Iași, România: Fiscul a trimis o somație de plată pe numele unei fetițe de șase ani

Fiscul îi pune pe români în situații care de care mai absurde. O femeie a primit un act de la Casa de Asigurări de Sănătate Iași prin care i se cere să plătească 35 de lei, sumă ce reprezintă contribuția de asigurări de sănătate aferente anilor 2014 și 2015, cînd fiica ei a fost internată în spital. Bizar este faptul că somația a fost trimisă pe numele fetiței de șase ani. Iar dacă suma cu pricina nu va fi achitată în termen de 15 zile, micuța ar trebui să suporte atît cheltuieli de judecată, cît și pe cele pentru executare silită, informează Realitatea.net. Mama fetiței nu este revoltată de suma pe care trebuie să o plătească, ci de faptul că somația i-a fost adresată copilei sale minore. 

"Toată situaţia asta e de-a rîsu'-plînsu'. Eu înţeleg că nu este o sumă mare şi nu am nimic împotrivă să o achit, dar mă deranjează că această somaţie a fost trimisă unui minor, de clasa pregătitoare, şi nu mie, ca părinte şi tutore al minorului.”

Accident suspect în Coreea de Nord, cu număr mare de victime

Turişti chinezi au fost implicaţi într-un accident grav de transport în Coreea de Nord şi există un mare număr de victime, a precizat Luni ministerul de Externe de la Beijing, citat de Agerpres. Potrivit acestuia, diplomaţi chinezi au fost trimişi urgent la locul accidentului, care s-a produs Duminică seara în provincia Hwanghae de Nord. Ministerul nu a comunicat cîţi oameni au fost răniţi sau au decedat. Presa internațională relatează însă că ar fi vorba despre un autocar plin cu turiști, care ar fi căzut de pe un pod. Cel puțin 30 de oameni și-ar fi pierdut viața. Televiziunea de stat chineză a informat despre acest accident pe Twitter, însă mesajul a fost șters la scurt timp. Mai tîrziu, televiziunea chineză a difuzat imagini cu un autobuz albastru prăbuşit şi cu roţile în aer, totul întîmplîndu-se pe un fond de întuneric şi ploaie puternică. Potrivit cifrelor oferite de un think-tank din Coreea de Sud, turismul generează anual circa 35 de milioane de euro pentru Coreea de Nord. Aproximativ 80 la sută dintre turiști sunt chinezi.

Norvegianul arestat în Rusia recunoaşte că este spion E-tjeneste

Un norvegian, arestat în Rusia în urma unor suspiciuni de spionaj, a admis că a ajutat serviciile de informaţii din ţara sa făcînd-o pe curierul de mai multe ori, a anunţat avocatul său norvegian Duminică, a informat AFP, potrivit agerpres. Încarcerat în aşteptarea procesului, Alfred Berg (62 de ani) a fost arestat de Serviciul Federal de Securitate rus (FSB) aflîndu-se în posesia a 3.000 de euro la 5 Decembrie la Moscova în momentul în care – potrivit presei ruse – primise documente secrete privind flota militară rusă. ‘A fost doar curier’, a declarat pentru AFP Brynjulf Risnes, confirmînd informaţiile apărute anterior în publicaţia Dagbladet. Potrivit acestuia, Berg, ‘în decurs de cîţiva ani’, a jucat rolul de intermediar în beneficiul Serviciului norvegian de informaţii Externe (E-tjeneste), fără a fi angajat oficial.

‘Întrebarea este: ce ştia el? El însuşi spune că nu ştia despre ce este vorba. Ştia că face un serviciu unor persoane legate de E-tjeneste, dar nu ştia ce viza operaţiunea sau despre ce este vorba’, a adăugat avocatul. Berg este prezentat în media norvegiene ca un pensionar care lucrase în trecut pentru o agenţie guvernamentală norvegiană care se ocupa de supravegherea respectării acordului de frontieră dintre Norvegia şi Rusia. Potrivit media ruse, FSB a arestat de asemenea un rus, acuzat că furniza documente sensibile şi reţinut pentru înaltă trădare. E-tjeneste nu a răspuns la solicitarea AFP de a face unele comentarii în legătură cu acest caz. Ministerul de Externe norvegian a spus că acordă asistenţă consulară cetăţeanului Berg. ‘Este important să ţineţi cont că nu există nici o inculpare deocamdată şi că acest caz este încă în curs de investigare în Rusia’, a comentat purtătorul de cuvînt norvegian Frode Andersen. Acest caz de spionaj intervine în condiţiile în care Norvegia reproşează cu regularitate Rusiei tentative de piratare informatică şi de spionaj. 

