American ucis de un trib rupt de civilizaţie

Un american a fost ucis cu sălbăticie după ce a încercat să contacteze un trib din insulele Andaman (India) care trăieşte încă în epoca pietrei. Tînărul explorator american, identificat drept John Allen Chau, în vîrstă de 27 de ani, a plătit pescarii din zonă ca să-l ducă pe insula indiană North Sentinel, unde, în mod norma, accesul este interzis fără un permis special, extrem de greu de obţinut. Pe insulă trăieşte un trib rupt de civilizaţie, format din circa 40 de persoane, care trăiesc încă la fel ca în Neolitic, scrie NDTV.

Poliţia i-a reţinut pe pescari, care au încălcat legea ducîndu-l pe american pe „insula interzisă”. Aceştia au relatat că în momentul în care bărbatul a ajuns pe plajă, în dimineaţa zilei de 16 Noiembrie, a fost atacat cu săgeţi. A continuat să meargă, în ciuda rănilor, pînă cînd un membru al tribului i-a aruncat o funie după gît şi a început să îl tîrască pe nisip. Pescarii s-au întors a doua zi şi au găsit cadavrul lui Chau pe ţărm. Au revenit în Port Blair şi au alertat cunoscuţii defunctului, care au contactat Ambasada SUA. Un apropiat al americanului, anchetat de Poliţia din India, a dezvăluit că bărbatul voia să propovăduiască creştinismul printre băştinaşi. Membrii tribului primitiv sunt cunoscuţi pentru ostilitatea lor faţă de străini, astfel că, pentru a preveni incidente de acest fel, Guvernul Indiei a interzis accesul pe 29 de insule din arhipelagurile Andaman şi Nicobar unde trăiesc astfel de populaţii rupte de civilizaţie.

Referendum inedit. Elveţienii vor vota Duminică dacă vacile îşi vor păstra sau nu coarnele

Elveţienii se vor pronunţa Duminică prin vot asupra unui subiect de importanţă naţională care a împărţit în două ţara, respectiv dacă să fie subvenţionaţi fermierii care lasă coarnele vacilor şi caprelor lor să crească natural, transmite Reuters. Referendumul cu privire la păstrarea "demnităţii şeptelului" a fost iniţiat de Armin Capaul, un fermier de 66 de ani. În urmă cu nouă ani, acesta a demarat o campanie pentru acordarea de subvenţii fermierilor astfel încît aceştia să poată să îşi asigure spaţiul de păşunat suplimentar de care animalele cu coarne au nevoie şi astfel să fie redusă practica de înlăturare a coarnelor. "Trebuie să lăsăm vacile aşa cum sunt. Să le lăsăm coarnele. Atunci cînd li se înlătură coarnele, sunt triste", spune Armin Capaul. Apreciind că datorită coarnelor vacile pot comunica şi îşi pot regla temperatura corpului, Capaul vrea ca fiecare fermier să primească o subvenţie anuală de 190 de franci pentru fiecare animal cu coarne, scrie Agerpres

În prezent, aproape trei sferturi din vacile din Elveţia, care au devenit un simbol naţional şi o atracţie turistică, nu au coarne fie pentru că au fost concepute genetic în acest fel, fie pentru că acestea au fost înlăturate după naştere. După ce activitatea de lobby a eşuat, Armin Capaul a reuşit să strîngă cele 100.000 de semnături necesare pentru a impune organizarea unui referendum. Campania sa ar putea să beneficieze de sprijinul celor care se opun încornorării (care presupune utilizarea un dispozitiv din fier încălzit pînă la incandescenţă pentru a arde ţesutul din care creşte cornul) pe motiv că este dureroasă. În schimb, Guvernul elveţian se opune acestei iniţiative, subliniind că ar putea cheltui pînă la 30 de milioane de franci din bugetul anual de trei miliarde de franci alocat agriculturii şi în plus ar fi o povară pentru Constituţia ţării.
"În Elveţia este ceva obişnuit ca aceste chestiuni să fie supuse votului poporului, fie că este vorba de chestiuni importante sau mai puţin importante", a declarat ministrul Economiei din Elveţia, Johann Schneider-Ammann.

