Moscova subvenţionează vacanţele ruşilor care rămîn în ţară în 2020

Moscova urmează să subvenţioneze vacanţele ruşilor pentru ca aceştia să rămînă în ţară, în loc să plece în străinătate în 2020, a anunţat premierul Mihail Mişustin, relatează AFP, scrie news.ro. Această decizie a fost luată în vederea promovării turismului intern, în contextul în care frontierele ruse sunt închise din cauza pandemiei covid-19. Mişustin şi-a îndemnat în Mai concetăţenii, mari amatori de plaje străine Vara, să-şi petreacă vacanţa în ţară, apreciind că este ”mai bine şi mai puţin periculos”. ”Guvernul a decis să aloce 15 miliarde de ruble (aproximativ 184 de milioane de euro) în vederea dezvoltării turismului intern”, a anunţat Miercuri Mişustin, într-un discurs pe care l-a susţinut în faţa deputaţilor din Duma de Stat, Camera inferioară a Parlamentului rus.

Această sumă urmează să fie folosită la rambursarea unei părţi a voiajelor ruşilor care îşi petrec vacanţa în 2020 în ţară, a anunţat el. ”Suma rambursată va fi cuprinsă între 5.000 de ruble (61 euro) şi 15.000 de ruble (184 de euro), în funcţie de voiajul cumpărat”, a precizat Mişustin. Asociaţia tur-operatorilor ruşi a anunţat într-un comunicat că rambursarea se va efectua numai în cazul achiziţionării unui voiaj organizat de cel puţin cinci nopţi, plătit cu un card bancar Mir – concurentul rus la Visa şi Mastercard. Aceste rambursări sunt avute în vedere începînd din August, în cazul voiajelor al căror preţ este de cel puţin 25.000 de ruble (307 euro), potrivit aceleiaşi surse.

China denunţă acuzaţiile SUA cu privire la spionajul vizînd vaccinuri împotriva covid-19 drept o calomnie

China acuză Statele Unite de defăimare după inculparea a doi chinezi cu privire la atacuri informatice vizînd întreprinderi angajate în cercetarea unui vaccin împotriva covid-19, relatează AFP, scrie agerpres. ”Guvernul chinez este un apărător fervent al securităţii cibernetice şi s-a opus întotdeauna atacurilor cibernetice”, a dat asigurări, în faţa presei, un purtător de cuvînt al diplomaţiei chineze, Wang Wenbin.

Beijingul îndeamnă Washingtonul ”să înceteze imediat calomniile şi defăimarea Chinei”, a subliniat el. Pe de altă parte, Beijingul i-a avertizat Miercuri pe studenţii chinezi din Statele Unite cu privire la faptul că pot face obiectul unor ”interogatorii arbitrare”, după închiderea Consulatului Chinei la Houston, în Texas. ”Recent, forţele de ordine şi-au intensificat interogatoriile arbitrare, hărţuirea, confiscarea unor bunuri personale şi arestarea unor studenţi chinezi în Statele Unite”, a avertizat Miercuri, într-un scurt comunicat, Ministerul chinez de Externe.

China a fost obligată să își închidă Consulatul din Houston

China a anunţat Miercuri că a fost obligată de către Statele Unite să-şi închidă Consulatul de la Houston, în Texas, o acţiune denunţată de către Beijing drept ”provocatoare”, relatează AFP, conform news.ro.

”Este vorba despre o provocare politică lansată în mod unilateral de partea americană, care încalcă grav dreptul internaţional”, a denunţat în faţa presei un purtător de cuvînt al diplomaţiei chineze, Wang Wenbin. ”China condamnă ferm această acţiune scandaloasă şi nejustificată”, a subliniat purtătorul de cuvînt, care a ameninţat Washingtonul cu ”represalii”. Wang Wenbin nu a precizat care este motivul invocat de Administraţia lui Donald Trump în vederea închiderii consulatului chinez.

Mai multe publicaţii de la Huston dezvăluie că pompieri au fost chemaţi Marţi la sediul Consulatului Chinei cu privire la documente care ar fi fost arse în curtea clădirii. Poliţia din Houston a anunţat, într-un mesaj postat pe Twitter, că s-a observat fum, dar că forţele de ordine ”nu au fost autorizate să intre” în incinta Consulatului. China are cinci Consulate în Statele Unite. Consulatul de la Houston, în Texas, a fost deschis în 1979 şi a înregistrat 800.000 de cetăţeni chinezi în registre.

SUA plătesc 1,95 de miliarde de dolari pentru a-şi asigura un eventual vaccin anti-coronavirus Biontech/Pfizer

Guvernul american urmează să plătească suma de 1,95 de miliarde de dolari pentru a obţine 100 de milioane de doze ale unui eventual vaccin împotriva SARS-CoV-2 dezvoltat de alianţa germano-americană Biontech/Pfizer, au anunţat laboratoarele, relatează AFP, scrie news.ro. ”Guvernul american a dat o comandă iniţială de 100 de milioane de doze, în valoare de 1,95 miliarde de dolari, şi ar putea achiziţiona pînă la 500 de milioane de doze suplimentare”, anunţă cele două companii. Biontech şi Pfizer urmează să lanseze în curînd teste clinice ale acestui vaccin.