Un fotojurnalist celebru, închis în Egipt, este premiat de UNESCO

Fotojurnalistul egiptean Shawkan, încarcerat din 2013 în ţara sa, a primit Premiul mondial pentru libertatea presei UNESCO/Guillermo Cano, a anunţat Luni organizaţia internaţională cu sediul la Paris, potrivit AFP, relatează agerpres. Mahmoud Abou Zeid, cunoscut sub pseudonimul Shawkan, a fost arestat la 14 August 2013 la Cairo, în timp ce se documenta pentru un material despre dispersarea sîngeroasă a unui protest al partizanilor organizaţiei Frăţia musulmană de către forţele de ordine. ”Alegerea lui Mahmoud Abou Zeid recompensează curajul, rezistenţa şi ataşamentul acestuia faţă de libertatea de exprimare”, a declarat Maria Ressa, preşedinta juriului format din profesionişti media, în comunicatul Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO).

Ministrul egiptean de Externe şi-a exprimat Duminică ”regretul profund” după ce a fost informat de intenţia UNESCO de a-i acorda lui Shawkan acest premiu. Oficialul de la Cairo a denunţat ”politizarea” organizaţiei care face, în opinia acestuia, jocurile organizaţiilor nonguvernamentale şi ale Qatarului, consideraţi inamici de către autorităţile egiptene. Purtătorul de cuvînt al diplomaţiei egiptene, Ahmed Abou Zeid, a criticat de asemenea, într-un comunicat, faptul că UNESCO ”recompensează o persoană acuzată de acte de terorism şi de infracţiuni penale”.

Mai multe sute de persoane, printre care şi trei jurnalişti, au fost ucise în timpul dispersării sîngeroase a manifestaţiei de tip ”sit-in” organizată în vara lui 2013 în semn de protest faţă de destituirea cu ajutorul armatei a lui Mohamed Morsi, primul preşedinte civil ales în mod democratic cu un an înainte, dar care şi-a pierdut rapid popularitatea. Alături de alţi 700 de acuzaţi, Shawkan a fost judecat pentru uciderea poliţiştilor şi vandalism. Organizaţia nonguvernamentală Reporters sans frontieres (RSF), care a organizat recent o campanie de susţinere a jurnalistului, a denunţat pedeapsa cu moartea cerută de procurorii egipteni împotriva lui Shawkan în data de 3 Martie. Egiptul se află pe locul 161 (din 180 de ţări) în clasamentul mondial din 2017 al libertăţii presei realizat de RSF. Cel puţin 31 de jurnalişti sunt încarceraţi în această ţară, potrivit ONG-ului. Premiul va fi decernat în data de 2 Mai, cu ocazia Zilei internaţionale a libertăţii presei, a precizat UNESCO.

Merkel recunoaşte o altă formă de antisemitism introdusă de arabii refugiaţi în Germania

Cancelarul german Angela Merkel a denunţat – într-un interviu acordat unui post de televiziune israelian, difuzat Duminică – apariţia ‘unei alte forme de antisemitism’ printre refugiaţii de origine arabă veniţi în Germania, informează AFP, potrivit agerpres. ‘Avem un nou fenomen, în măsura în care avem numeroşi refugiaţi printre care există, de exemplu, oameni de origine arabă care aduc o altă formă de antisemitism în ţară’, a recunoscut cancelarul german la postul privat de televiziune ’10’. Aceste afirmaţii intervin în contextul în care un presupus atac antisemit comis Marţea trecută la Berlin a provocat o vie emoţie în Germania. Conform presei germane, doi tineri, care purtau pe cap tradiţionalele kippa evreieşti, au fost atacaţi în plină stradă de trei indivizi. Prezumtivul agresor principal – potrivit cotidianului Bild – care s-a predat Poliţiei este un refugiat sirian şi a locuit anterior într-un centru de migranţi lîngă Berlin.