Există şi fermieri care se opun acestei iniţiative. "Sistemul actual are avantaje. Dacă vacile ar avea coarne, pericolul rănirii altor animale sau al oamenilor ar fi mai mare. Fiecare fermier ar trebui să decidă pentru el. Avem alte probleme mai importante în agricultură", spune Stefan Gilgen, ale cărui 48 de vaci furnizează zilnic 1.000 de litri de lapte către producătorul elveţian de lactate Emmi AG. Sondajele derulate luna aceasta sugerează că votul va fi unul strîns. Firma de cercetare de piaţă GFS Bern susţine că 49% din alegători vor vota în favoarea iniţiativei iar 46% împotrivă.
Pentru ca o iniţiativă populară să fie adoptată are nevoie de sprijinul majorităţii alegătorilor precum şi de suportul a mai mult de jumătate din cele 26 de cantoane elveţiene. 

Cel mai cumplit an din istoria omenirii, stabilit de cercetători. Cele două evenimente care au pus în pericol planeta

Chiar dacă vi se pare că anul acesta a fost deosebit de deprimant la nivel global, cercetătorii spun că nu e chiar așa. Oamenii de știință din Marea Britanie au determinat care a fost cel mai cumplit an din istoria omenirii.

Un grup de istorici și oameni de știință au stabilit că anul 536 (n.r. - după Hristos)  a fost punctul de pornire pentru un șir teribil de evenimente pentru umanitate. Totul a început cu o erupție vulcanică masivă care a trimis un nor enorm de cenușă peste emisfera nordică. Acesta a scufundat jumătate de planetă în întuneric, temperaturile au scăzut dramatic, iar agricultura s-a prăbușit. Consecința a fost foametea, care s-a răspîndit imediat, a explicat co-autorul studiului, profesorul Christopher Loveluck, de la Universitatea Nottingham din Marea Britanie.

Locuitorii din Estul Imperiului Roman, care sufereau deja de frig și foame, au fost loviți la scurt timp după, în 542, de ciuma bubonică. Pînă recent, oamenii de știință credeau că erupția vulcanică a avut loc în California. Însă echipa de cercetători din Marea Britanie, în colaborare cu glaciologul Paul Mayewski de la Climate Change Institute de la Universitatea din Maine, Ohio, a avut o surpriză majoră. Cercetătorii au analizat mostre din ghețarul Colle Gnifetti, situat în Alpii Elvețieni, și au descoperit depozite de poluanți atmosferici conservați în ultimii 2000 de ani, scrie CNN, care citează jurnalul științific Antiquity. Analizînd substanțele găsite aici, oamenii de știință au stabilit că erupția vulcanică a avut loc, de fapt, în Islanda.

Erupția vulcanică din 536 și epidemia de ciumă bubonică din 542 au dus la 30 de ani de stagnare economică pe continentul european. Primele semne de recuperare au apărut abia în 575, a explicat Loveluck. Interesant este și modul în care cercetătorii au stabilit anul în care bătrînul continent a dat semne de recuperare. Pentru asta s-au folosit tot de mostrele luate din ghețarul din Alpii Elvețieni, în care au găsit particule de plumb. Plumbul era folosit în procesul de topire a argintului, metal din care se făceau monede. Prezența lui înseamnă că în anul 575 a crescut cererea de monede pe piața europeana.

Loveluck a dezvăluit că, de altfel, în 640 economia a început să crească și mai spectaculos în Europa. „Există dovezi care susțin o transformare economică totală între 640 și 660”, a spus acesta. Așadar, probabil cu toții avem destule motive să ne plîngem de anul care este pe cale să treacă, însă măcar nu ne luptăm cu ciuma bubonică, tremurînd de frig sub un nor de cenușă care blochează orice rază de soare…  și speranță.

Recomandare: Americanii să nu mai mănînce salată verde

Autorităţile sanitare din Statele Unite au recomandat Marţi americanilor să nu consume salată verde pînă la o notificare ulterioară, solicitînd persoanelor fizice, restaurantelor şi magazinelor să arunce acest aliment suspectat că ar fi provocat o nouă epidemie de infecţie cu bacteria Escherichia coli (E. coli), relatează Miercuri Agerpres.

