Autorii masacrului din Sri Lanka au fost identificaţi: o mişcare islamistă

Autorităţile de la Colombo au atribuit atacurile din Sri Lanka grupării islamiste National Thowheed Jamaat. O grupare islamistă locală intitulată ”National Thowheed Jamaat” (NTJ) se află în spatele atacurilor sinucigaşe comise Duminică în Sri Lanka şi soldate cu cel puţin 290 de morţi şi 500 de răniţi, a declarat purtătorul de cuvînt al Guvernului, Rajitha Senaratne, într-un briefing de presă, transmit AFP şi Xinhua. 

În urmă cu zece zile, NJT făcuse obiectul unei alerte difuzate serviciilor de Poliţie şi care avertiza că mişcarea pregătea atentate împotriva unor biserici şi a Ambasadei Indiei la Colombo. Mişcarea, despre care există puţine informaţii, s-a făcut cunoscută anul trecut în legătură cu acte de vandalism comise asupra unor statui budiste. Conform dpa, purtătorul de cuvînt Rajitha Senaratne a declarat că un poliţist de rang înalt a făcut să circule un raport despre posibile atacuri, dar informaţia nu a fost comunicată premierului Ranil Wickremesinghe sau miniştrilor Cabinetului.

Ministru al Apărării este Preşedintele Maithripala Sirisena, în subordinea căruia se află şi forţele de Poliţie. Maithripala Sirisena este membru al unui alt partid politic decît premierul Wickremsinghe. Cei doi se află într-o coaliţie dificilă de guvernare după ce Preşedintele l-a demis în mod neaşteptat pe premier în Octombrie. Wickremsinghe a fost repus în funcţie, printr-o decizie a Justiţiei, după 52 de zile de criză politică.

”Dacă am fi avut informaţii anterioare, am fi luat măsuri preventive. Inspectorul general al Poliţiei ar trebui să demisioneze’, a declarat Senaratne. Ministerul Apărării analizează dacă în atacul asupra unuia din hoteluri au fost implicaţi doi atentatori sinucigaşi, ceea ce ar ridica numărul total al acestora la şapte.

Grecia va cere oficial Germaniei compensații pentru crimele naziștilor

Grecia este pe cale să trimită Germaniei o notă diplomatică prin care va cere miliarde de euro drept compensație pentru crimele comise de naziști în timpul războiului. Într-o mișcare menită să provoace emoții chiar înainte de alegerile europarlamentare, Atena a promis să pună presiune pe Berlin, adoptînd măsuri legale și diplomatice care să arunce lumina reflectoarelor asupra crimlor comise de naziști în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, scrie The Guardian.

”Este o problemă deschisă, care trebuie rezolvată. Iar pentru chestiuni de acest gen există justiția internațională. În toate litigiile, UE se supune principiului. Germania ar putea spune că disputa a fost rezolvată, însă ceea ce contează este legea internațională”, a declarat ministrul grec de Externe Markos Bolaris pentru The Guardian.

Grecia a avut de suferit foarte mult de pe urma ororilor comise de Germania nazistă, a spus și Președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, într-o vizită recentă în Grecia. Zeci de mii de oameni au fost uciși în timpul rezistenței lor împotriva Wermacht-ului, armata Germaniei naziste, care a ras de pe fața pămîntului sate întregi între anii 1941 și 1944. Pînă la finalul ocupației naziste, aproximativ 300.000 de oameni au murit din cauza foametei, în timp ce comunitatea evreiască a fost eliminată aproape în totalitate. Suma cerută Germaniei acum de Grecia, prin premierul Alxis Tsipras, este de 300 de miliarde de euro. În schimb, puterea de la Berlin a spus de mult că și-ar fi achitat datoria în 1960, cînd a plătit 115 milioane de mărci germane.