În interviul ei, Angela Merkel a menţionat că Guvernul german a numit un comisar responsabil de lupta împotriva antisemitismului. ‘Ne consternează faptul că nici o creşă, şcoală sau sinagogă nu poate fi lăsată fără protecţia Poliţiei’, a afirmat ea. Cancelarul german a reafirmat, de asemenea, că ‘securitatea Israelului face parte din raţiunea statului german’, dată fiind ‘responsabilitatea eternă’ a ţării sale pentru Holocaust. Cu toate acestea, Angela Merkel a respins posibilitatea ca Germania să urmeze exemplul Statelor Unite ale Americii şi să îşi transfere ambasada de la Tel Aviv la Ierusalim, aşa cum a anunţat Preşedintele american Donald Trump: ‘Trebuie să lucrăm pentru o soluţie cu două state şi, în conformitate cu aceasta, statutul Ierusalimului trebuie clarificat’. În acelaşi interviu, cancelarul german şi-a reiterat, de asemenea, sprijinul pentru menţinerea acordului nuclear iranian dintre Teheran şi marile puteri. ‘Cred că este de preferat să avem un acord, chiar dacă nu este perfect, decît să nu avem unul’, a subliniat şefa executivului de la Berlin.

Apelul lui Radovan Karadzic, condamnat pentru genocid, se judecă la Haga

Fostul lider politic al sîrbilor bosniaci Radovan Karadzic a compărut Luni din nou în faţa judecătorilor internaţionali de la Haga, în urma apelului înaintat împotriva condamnării sale în primă instanţă, în 2016, la 40 de ani de închisoare pentru genocid, crime de război şi crime împotriva umanităţii, relatează AFP şi dpa, potrivit agerpres. În Martie 2016, Tribunalul Penal Internaţional pentru Fosta Iugoslavie (TPIY) l-a găsit vinovat pe Karadzic de crime comise la Srebrenica şi Sarajevo în timpul sîngerosului conflict din Bosnia (1992-1995), soldat cu peste 10.000 de morţi şi 2,2 milioane de refugiaţi. Acum în vîrstă de 72 de ani, Radovan Karadzic este responsabilul politic de rangul cel mai înalt care compare în faţa justiţiei de la Haga, după decesul fostului preşedinte sîrb Slobodan Milosevic, survenit în timpul procesului.

În apelul redactat de avocatul lui Karadzic, Peter Robinson, se arată că judecătorii TPIY ‘l-au prezumat (pe acesta) vinovat şi şi-au construit o sentinţă pentru a justifica această prezumţie’. Considerat un erou de mulţi dintre compatrioţii săi, fostul preşedinte al entităţii sîrbilor din Bosnia, Republika Srpska, Karadzic a denunţat un ‘proces politic’ şi s-a declarat victima unei condamnări ‘monstruoase’. Karadzic a fost găsit vinovat de genocid pentru uciderea a aproape 8.000 de bărbaţi şi băieţi musulmani la Srebrenica în Iulie 1995, în cel mai mare masacru comis în Europa după cel de-Al Doilea Război Mondial. Potrivit judecătorilor, masacrul a făcut parte dintr-o campanie de ‘purificare etnică’ planificată de Radovan Karadzic, generalul Ratko Mladic şi Slobodan Milosevic.

Karadzic a mai fost condamnat pentru persecuţii, omoruri, violuri, tratamente inumane comise mai ales în timpul asediului asupra oraşului Sarajevo, soldat cu moartea a 10.000 de civili în 44 de luni. El a fost totuşi achitat la una din cele două acuzaţii de genocid, în lipsa probelor suficiente care să demonstreze că această infracţiune a avut loc şi în alte şapte localităţi din Bosnia. Acuzarea, care ceruse condamnarea lui Karadzic la detenţie pe viaţă, a făcut la rîndul său recurs la decizia instanţei, considerînd-o prea clementă. Radovan Karadzic, o vreme fugarul cel mai căutat din Europa, a fost arestat în 2008 la Belgrad, după aproape 13 ani de cînd fusese dat în urmărire.

Comisia electorală turcă a publicat lista partidelor autorizate să participe la alegerile legislative şi prezidenţiale anticipate din Iunie

Comisia electorală din Turcia (YSK) a publicat Duminică lista partidelor autorizate să participe la alegerile legislative şi prezidenţiale anticipate din 24 Iunie, pe care se regăsesc 10 partide, între care se numără şi noua formaţiune Iyi Parti, considerată unul din principalii rivali ai Preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, transmite AFP. Între cele zece partide se numără şi cele patru care sunt reprezentate în momentul de faţă în Parlament, Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (AKP, la putere), Partidul Republican al Poporului (CHP, social-democrat, de opoziţie), Partidul Democrat Popular (HDP, prokurd) şi Partidul Acţiunii Naţionaliste (MHP, aliat cu AKP la aceste alegeri). Iyi Parti, desprins în Octombrie din MHP, este condus de Meral Aksener (61 de ani), care este pînă în prezent singura candidată desemnată de opoziţia din Turcia. Potrivit unor analişti, Meral Aksener, fost ministru de Interne în 1996-1997 şi o figură recunoscută a naţionalismului turc, este cel mai bine plasată pentru a-i face concurenţă Preşedintelui Erdogan.