În total, 32 de persoane din unsprezece state americane au fost afectate de această epidemie ale cărei simptome au fost constatate între 8 şi 31 Octombrie. Treisprezece dintre ele au fost spitalizate, a precizat agenţia federală Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (CDC). Două provincii din Canada, Ontario şi Quebec, sunt, de asemenea, afectate de epidemie. „18 cazuri de infecţii cu E. coli au făcut obiectul unei anchete'”, Marţi, trei în Ontario şi cincisprezece în Quebec, au indicat autorităţile sanitare canadiene într-un comunicat separat. Aceste persoane au fost contaminate la mijlocul lunii Octombrie şi la începutul lunii Noiembrie. „În prezent, nu există nici o dovadă care să sugereze că locuitorii din alte zone ale Canadei sunt afectaţi de acest focar”, au adăugat autorităţile.

Deşi nu a fost înregistrat nici un deces în acest stadiu al epidemiei, nici în Statele Unite, nici în Canada, printr-o decizie rară, autorităţile americane au solicitat „consumatorilor americani să nu mănînce salată şi distribuitorilor precum şi restaurantelor să nu servească sau să vîndă salată pînă cînd nu vor fi disponibile mai multe informaţii despre această epidemie”. CDC precizează că acest tip de E. coli este diferit de cel care a provocat decesul a cinci persoane în Primăvară în Statele Unite.

Autorităţile americane şi canadiene estimează însă că tulpina acestei noi epidemii este aceeaşi cu cea din Decembrie 2017. Acest lucru „sugerează că ar putea exista o sursă recurentă de contaminare”, au subliniat autorităţile canadiene. Recomandările de Marţi se aplică „tuturor tipurilor şi diferitelor forme de utilizare ale salatei verzi”. De asemenea, frigiderele şi suprafeţele care au intrat în contact cu salata contaminată trebuie să fie dezinfectate.

E. coli este o bacterie care trăieşte în mod natural în intestinele bovinelor, păsărilor şi a altor animale. Fructele şi legumele proaspete care au intrat în contact cu excremente infectate de animale sunt o sursă frecventă de contaminare. Contaminarea salatei poate avea loc în magazinele alimentare, în frigidere sau pe alte suprafeţe prin contactul cu bacterii dăunătoare din carne, păsări de curte, peşte sau fructe de mare crude. Majoritatea tulpinilor de E. coli nu sunt periculoase pentru oameni, însă unele tipuri pot provoca insuficienţă renală, cu efecte fatale. Simptomele cele mai frecvente ale infecţiei cu E. coli includ: greaţă, vărsături, cefalee, febră uşoară, crampe severe la nivelul stomacului sau diaree sanguinolentă.

Epidemia care a avut loc între începutul lunii Aprilie şi sfîrşitul lunii Iunie în treizeci de state americane a fost cea mai puternică din Statele Unite de la cea din 2006 care a vizat spanacul. Aceasta s-a încheiat fără ca investigatorii să poată face conexiunea cu un anumit producător, intermediar sau distribuitor. Salata verde, cultivată în principal în California şi în Arizona, reprezintă aproximativ 30% din salatele consumate în Statele Unite. În Arizona, producţia sa creşte în medie cu 7% în fiecare an ca răspuns la cererea consumatorilor, conform datelor furnizate de Ministerul Agriculturii. În medie, un american consumă aproximativ şase kilograme de salată verde pe an, potrivit Universităţii din Kentucky.

Noul trend periculos printre adolescenți. Copiii își dau foc pentru like-uri pe Facebook

„The Fire Challenge” este cel mai nou trend pe rețelele de socializare. Și unul foarte periculos, atrag atenția medicii. Adolescenți din SUA și Marea Britanie au început să-și dea foc la propriu pentru a crea virale, a atrage cît mai multe like-uri și a-și mări numărul de fani, scrie ladbible.com.

Mai multe cazuri de acest fel au fost înregistrate în SUA și Marea Britanie. Mulți dintre ei s-au ales cu arsuri grave, au avut nevoie de operații sau chiar au ajuns la terapie intensivă, dependenți de aparatele care i-au ținut în viață. Medicii de la Swansea's Morriston Hospital din Marea Britanie au declarat că numărul cazurilor de acest fel din spitalul lor a crescut atît de mult încît managerii au decis să vorbească public despre pericolul la care se supun adolescenții care iau parte la astfel de provocări.