Datele despre sfîrșitul omenirii au fost îngropate într-o mină de la Polul Nord

Oficialii companiei GitHub au strîns toate datele esenţiale despre omenire într-o arhivă de 21 TeraBytes, pe care au ascuns-o la 250 de metri adîncime, într-o fostă mină din arhipelagul Svaldarb. Arhipelagul e situat dincolo de Cercul Polar, aproape de Polul Nord. Arhiva conţine informaţii plecînd de la piatra Rosetta, cu care au fost descifrate hieroglifele, pînă la algoritmi de inteligenţă artificială, deşi nu e foarte sigur că supravieţuitorii vor mai dori o civilizaţie ca a noastră. Nat Friedman, CEO-ul GitHub, e însă optimist. „Sunt destul de optimist cu privire la civilizaţia noastră, aş paria că oamenii vor prospera pentru mult timp pe Pămînt. Aşa că mă gîndesc că ar putea fi mai degrabă un fel de capsulă a timpului”, a declarat Nat Friedman, CEO GitHub.

David Sassoli nu acceptă reducerea bugetului UE pentru cercetare şi pentru programul Erasmus

Preşedintele Parlamentului European, David Sassoli, a afirmat că reducerile prevăzute ale bugetului Uniunii Europene pentru cercetare şi pentru programul Erasmus de susţinere a educaţiei nu sunt acceptabile, transmite Reuters, potrivit agerpres. „Există o propunere pe masă, dar am vrea să o îmbunătăţim, în primul rînd încercînd să găsim răspunsuri în legătură cu unele tăieri pe care le-am considerat nejustificate”, a declarat Sassoli în cadrul unei conferinţe de presă, a doua zi după ce liderii Uniunii Europene au convenit asupra unui buget de 1,1 trilioane de euro pentru perioada 2021-2027. „Nu putem tăia bugetul pentru cercetare şi tineret şi pentru Erasmus, pur şi simplu nu putem”, a adăugat Sassoli.

Preşedintele PE a menţionat că vor fi necesare negocieri înainte de aprobarea de către eurodeputaţi a bugetului pe termen lung, dar că forul este deja „foarte mulţumit” de fondul prevăzut de 750 de miliarde de euro menit să ajute economiile UE să se redreseze în urma pandemiei. Votul final al PE cu privire la ambele pachete va avea loc în cîteva luni, a mai spus Sassoli.

OMS: Tendințe îngrijorătoare ale coronavirusului în Sudul Europei şi Balcani

Tendinţe ”îngrijorătoare” ale infecţiilor cu noul coronavirus se manifestă în Sudul Europei şi în regiunea Balcanilor, a declarat directorul Programului pentru Situaţii de Urgenţă al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, Michael Ryan, citat de Reuters. ”Evident, Americile reprezintă în continuare în mod clar punctul fierbinte, America de Nord, Centrală şi de Sud, dar boala începe să accelereze în Africa”, a declarat Ryan pentru postul de radio Newstalk din ţara sa natală, Irlanda. ”De asemenea, chiar şi în Europa, deşi în mod clar în Vestul Europei boala este ţinută sub control, avem încă unele tendinţe îngrijorătoare, în Sudul Europei şi în Balcani, astfel încît nu am ieşit încă la lumină în mediul european”, a adăugat Ryan subliniind că ”este nevoie de vigilenţă susţinută”.

Trump nu vrea ca imigranţii ilegali să fie cuprinși în recensămîntul populației

Preşedintele american Donald Trump a cerut ca la stabilirea cotei de reprezentare a fiecărui stat în Congres să nu fie luaţi în calcul străinii care locuiesc ilegal în SUA, transmite AFP. Recensămîntul efectuat în Statele Unite, o dată la zece ani, include întreaga populaţie de pe teritoriul american, inclusiv persoanele fără adăpost şi din azilurile de bătrîni, imigranţii ilegali şi pe cei fără adresă stabilă, care locuiesc în rulote. Trump a afirmat că refuză să acorde ”reprezentare parlamentară străinilor care intră sau rămîn în ţară ilegal, deoarece astfel s-ar crea stimulente perverse şi ar fi subminat sistemul nostru de guvernămînt”. ”Aşa cum nu le dăm puteri politice celor aflaţi aici temporar, ar trebui să nu le dăm puteri politice nici celor care nu ar trebui să se afle aici deloc”, a explicat el.

Recensămîntul populaţiei de circa 327 de milioane determină alocarea unor subvenţii federale în valoare de 675 de miliarde de dolari şi numărul de locuri alocate fiecărui stat în Camera Reprezentanţilor din Congresul SUA, în funcţie de numărul de locuitori.