SUA anunță că toate țările care importă petrol din Iran vor fi sancționate

Președintele american Donald Trump a decis că nu vor mai exista țări scutite de aceste sancțiuni după ce actualele excepții vor expira, în luna Mai, a anunțat Casa Albă, potrivit CNN. „Scopul acestei decizii este să aducă exporturile de petrol ale Iranului la zero, pentru a lăsa regimul (de la Teheran, n.r.) fără principala sursă de venit”, se arată în declarația semnată de Sarah Sanders, secretarul de presă al Casei Albe. De asemenea, secretarul de stat Mike Pompeo a precizat că scopul aceste măsuri este de a lăsa Iranul fără „fondurile pe care le-a folosit pentru a destabiliza Orientul Mijlociu timp de zeci de ani” și de a determina Iranul să se comporte „ca o țară normală”.
Pompeo a mai spus că Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite au fost de acord să asigure cantitatea necesară de petrol pentru piețe, astfel încît să compenseze pentru pierderea petrolului Iranian de pe piață. Anunțul vine la aproape un an după ce Donald Trump a anunțat retragerea SUA din acordul nuclear cu Iranul.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu, unul dintre principalii susținători ai măsurilor lui Trump împotriva Iranului, a salutat această decizie. „Este foarte importantă pentru a crește presiunea asupra regimului terorist al Iranului. Sprijinim determinarea SUA împotriva agresiunii iraniene, iar acesta este cea mai bună modalitate de a o opri”, a spus el.

Cea mai mare parte a articolelor de îmbrăcăminte importate în Europa provine din China

Chinezii cos de zor pentru europeni. O treime din hainele importate de Uniunea Europeană anul trecut au venit din China, arată datele Eurostat. În total au fost importate articole vestimentare în valoare de 166 de miliarde de euro, dintre care mai mult de jumătate au venit din afara spaţiului comunitar. Cel mai mare aport îl are China, fiind principala ţară de origine a articolelor de îmbrăcăminte importate, urmată de Bangladesh, Turcia şi Cambodgia. În rîndul statelor membre, Germania a fost anul trecut cel mai mare cumpărător, cu o valoare a importurilor de 17 miliarde euro şi 20% din importurile statelor membre din afara spațiului comunitar. Urmează în top Marea Britanie şi Spania, ambele cu un procent asemănător, iar pe locul 4 Franţa.

4 baze din România sunt în primele 10 favorite să preia armele nucleare și avioanele de la Incirlik, în cazul în care americanii vor părăsi Turcia, potrivit Geopolitical Futures

Geopolitical Futures, agenția de analiză fondată de americanul George Friedman - cel care a pus bazele Stratfor -, a scris în ultimul său newsletter despre șansele ca SUA să-și mute echipamentele și personalul de la baza turcească Incirlik (FOTO), în cazul în care cele două țări nu vor mai găsi o cale de colaborare. În recenta dispută începută pe baza achizițiilor de către Turcia a sistemelor de rachete rusești S-400, Turcia are o pîrghie importantă asupra SUA, notează sursa citată: este vorba de baza militară Incirlik. Aflată în uzul SUA din 1954, neîntrerupt, baza de la Incirlik găzduiește 550 de soldați și personal auxiliar, 12 avioane A-10 Thunderbolt, cantități impresionante de combustibil, absolut necesare pentru operațiunile militare americane din Orient, dar și aproximativ 50 de bombe termonucleare.

În disputa privind achiziția de arme, turcii au amenințat cu restricționarea accesului american la Incirlik, în timp ce aceștia au replicat prin evocarea posibilității mutării acestei baze, cu totul, în altă parte. Între cele 30 de opțiuni prezentate de Geopolitical Futures, între primele 10 apar și patru baze românești. Este vorba, în ordine, de: Baza aeriană 71 de la Câmpia Turzii, Baza aeriană 86 Borcea, Aeroportul Henri Coandă și Baza aeriană 95 de la Bacău. În 2016, site-ul EurActiv, apropiat de Uniunea Europeană, afirma că americanii au început deja mutarea arsenalului nuclear din Turcia în România, dar la Deveselu. Atunci, MAE român a negat această informație. Ulterior și un site din Israel a susținut afirmațiile celor de la EurActiv.

Femei care s-au întors din Siria, interogate de Poliţie şi procurori în Kosovo

Poliţia şi procurori din Kosovo au interogat cîteva dintre femeile ce s-au întors din Siria Sîmbătă, au anunţat avocaţi care au luat parte la interogatorii, informează Reuters, potrivit Agerpres.