În August, Timiyah Landers, din Detroit, SUA, a ajuns la terapie intensivă după ce a acceptat o astfel de provocare. Mama tinerei povestește că făcea clătite pentru fata ei și două prietene ale acesteia, aflate în vizită, atunci cînd a auzit un zgomot puternic. Cînd a mers să vadă ce se întîmplă, fiica ei era deja cuprinsă de flăcări. Tatăl lui Timiyah a aruncat cu apă pe ea, în timp ce mama adolescentei a încercat să o dezbrace de hainele arse. Fata a scăpat cu viață și încă trece prin tratamente de recuperare. Medicii spun că a fost la un pas să-și piardă viața. Mama femei a povestit că fata ei țipa: „Ajutați-mă”. Aceasta a explicat pentru Washington Post că adolescenta nu a înțeles cît de periculoasă era provocarea și nici nu a știut să anticipeze cît de mult se va extinde focul. Jeremy Yarrow, chirurg plastic, a spus că toți cei care acceptă astfel de provocări riscă  cicatrici pe viață sau chiar decesul.

Mireasă minoră scoasă la licitație pe Facebook. Cazul a revoltat organizațiile internaționale

Facebook se află în centrul unui nou scandal de proporții. Rețeaua socială este acuzată că a permis ca o fată de 16 ani din Sudanul de Sud să fie scoasă la licitație pe Facebook, pentru căsătorie, relatează CNN.

Licitația organizată pe Facebook presupunea că acela care plătea cel mai mult putea apoi să se însoare cu copila. Reprezentanții Facebook au declarat că licitația a fost interzisă imediat ce compania a aflat de organizarea ei, însă acest lucru s-a întîmplat abia cînd fata fusese deja vîndută, iar nunta avusese loc. Potrivit organizației pentru drepturile copilului Plan International, cinci bărbați au licitat pentru adolescentă, unii dintre ei fiind înalți oficiali în Guvernul Sudanului de Sud.

Tatăl copilei ar fi primit 500 de vaci, trei mașini și 10.000 de dolari în schimbul fetei. Activiștii pentru drepturile copilului sunt îngrijorați că acest caz ar putea porni un trend în care și alte familii vor folosi rețelele de socializare pentru a-și vinde propriii copii. „Faptul că o fată a fost vîndută spre căsătorie pe cea mai mare rețea de socializare din lume mă depășește, nu înțeleg cum se poate întîmpla. Acest uz barbar al tehnologiei amintește de piețele de sclavi”, a declarat președintele organizației Plan International din Sudanul de Sud.

Facebook a declarat pentru CNN că licitația a început pe 25 Octombrie și că a fost interzisă pe 9 Noiembrie, adică 15 zile mai tîrziu. „Orice formă de trafic de persoane, fie că este vorba despre postări, pagini sau ad-uri nu sunt permise pe Facebook. Am șters această postare și am dezactivat permanent profilul persoanei care a postat această licitație pe Facebook”, au declarat reprezentanții companiei.

Plan International spune că astfel de plăți fac parte din cultura Sudanului de Sud, însă că de data aceasta totul a escaladat din cauza tehnologiei. Adolescenta nu a fost scoasă la licitație de către familia ei, ci de către membrii comunității în care trăiește. Totuși, familia ei a primit bunurile rezultate în urma licitației. Nunta a avut loc pe 3 Noiembrie. Potrivit UNICEF, 52% dintre fetele din Sudanul de Sud sunt forțate să se mărite înainte de a împlini 18 ani.

Zeci de mafioți evacuați din vile de lux

Opt vile de lux, ce aparţineau unuia dintre cele mai temute clanuri mafiote din Italia, au fost confiscate la Roma, în urma unei operaţiuni la care au luat parte 600 de carabinieri.

Cel puţin 30 de mafioţi au fost evacuaţi din case, în urma acestei operaţiuni la care a asistat însăși primarul Capitalei italiene, Virginia Raggi. Ea spune că proprietățile vor fi demolate pînă la sfîrșitul anului. Familia mafiotă Casamonica şi-a cîştigat notorietatea în anii '80. A practicat cămătăria, în special în cartierele din Sud-Estul Romei. În 2015, clanul număra aproximativ o mie de membri, iar afacerile sale erau estimate la 90 de milioane de euro. După ce ani de zile a operat într-un relativ anonimat, familia mafiotă a intrat în atenția publică în 2015, o dată cu funeraliile unuia dintre „nașii” săi. Atunci, au fost aruncate petale de trandafiri dintr-un elicopter, iar de gardurile unei biserici din oraș au fost agățate postere pe care scria: „Ai cucerit Roma, acum cucerești paradisul”. 