Anul trecut, Curtea Supremă a Statelor Unite a stabilit că decizia guvernului de a chestiona participanţii la recensămînt despre cetăţenie este ilegală. Întrebarea respectivă nu mai figura în chestionare de peste 60 de ani. Potrivit Biroului de Recensămînt, reintroducerea ei ar fi putut determina între 1,6 şi 6,5 milioane de imigranţi să nu participe sau să facă declaraţii false, de teamă că vor fi identificaţi. Conform unei estimări a Centrului de Cercetare Pew, în SUA locuiau ilegal în 2017 între 10 şi 11 milioane de persoane.

Parlamentul israelian deschide calea interzicerii terapiilor de conversie a persoanelor LGBT

Parlamentul israelian a aprobat un proiect de lege, în lectură preliminară, care interzice „terapiile de conversie”, practici ce vizează schimbarea orientării sexuale a persoanelor LGBT, considerate pe scară largă încălcări ale drepturilor omului, relatează France Presse. Deputaţii au adoptat proiectul de lege, cu 42 de voturi pentru şi 36 împotrivă, al deputatului Nitzan Horowitz de la partidul de stînga Meretz, care penalizează utilizarea terapiei de conversie.

„Este un moment istoric”, a salutat Nitzan Horowitz, el însuşi homosexual declarat. Intitulat „Legea psihologilor”, textul ce prevede că unui „psiholog i se poate retrage licenţa pentru o perioadă de cel puţin cinci ani” dacă practică terapia de conversie trebuie să fie supus, totuşi, la trei lecturi suplimentare în Knesset (Parlament) înainte de a fi trecut.

Utilizarea şocurilor electrice cînd subiecţii văd imagini ale relaţiilor homosexuale şi injecţia de testosteron sunt printre cele mai controversate tehnici ale acestor terapii practicate în special în Statele Unite, dar şi în Europa. Nici un studiu cunoscut nu concluzionează că orientarea sexuală poate fi schimbată. Cu toate acestea, s-a dovedit ştiinţific că astfel de „terapii” pot duce la depresie, tulburări anxioase, pierderea senzaţiei sexuale şi un risc crescut de suicid, notează AFP.

„Terapiile de conversie” sunt „degradante şi discriminatorii”, a declarat recent Victor Madrigal-Borloz, un expert independent al ONU, solicitînd interdicţia lor la nivel mondual. „Atunci cînd sunt efectuate cu forţa, ele reprezintă şi o violare a interzicerii torturii şi relelor tratamente”, a adăugat expertul, care a colectat date şi mărturii în aproximativ 100 de ţări în ultimele luni. Israelul este considerat unul dintre pionierii drepturilor LGBT, iar „terapiile de conversie” au fost recunoscute de Ministerul Sănătăţii israelian ca dăunătoare pentru cei care sunt supuşi la ele.

UE a decis să abordeze problema crizei de medicamente prin reducerea bugetului alocat sănătăţii

Decizia de a concentra resursele financiare pe relansarea economiei a obligat Uniunea Europeană să îşi revizuiască drastic planurile de a răspunde la criza de medicamente prin repatrierea capacităţilor de producţie din Asia, transmite Reuters, scrie agerpres. În conformitate cu acordul pentru un buget destinat relansării economiei, la care au ajuns Marţi după un summit maraton, liderii Uniunii Europene au decis să reducă cu 80% fondurile alocate pentru sănătate pînă în 2027.

De mai mulţi ani, blocul comunitar se confruntă cu o criză de medicament vitale, inclusiv vaccinuri şi antibiotice, iar acum are probleme în a cumpăra medicamentele de care au nevoie pacienţii cu COVID-19 aflaţi la terapie intensivă. Pentru a răspunde la această problemă, Comisia Europeană a propus crearea, de la zero, a unui buget dedicat sănătăţii pentru perioada 2021-2027 cu o valoare de 9,4 miliarde de euro. Cu toate acestea, presaţi de nevoia urgentă de a relansa economia, liderii UE au decis să reducă fondurile alocate sănătăţii pînă la 1,7 miliarde de euro.

Uniunea Europeană avea în vedere să ofere stimulente financiare producătorilor de medicamente, pentru ca aceştia să îşi readucă în Europa o parte din fabricile lor din Asia. Acum, însă, UE va fi nevoită să îşi revizuiască planurile. Problemele în aprovizionare cu medicamente cu care se confruntă blocul comunitar, în pofida puterii sale financiare, sunt scoase în evidenţă de dificultăţile pe care le întîmpină în achiziţionarea de analgezice, anestezice şi medicamente pentru resuscitare, de care este nevoie pentru tratarea pacienţilor cu COVID-19 aflaţi la terapie intensivă.

Purtătorul de cuvînt al CE a precizat că Executivul comunitar analizează în prezent alte oferte, după ce prima licitaţie lansată în data de 29 Iunie, în numele a zece state membre UE, nu a avut succes. Licitaţiile comune sunt destinate să evite competiţia între statele membre pentru medicament şi alte echipamente vitale. În schimb, acordurile de achiziţie în avans semnate cu producătorii de posibile vaccinuri împotriva COVID-19 şi alte medicamente aflate în stadiul de dezvoltare nu sunt afectate de reducerile bugetare pentru că ele se bazează pe fondurile de urgenţă alocate deja.