Kosovo a readus acasă cu avionul 110 cetăţeni ai săi din Siria, inclusiv 32 de femei, 74 de copii şi 4 jihadişti care au plecat să lupte în războiul civil de pe teritoriul sirian. Cei patru combatanţi au fost imediat reţinuţi şi plasaţi în arest pentru 30 de zile, în aşteptarea interogatoriilor, în timp ce femeile şi copiii au fost trimişi la un centru de detenţie de lîngă Pristina. „Reprezint (în faţa Justiţiei) o femeie care s-a întors din Siria. Ea este acuzată că a făcut parte din grupările teroriste şi se află într-o stare de sănătate foarte proastă”, a declarat avocata Fehmie Gashi-Bytyqi pentru Reuters.

Cîţiva vizitatori au fost văzuţi Luni dimineaţa în faţa centrului de detenţie de lîngă Pristina, în speranţa că îşi vor revedea rudele. Copii, cîteva fete mici care purtau hijab, se aflau afară pe o vreme însorită, jucînd fotbal cu gardienii. Medici intrau şi ieşeau constant din clădire, pentru a-i spune unor controale medicale pe cei reîntorşi în Kosovo.

După prăbuşirea califatului autoproclamat al Statului Islamic în Siria şi Irak, mai multe ţări se confruntă cu problema militanţilor şi familiilor acestora care vor să se întoarcă acasă. Circa 90% din populaţia din Kosovo este declarată musulmană, însă majoritatea nu se supune regulilor canonice şi are o educaţie laică. Mai mult de 300 dintre cetăţenii kosovari au mers în Siria după anul 2012 şi 70 de bărbaţi kosovari care au luptat alături de grupări islamiste au fost ucişi. Potrivit Poliţiei, 30 de combatanţi kosovari, 49 de femei şi 8 copii se află în continuare în zonele de conflict. Guvernul de la Pristina a declarat că intenţionează să-i readucă acasă pe cei aflaţi încă acolo.

Agenţiile de securitate internaţionale şi locale au atenţionat deja în legătură cu riscul pe care îl presupune reîntoarcerea combatanţilor islamişti. În 2015, Kosovo a adoptat o lege conform căreia cei care au luptat în conflicte externe sunt pasibili de pedepse de pînă la 15 ani de închisoare.

SUA: Trump încearcă să blocheze în instanţă o citaţie pentru informaţii financiare din ultimii opt ani

Preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, a intentat Luni o acţiune în instanţă pentru a bloca o citaţie din partea preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Camerei Reprezentanţilor, prin care congresmanul democrat Elijah Cummings îi solicită informaţii financiare din ultimii opt ani, transmite Reuters, potrivit Agerpres. Potrivit avocaţilor lui Trump şi ai trustului acestuia, citaţia se referă atît la Preşedinte, cît şi la mai multe firme ale acestuia. Ei susţin că citaţia „este nevalabilă şi nu poate fi executată, deoarece nu are nici un scop legislativ legitim”. Cummings a trimis citaţia după ce un fost avocat al lui Trump a depus mărturie că acesta şi-a supraevaluat activele. Nici Casa Albă, nici Comisia de Supraveghere a Camerei inferioare a Congresului SUA nu au răspuns imediat solicitării Reuters de a comenta informaţiile.

”Prea devreme pentru a spune dacă este posibilă o cooperare cu noul Preşedinte ucrainean Zelenski” (Kremlin)

Kremlinul a estimat ca fiind „prea devreme” pentru a determina dacă este posibilă o cooperare cu noul Preşedinte ucrainean Volodimir Zelenski, care a cîştigat al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din Ucraina, cu un mare avans faţă de Preşedintele aflat la sfîrşit de mandat, Petro Poroşenko, informează AFP, scrie Agerpres.

„În ceea ce priveşte alegerile din Ucraina, este deocamdată prea devreme pentru a evoca (…) posibilitatea unei cooperări. Va fi posibil de analizat doar prin cazuri specifice”, a declarat purtătorul de cuvînt al Kremlinului, Dmitri Peskov. „Moscova respectă alegerea poporului ucrainean, cu atît mai mult cu cît alegerea este foarte clară”, a continuat Peskov, punînd în acelaşi timp în discuţie „legitimitatea” scrutinului, în condiţiile în care „cei trei milioane de ucraineni care locuiesc în Rusia nu au avut posibilitatea de a vota”.

