din Houston, din cauza unei infecţii sanguine. McGrath a precizat că fostul Preşedinte răspunde la tratament şi ”pare că se reface”. Starea de sănătate a lui George H.W. Bush s-a deteriorat în ultimii ani, fiind nevoit să folosească un scaun cu rotile. Bush s-a născut la 12 Iunie 1924 şi a fost Preşedintele Statelor Unite între 1989 şi 1993. Fiul său cel mai mare, George W. Bush, a fost şi el Preşedinte al SUA, din 2001 pînă în 2009.

Serghei Lavrov: Rusia şi China vor bloca orice încercare a SUA de a sabota acordul nuclear cu Iranul

Serghei Lavrov, ministrul de Externe al Rusiei, a declarat, Luni, că Moscova şi Beijingul au convenit să blocheze orice încercare a Statelor Unite de a sabota acordul nuclear cu Iranul, relatează site-ul agenţiei Tass. ”Suntem împotriva revizuirii acestui acord, iar încercarea de a minimaliza ani de eforturi internaţionale realizate prin discuţii între cele şase puteri majore şi Iran este contraproductivă”, a declarat Lavrov după o întrevedere cu Wang Yi, ministrul de Externe al Chinei. ”Vom bloca orice încercare de a sabota acest acord”, a subliniat Lavrov. Marile puteri din grupul P5+1 (China, Franţa, Rusia, Marea Britanie, Statele Unite plus Germania) au semnat în 2015 un acord cu Iranul prin care Teheranul se angajează să limiteze activităţile atomice în schimbul relaxării sancţiunilor internaţionale. Preşedintele Trump şi Israelul contestă acordul nuclear semnat cu Iranul. Trump a ameninţat în mai multe rînduri că Statele Unite se vor retrage din Acordul atomic semnat cu Iranul, acuzînd Teheranul de continuarea activităţilor nucleare şi balistice.