Germania propune condiţii mai dure pentru fondul de salvare al zonei euro

Planurile Germaniei pentru un „Fond Monetar European”, menit să ajute statele din zona euro care se confruntă cu dificultăţi financiare, vor stabili criterii stricte de eligibilitate în urma cărora vor fi excluse ţările care nu reuşesc să-şi reducă datoria, transmite Reuters, scrie Agerpres.

Multe guverne din zona euro vor ca actualul Mecanism European de Stabilitate (MES) – fondul de salvare al zonei euro – să fie transformat într-un fond major care să ajute la rezolvarea viitoarelor crize ale datoriilor suverane, asemănătoare cu cea prin care a trecut Grecia după 2008. Conform unui document al Ministerului german de Finanţe, consultat de Reuters, fondul va fi accesibil fără condiţii doar ţărilor care se confruntă „cu un şoc economic asimetric în afara controlului lor politic”. Propunerea, anunţată iniţial Miercuri de publicaţia Die Zeit, prevede ca fondul să ajute statele cu probleme să depăşească crizele, o problemă care este acum de competenţa Comisiei Europene. Dar ajutorul este acordat „în schimbul unui program de ajustări macroeconomice”.

Germania, cea mai mare economie europeană, a cerut în mod repetat măsuri de reducere a cheltuielilor şi datoriilor, iar noile propuneri se înscriu în această tradiţie.

Fondul va fi accesibil fără condiţii doar ţărilor care au un deficit bugetar de sub 3% din PIB şi o datorie publică de sub 60% din PIB – sau care pot demonstra că în precedenţii trei ani şi-au redus anual datoria cu 0,5 puncte procentuale din PIB. Italia, a cărei datorie publică se ridica la 131% din PIB în 2017, este percepută ca o economie suficient de mare ca să pună în pericol stabilitatea zonei euro în cazul unei crize serioase a datoriilor.

Miercuri, Comisia Europeană a respins bugetul Italiei pe 2019, deoarece contravine reglementărilor fiscale ale UE, dar autorităţile de la Roma au anunţat că nu intenţionează să-şi schimbe planurile. Proiectul prevede majorarea deficitului la 2,4% din PIB anul viitor, de la 1,8% din PIB previzionat pentru acest an. „După ce a evaluat proiectul de plan bugetar revizuit prezentat la 13 Noiembrie de autorităţile de la Roma, Comisia Europeană confirmă existenţa unui caz deosebit de grav de neconformitate cu recomandarea adresată Italiei de către Consiliu la 13 Iulie 2018”, se arată într-un comunicat de presă al Executivului comunitar. Prin urmare, Comisia Europeană a lansat procedura pentru deficit excesiv, pe baza faptului că imensa datorie publică a Italiei nu va fi redusă, aşa cum cer reglementările UE. Procedura poate duce în final la sancţiuni financiare echivalente cu 0,2% din PIB, adică aproximativ 3,4 miliarde euro. Demararea respectivei proceduri ar trebui în acest caz să fie aprobată de statele membre.

Bancă germană, suspectată de o fraudă fiscală în valoare de ”cîteva sute de milioane de euro”

Parchetul german anchetează cu privire la o fraudă fiscală în valoare de ”cîteva sute de milioane de euro” – de origine bancară -, o prelungire a unui precedent uriaş scandal de fraudă, scria Miercuri presa germană, relatează AFP, scrie News.ro.

Mai multe persoane care au participat la această escrocherie au acceptat să stea de vorbă cu Parchetul din Koln, însărcinat cu investigaţiile vizînd o bancă germană, al cărei nume nu a fost precizat de cotidianul Süddeutsche Zeitung şi postul radioteleviziunii publice WDR, care au dezvăluit scandalul. Contactat de AFP, Parchetul din Koln nu a dorit să comenteze aceste informaţii de presă. Acest caz este o formă rafinată a dispozitivului cunoscut sub numele de „cum ex” – în care este vorba despre cumpărarea şi revînzarea unor acţiuni în apropierea zilei plăţii dividendelor, atît de rapid încît administraţia fiscală nu mai poate identifica adevăratul proprietar.