Actorul de comedie (41 de ani) a cîştigat Duminică alegerile prezidenţiale în Ucraina cu un scor zdrobitor, de 73,17% din voturi, faţă de Preşedintele aflat la final de mandat, Petro Poroşenko, promiţînd să ”spargă sistemul”, dar fără a se abate de la cursul prooccidental adoptat în 2014.

Poliţia din Londra a arestat 1.000 de protestatari ”Extinction Rebellion”

Numărul persoanelor arestate în ultimele zile în timpul protestelor organizate la Londra în favoarea protecţiei mediului ajunseseră Luni la 1.000, a anunţat Poliţia britanică, care a precizat că Podul Waterloo, unul dintre obiectivele blocate de demonstranţi, a fost redeschis traficului rutier, transmite Reuters, potrivit agerpres. Gruparea ecologistă ”Extinction Rebellion” a vizat locuri din centrul Londrei, precum Oxford Circus şi Piaţa Parlamentului, într-o campanie paşnică de nesupunere civică cu obiectivul stopării a ceea ce organizatorii au numit criza climatică globală.

Poliţia londoneză a menţionat că 1.065 de oameni au fost arestaţi în legătură cu protestele, 53 dintre ei fiind acuzaţi de comiterea unor infracţiuni precum obstrucţionarea unei autostrăzi. Oxford Circus şi Piaţa Parlamentului au fost redeschise traficului începînd de Duminică, în timp ce Podul Waterloo în cursul nopţii de Duminică spre Luni.

Poliţia le-a solicitat manifestanţilor să se mute la Arcul de Marmură, care se află la unul dintre capetele faimoasei artere comerciale Oxford. Tînăra activistă suedeză Greta Thunberg s-a adresat Duminică demonstranţilor strînşi în zona Arcului de Marmură, cerîndu-le să nu renunţe niciodată la campania pentru salvarea planetei.

Primul deputat de culoare din Cehia a fost bătut crunt în Moravia

Un deputat ceh, Dominik Feri, a fost spitalizat după ce a fost agresat de doi indivizi, în ceea ce pare a fi un atac rasist, afirmă surse din cadrul serviciilor de securitate cehe, citate de site-ul Politico.eu, potrivit mediafax. Dominik Feri, primul deputat de culoare din Cehia, a fost agresat Duminică seară, în cursul unui festival al vinului desfăşurat în regiunea cehă Moravia. Feri a transmis prin Twitter că a fost bătut de doi bărbaţi. Parlamentarul în vîrstă de 22 de ani, membru al partidului de centru-dreapta TOP 09, este de origine etiopiană. Potrivit martorilor, atacatorii au strigat că „negrii nu au ce să caute în politică”. „Investigăm un conflict între cîţiva oameni”, a declarat Vladislav Malcharczik, un purtător de cuvînt al Poliţiei, conform site-ului Novinky.cz.

Foarte puţini refugiaţi au acceptat bani pentru a pleca acasă din Germania

Doar o mică parte dintre sirienii care s-au refugiat în Germania s-au întors în ţara lor natală folosindu-se de ajutoarele financiare guvernamentale, informează dpa, potrivit agerpres. În 2017, doar 199 de oameni au aplicat la nivel naţional pentru a obţine sprijin financiar în vederea unei „plecări voluntare” înapoi în Siria, potrivit răspunsului oferit de Guvernul german la o interpelare a Verzilor din opoziţie, răspuns consultat de agenţia de presă germană.