Avertismentele de criză revin: FMI atrage atenţia despre o nouă furtună financiară

Datoria globală, ajunsă la un nivel record, de 164.000 de miliarde de dolari, este o ameninţare la adresa stabilităţii financiare a lumii, a evidenţiat întîlnirea de Primăvară a Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi a Băncii Mondiale de la Washington, relatează Bloomberg. Discuţiile din cadrul întîlnirii s-au axat pe creşterea economică, aflată pe o tendinţă pozitivă, fapt care a dat naştere la optimism, iar temerile legate de protecţionismul aflat în creştere s-au aflat printre subiectele principale de analiză, potrivit Bloomberg. Oficialii prezenţi la întîlniri au declarat că perspectiva unui război comercial rămîne una dintre cele mai mari îngrijorări. FMI a semnalat în cadrul reuniunii cîteva puncte de îngrijorare precum recordul datoriei globale care a fost evidenţiat ca o ameninţare la adresa stabilităţii financiare, oficialii avertizînd că va avea loc o decelerare, pe măsură ce băncile centrale vor înăspri politica monetară, iar stimulentele fiscale din SUA vor dispărea.

Printre principalele subiecte atinse în cadrul întîlnirii de Primăvară din 20-22 Aprilie se numără şi schimburile comerciale, riscurile financiare, activitatea băncilor centrale, datoria globală şi tehnologia. Preşedintele băncii centrale din Columbia a declarat că un război comercial ar fi „catastrofal", în timp ce omologul japonez a descris protecţionismul drept „foarte nedorit”, potrivit Bloomberg. FMI şi-a formalizat avertismentul cu privire la ameninţările financiare, precizînd că riscurile privind stabilitatea financiară au crescut în ultimele şase luni. Instituţia este îngrijorată de faptul că pieţele ar putea să subestimeze ameninţarea creşterii inflaţiei în SUA. O creştere a inflaţiei ar putea forţa Rezerva Federale să majoreze ratele dobînzilor mai repede decît se aştepta, o mişcare care ar putea provoca turbulenţe în piaţa emergentă. Fondul a avertizat că datoria publică şi privată globală a atins un record record de 164.000 de miliarde de dolari, iar o creştere a ratelor dobînzilor ar testa capacitatea debitorilor de a refinanţa toată această datorie. (ZF.RO)

Salah Abdeslam, singurul membru în viaţă al comandourilor jihadiste care au comis atentatele de la Paris în 13 Noiembrie 2015, condamnat în Belgia

Un tribunal din Belgia l-a condamnat Luni pe Salah Abdeslam, singurul supravieţuitor suspectat că ar fi fost implicat în atentatul din Paris din anul 2015, pentru că ar fi declanşat un schimb de focuri în Bruxelles, relatează site-ul postului BBC. Abdeslam a fost găsit vinovat pentru acte de terorism şi tentativă de crimă. Acesta a declanşat un schimb de focuri cu ofiţerii care au percheziţionat un apartament din Bruxelles în martie 2016.

Bărbatul, care este reţinut într-o închisoare din Franţa, va fi investigat şi acolo pentru atacurile din Paris. Potrivit agenţiei Reuters, avocatul lui Abdeslam susţine că bărbatul ar trebui scutit de acuzaţiile privind tentativa de crimă din cauza unei erori de procedură. Judecătorul a respins argumentul. Nici Abdeslam, nici Sofien Ayari, un alt acuzat, nu au fost prezenţi Luni în sala de judecată. Salah Abdeslam a fost prezent în ziua deschiderii procesului, însă a refuzat să răspundă la întrebările judecătorului. Peste 130 de oameni au fost ucişi şi mai mult de 350 răniţi, în urma atentatelor produse în Franţa pe data de 13 Noiembrie 2015. Unul din atacatori era chiar fratele lui Salah Abdeslam, Brahim, care s-a aruncat în aer în faţa unei cafenele.