Acest „cum ex” ar fi costat Germania 7,2 miliarde de euro, 1,7 miliarde Danemarca şi 201 milioane de euro Belgia. În noua variantă dezvăluită Miercuri, actori financiari au recurs la ADR – „American Depositary Receipts” -, care sunt drepturi negociabile emise de bănci cu scopul de a permite întreprinderilor străine să aibă o cotaţie pe pieţele americane. Frauda constă în a emite ADR care nu reprezentau acţiuni reale sau reprezentau acţiuni doar în parte, iar apoi să obţină un credit fiscal aferent dividendului. Potrivit presei germane, ”jandarmul” american al pieţelor – SEC – le-a furnizat anchetatorilor germani elemente, după ce a aplicat mai multor bănci amenzi în valoare totală de peste 173 de milioane de dolari. Banca germană Deutsche Bank a fost sancţionată în Statele Unite cu suma de 75 de milioane de dolari din cauza unei asemenea manipulări, care a avut loc în perioada 2011-2016, anul în care a oprit comercializarea acestor instrumente, potrivit Süddeutsche Zeitung

Pe de altă parte, Germania depune eforturi în vederea facilitării concedierii marilor bancheri, în schimbul unor plăţi compensatorii, cu scopul de a face ţara mai atractivă pentru bănci care părăsesc Londra după Brexit, relatează The Associated Press. Ministerul Finanţelor a confirmat o dezvăluire făcută de Frankfurter Allgemeiner Zeitung (FAZ), potrivit căreia un proiect de lege în acest sens este discutat în prezent în cadrul Guvernului. Germania are reglementări mult mai restrictive în domeniul concedierii decît Marea Britanie. Aceste reglementări sunt privite de către bănci care operează în Marea Britanie ca un factor de descurajare a mutării operaţiunilor lor în centrul financiar german de la Frankfurt după ce Regatul Unit părăseşte Uniunea Europeană (UE). Proiectul prevede suprimarea obligaţiei băncilor de a-şi justifica hotărîrea de a pune capăt unui contract cu un angajat extrem de bine plătit, considerat un ”purtător de risc”, precum şefi de departament sau cei care efectuează tranzacţii de frecvenţă înaltă.

Viitorul Uniunii Europene după Brexit, subiect de dezbatere cu liderii grupurilor politice din PE la Universitatea Bucureşti

Dezbaterea ‘Tinerii în dialog cu Parlamentul European’, organizată Miercuri în Aula Magna a Facultăţii de Drept a Universităţii Bucureşti, a prilejuit o discuţie interesantă între membrii Conferinţei Preşedinţilor (preşedintele Parlamentului European şi liderii grupurilor politice din PE) despre viitorul Uniunii Europene după apropiata retragere a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord din blocul comunitar, scrie Agerpres.

Cel mai vehement a fost, aşa cum era de aşteptat, liderul grupului europarlamentar Alianţa Liberalilor şi a Democraţilor pentru Europa (ALDE), Guy Verhofstadt, un federalist convins. ”Atunci cînd s-a anunţat rezultatul referendumului din Regatul Unit, din 2016, mulţi au spus ‘OK, e un prim pas, vor urma şi alte ţări’ (care să iasă din UE, n. red.). Dar apoi s-a întîmplat contrariul, UE a început să devină tot mai populară”, a subliniat fostul premier belgian, răspunzînd unei întrebări din public referitoare la viitorul Uniunii Europene după Brexit. El a făcut o pledoarie pro-UE, accentuînd că, ”înainte de a exista Uniunea Europeană, au avut loc trei războaie devastatoare, iar statul de drept este important astăzi tocmai pentru ca aceste lucruri să nu se mai întîmple”. ”Lumea de astăzi nu este a ţărilor-naţiune”, a mai spus Verhofstadt.

La rîndul său, liderul grupului Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR), Hans-Olaf Henkel, a spus că cea mai bună soluţie în prezent ar fi organizarea unui nou referendum în Marea Britanie. În opinia preşedintelui PE, Antonio Tajani, pentru ca Uniunea Europeană să fie competitivă la nivel mondial este nevoie de o politică externă coerentă, care nu poate exista fără o apărare europeană comună. Pe de altă parte, Aymeric Chauprade, reprezentant al grupului Europa Libertăţii şi Democraţiei Directe (EFDD), a combătut ideea prelungirii automate a sancţiunilor contra Rusiei.