În 2018, Guvernul federal german a subvenţionat reîntoarcerea a 466 de oameni în Siria, iar în primele trei luni din acest an, 77 de refugiaţi au solicitat această formă de asistenţă. Nu există statistici cu privire la ce îi determină pe sirienii şi palestinienii care locuiesc în Siria să se întoarcă acolo, însă „dorul de casă, problemele de integrare sau boala unui membru al familiei” sunt adesea invocate drept motiv în chestionarele guvernamentale. Cele mai multe aplicaţii pentru asistenţă financiară în vederea reîntoarcerii în Siria au fost, în 2018, din partea refugiaţilor care locuiesc în prezent în landurile germane Saxonia Inferioară, Bavaria sau Hesse. De obicei, aplicaţiile sunt finanţate de autorităţile pentru imigraţie, însă în cazuri rare şi de asociaţii de caritate.

De la începutul războiului civil din Siria, în 2011, în jur de 5,7 milioane de oameni au părăsit această ţară. Circa 780.000 au fost primiţi ca refugiaţi în Germania. Guvernul german împărtăşeşte evaluarea Agenţiei ONU pentru Refugiaţi, conform căreia condiţiile pentru întoarcerea refugiaţilor în Siria nu întrunesc încă elementele de „securitate şi demnitate a vieţii”.

Congresul Mondial Evreiesc spune că o tradiţie poloneză din Vinerea Mare este antisemitism

Congresul Mondial Evreiesc a condamnat luni ca antisemitism renaşterea unei tradiţii populare de ardere a unei efigii a lui Iuda în oraşul polonez Pruchnik, transmite Reuters, potrivit agerpres. O înregistrare video postată pe site-ul local expressjaroslawski.pl arată cîteva zeci de localnici privind cum o efigie a lui Iuda era lovită şi arsă. Tradiţia, despre care primele relatări datează din secolul al XVIII-lea, a fost reînviată în sărbătoarea de Vinerea Mare în oraşul Pruchnik, din Sud-Estul Poloniei, în urmă cu cîţiva ani. În trecut, Biserica Catolică interzisese practicarea ei, din cauza agresiunii implicate.

”Evreii sunt profund tulburaţi de această renaştere îngrozitoare a antisemitismului medieval care a condus la violenţe şi suferinţe inimaginabile”, a declarat directorul executiv al Congresul Mondial Evreiesc, Robert Singer, într-un comunicat postat pe site-ul organizaţiei. ”Putem doar să sperăm că Biserica şi alte instituţii vor face tot ce le stă în puteri pentru a depăşi aceste prejudecăţi oribile care sunt o pată pe bunul nume al Poloniei”, a adăugat el. Peste 3 milioane din cei 3,2 milioane de evrei polonezi au fost ucişi de nazişti în Holocaust.

Mulţi polonezi refuză să accepte rezultatele cercetărilor care arată că mii dintre conaţionalii lor au participat la Holocaust, în timp ce alte mii care şi-au riscat viaţa pentru a ajuta evrei. În Februarie, Guvernul polonez al partidului conservator Lege şi Justiţie (PiS) şi-a anulat participarea la un summit al ţărilor din Europa Centrală care trebuia să aibă loc la Ierusalim, după ce ministrul de Externe israelian Israel Katz a declarat că mulţi polonezi au colaborat cu naziştii în Al Doilea Război Mondial şi împart cu aceştia responsabilitatea Holocaustului.

Guvernul polonez a făcut o prioritate în politica externă din ceea ce consideră a fi apărarea onoarei naţionale în ce priveşte evenimentele din Al Doilea Război Mondial.

Chestiunea adevărului despre Holocaust a provocat anul trecut tensiuni între Polonia şi, de cealaltă parte, Israel şi SUA, în legătură cu o lege memorială poloneză ce prevedea pedepse cu închisoarea pentru oricine ar acuza naţiunea poloneză că ar fi responsabilă de crime de război naziste. Israelul şi SUA vedeau în aceasta o posibilitate de urmărire în Justiţie a supravieţuitorilor Holocaustului dacă mărturiile lor ar fi evocat implicarea unor polonezi în uciderea unor evrei. Polonia a amendat în cele din urmă legea pentru a răspunde acestor îngrijorări. 

Rusia s-a săturat de ”prelegerile” americanilor

Moscova va participa la reuniunile Consiliului Rusia-NATO doar dacă acestea vor fi convocate la nivel de experţi militari, întrucît SUA ”au luat moda să convoace” întîlniri în acest format pentru a aduce critici Rusiei şi ”a-i ţine prelegeri” cu privire la Ucraina şi la alte probleme, a declarat ministrul de Externe rus Serghei Lavrov, citat de portalul Rbc şi agenţiile de presă oficiale RIA Novosti şi TASS, potrivit agerpres.

Dacă Statele Unite doresc un dialog serios cu Moscova în cadrul NATO este necesar să fie convocată o reuniune a Consiliului Rusia-NATO la nivel de experţi militari, a afirmat Lavrov într-un interviu difuzat Duminică de postul de televiziune al armatei ruse ”Zvezda”. Rusia, a spus el, are un dialog ”normal” separat cu fiecare ţară europeană. Dar în dialogul cu NATO întîmpină probleme. ”Americanii au luat moda acolo să convoace reuniunile Consiliului Rusia-NATO exclusiv pentru a ne ţine prelegeri despre Ucraina şi alte probleme şi a ne critica pentru presupusa încălcare a Tratatului privind Forţele Nucleare Intermediare (INF)”, a declarat Lavrov, citat de TASS, adăugînd că ”noi nu vom mai merge la astfel de evenimente”. ”Dacă doresc o discuţie serioasă, atunci să convoace Consiliul Rusia-NATO la nivel de experţi militari”, a insistat el.

În acelaşi interviu, ministrul de Externe rus a spus că Moscova, dacă cineva se aşteaptă la scuze din partea ei, nu are pentru ce să-şi ceară scuze, deoarece – potrivit lui – Federaţia Rusă acţionează în conformitate cu legislaţia internaţională, scrie RIA Novosti. Mai mult, Serghei Lavrov a declarat că situaţia actuală pe plan mondial demonstrează că nici o ţară din lume nu este luată în seamă dacă aceasta nu dispune de o armată puternică şi de armament modern, conform canalelor media citate.

Trei scenarii pentru Brexit

După ultima prelungire a calității de membru al Uniunii Europene pentru Marea Britanie, observatorii din întreaga lume se întreabă, pe bună dreptate, de ce Brexitul s-a dovedit a fi un proces atît de dificil. Varianta scurtă de răspuns este că Guvernul și Parlamentul Marii Britanii încearcă să atingă trei obiective incompatibile: păstrarea integrității teritoriale a țării, evitarea revenirii la o frontieră dură între Irlanda de Nord și Republica Irlanda și obținerea pentru Regatul Unit a dreptului de a-și încheia propriile acorduri comerciale.

Britanicii încep, în sfîrșit, să înțeleagă că doar două dintre aceste obiective pot fi atinse în același timp. Acest lucru înseamnă că există trei scenarii de bază pentru ca Brexitul să progreseze. Primul scenariu are în centrul său o „uniune a liberului-schimb” care i-ar permite Marii Britanii autonomia asupra politicii comerciale și păstrarea integrității teritoriale în schimbul întoarcerii la o frontieră dură în Irlanda. Autonomia politicii comerciale presupune ca Marea Britanie să părăsească atît uniunea vamală din UE cît și piața unică. În orice caz, la frontiera dintre Irlanda de Nord și Republica Irlanda vor trebui instituite puncte de control vamal. Deși unii au sugerat că noile tehnologii ar putea elimina nevoia unor puncte de control fizice, astfel de tehnologii nu există. Un risc major al acestui scenariu este ca întoarcerea la o frontieră dură să pună în pericol Acordul din Vinerea Mare, din 1998, care a pus capăt deceniilor de violențe în Irlanda de Nord.

Al doilea scenariu ar oferi o soluție la problema irlandeză. Marea Britanie ar putea beneficia de autonomia politicii comerciale fără introducerea unei frontiere dure în Irlanda dacă-și sacrifică integritatea teritorială. Acest lucru ar implica rămînerea Irlandei de Nord în uniunea vamală și în piața unică din UE și stabilirea frontierei în Marea Irlandei, adică între Irlanda de Nord și Marea Britanie. Problema acestui aranjament este că diferite părți din Regatul Unit ar avea reguli și regulamente comerciale diferite. Nu doar unioniștii din Irlanda de Nord s-ar opune separării de restul Marii Britanii - cu riscul revenirii la o stare de conflict -, ci și Scoția ar putea să ceară relații mai strînse cu UE. Iar dacă scoțienii decid să organizeze un nou referendum pentru independență, întregul Regat Unit ar fi în pericol.