Acordul care stabileşte termenii retragerii Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord din blocul comunitar, la finalul lui Martie anul viitor, a primit Luni sprijinul miniştrilor afacerilor europene din statele membre ale Uniunii Europene şi ar urma să fie parafat Duminică, într-un summit extraordinar la Bruxelles, de liderii celor 27 de state ce vor rămîne în blocul comunitar.

De asemenea, liderii Celor 27 vor adopta şi o declaraţie politică comună privitoare la viitoarea relaţie dintre Londra şi UE. O chestiune în suspensie este eventuala prelungire a perioadei de tranziţie de 21 de luni care începe o dată cu ieşirea Regatului Unit din blocul comunitar. Premierul britanic Theresa May a declarat Luni că doreşte ca orice etapă de tranziţie post-Brexit să se încheie pînă la data cînd în ţara sa vor avea loc alegerile parlamentare din 2022. Faza de tranziţie, numită de britanici şi perioada de implementare, ar urma să dureze iniţial pînă la finalul anului 2020, dar negociatorul-şef pentru Brexit al Uniunii Europene, Michel Barnier, a anunţat recent că ea ar putea fi extinsă pentru a permite definitivarea detaliilor viitoarei relaţii dintre Londra şi blocul comunitar.

Turcia: Peste 70 de persoane, condamnate la închisoare pe viaţă pentru implicare în puciul eşuat

O instanţă judiciară din Turcia a condamnat Miercuri la detenţie pe viaţă 74 de persoane, inclusiv militari, acuzate de implicare în tentativa de lovitură de stat din 2016, informează agenţia Anadolu, citată de Reuters, potrivit Mediafax.

Peste 240 de persoane, majoritatea civili, au murit în cursul complotului militar eşuat din 15 Iulie 2016. Aproximativ 160.000 de persoane au fost reţinute sau arestate preventiv, iar 77.000 au fost inculpate pentru implicare în acest complot. Turcia susţine că tentativa de lovitură de stat militară a fost organizată de clericul musulman turc Fethullah Gulen, aflat în Statele Unite.

Serghei Lavrov îi acuză pe occidentali de modificarea dreptului internaţional în favoarea propriilor interese

Şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, i-a acuzat Miercuri pe occidentali de modificarea dreptului internaţional în favoarea propriilor interese, prin atribuirea de noi puteri Organizaţiei pentru interzicerea armelor chimice (OIAC), şi a pus sub semnul întrebării supravieţuirea acestei structuri, relatează AFP, scrie Agerpres.

Potrivit lui Lavrov, occidentalii „încearcă să transforme un instrument universal al dreptului internaţional, Convenţia pentru interzicerea armelor chimice, într-un instrument obedient pentru promovarea propriilor interese”. Ministrul rus de Externe, aflat în vizită la Minsk (Belarus), s-a întrebat, totodată, dacă „este posibil şi cum ar fi posibil să fie salvată” această convenţie.

Moscova a pierdut Marţi două voturi care i-ar fi permis să limiteze noile funcţii ale OIAC, autorizată din Iunie a.c. să-i desemneze pe autorii de atacuri în care sunt folosite arme chimice. Delegaţiile rusă şi chineză propuneau înfiinţarea unui „grup de experţi” însărcinat cu examinarea noului rol al OIAC, înainte ca organizaţia să poată demara acţiuni care i-ar permite să-i identifice pe autorii atacurilor chimice, precum și cele comise în 2013 în Siria şi în Marea Britanie în Martie, propunere care a fost însă respinsă Marţi în cadrul conferinţei OIAC de la Haga, cu 82 de voturi contra şi 28 favorabile.

Susţinută de China şi Iran, Rusia ceruse de asemenea un nou vot asupra bugetului OIAC, conţinînd, între altele, finanţarea noilor împuterniciri de atribuire (a responsabilităţii pentru atacuri chimice) ale organizaţiei, dar a pierdut şi acest vot, bugetul fiind aprobat cu 99 de voturi pentru şi 27 împotrivă.

„Decizia de a conferi secretariatului tehnic prerogativa de a-i identifica şi desemna pe cei vinovaţi a fost luată printr-un vot care încalcă procedurile existente”, a mai spus Lavrov, subliniind că este vorba de o „situaţie preocupantă” şi denunţînd cazuri de „şantaj şi corupţie” înainte de voturile de Marţi.