În cel de-al treilea scenariu, Marea Britanie ar putea să evite problema irlandeză și să-și păstreze integritatea teritorială, dar ar trebui să renunțe la viziunea unei „Britanii Globale” și să rămînă în uniunea vamală și în piața unică. În acest scenariu nu s-ar putea vorbi despre autonomia asupra politicii comerciale. Aceasta este esența proiectului „Piața Comună 2.0” care a fost înaintată Camerei Comunelor.
După exemplul Norvegiei, Marea Britanie ar putea să renunțe la Politica Agricolă Comună și la Politica de Pescuit Comună și astfel să-și diminueze contribuțiile la bugetul UE. Dar tot va trebui să accepte o migrație semnificativă din UE - o linie roșie majoră a taberei Brexit. De asemenea, Marea Britanie ar trebui să rămînă sub jurisdicția, chiar dacă indirectă, a Curții Europene de Justiție

Mai mult, nici măcar o uniune vamală simplă cu UE - opțiune care pînă acum a fost cea mai aproape de a obține o majoritate parlamentară - nu rezolvă trilema Brexit. Chiar dacă îi dă posibilitatea Marii Britanii să controleze imigrația, vor trebui instituite noi puncte de control între UE și Marea Britanie. Ar însemna totodată și ca britanicii să fie excluși de pe piața unică a serviciilor, sector care a reprezentat în 2017 aproximativ 40% din exporturile britanice către UE, și a avut un excedent al balanței comerciale de 28 de miliarde de lire sterline (36 miliarde de dolari).

„Trilema Brexitului” ne arată foarte clar de ce proiectul de acord al prim-ministrului Theresa May a fost respins de atîtea ori de Camera Comunelor. Ca acord de ieșire din UE, acesta lasă deschise detaliile relațiilor viitoare ale Marii Britanii cu Uniunea Europeană, însă include un angajament legal de a nu se reveni la o frontieră dură în Irlanda. Acordul lui May scoate din discuție prima variantă de scenariu, cea care prevede o „uniune a liberului-schimb”, însă lasă decizia alegerii între autonomia politicii comerciale și integritatea teritorială pentru etapa următoare a negocierilor pentru Brexit. Această ambiguitate este cea care îi îngrijorează pe mulți dintre parlamentari.

Tabăra dură a susținătorilor Brexit este hotărîtă să obțină autonomia asupra politicii comerciale, ceea ce înseamnă că vor accepta o frontieră în Marea Irlandei. Însă atunci Scoția va cere propriul său acord special vis-à-vis de UE, lucru care va determina un șoc constituțional în Regatul Unit și, probabil, disoluția acestuia. Evitarea acestui scenariu înseamnă sacrificarea autonomiei asupra politicii comerciale în favoarea Acordului din Vinerea Mare și a integrității teritoriale. Însă asta ar deranja tabăra dură pro Brexit și ar putea scinda Partidul Conservator, un risc pe care Theresa May nu a dorit să și-l asume.

Liderii britanici trebuie să înțeleagă că, în toate scenariile, Brexitul presupune compromisuri, iar țara are nevoie urgent de o dezbatere națională pentru a evalua preferințele electoratului. Alegerea este între cele trei scenarii de Brexit și suspendarea completă a procesului de Brexit. Fără o discuție matură și deschisă, Marea Britanie va continua să suporte costurile incertitudinii și a nehotărîrii.

Însă o dezbatere adecvată presupune existența unei conduceri eficiente care să identifice opțiunile și să aibă disponibilitate pentru compromis. Pentru ca rănile Brexitului să se vindece, alegătorii vor trebui să lase în urmă politica tranzacțională, tribală și să aleagă lideri dispuși să arate deschidere față de cealaltă parte și să vorbească onest despre compromisuri. Doar printr-un efort comun va reuși Marea Britanie să obțină un rezultat pe care să-l accepte și să-l respecte toate părțile. (Autori: Calum Miller & Emily Jones)