Realitatea internationala pe scurt (22 August (2018)

Un român este suspectat de legături cu organizații teroriste în Italia

Un cetăţean român rezident în Italia este cercetat în stare de libertate pentru legături cu organizaţii teroriste islamice.

Românul se deplasa într-un autovehicul, împreună cu doi marocani. În apropiere de Florenţa, cei trei bărbaţi au refuzat să oprească la un control de rutină. După ce au abandonat maşina şi au fugit, Poliţia italiană a reuşit să-i prindă şi să-i reţină pentru cîteva ore. În vehiculul lor s-au găsit droguri, o carte despre Osama Bin Laden şi un Coran. Suspecţii au vîrste cuprinse între 25 şi 29 de ani. Autorităţile italiene încearcă să afle dacă cei trei au stabilit contacte concrete cu militanţii islamişti.

Cum arată noua armă Kalașnikov. Rușii au dezvăluit un prototip

Producătorul de arme Kalașnikov a dezvăluit un prototip al unei puști de asalt cu un tip de gloanțe folosite în prezent de trupele NATO. 

Noua mitralieră AK-308 conține componente din alte două modele anterioare: AK-103 și pistolul AK-12, transmite Euronews, care citează agenția de știri Tass.

În privința gloanțelor, calibrul lor este de 7.62x51mm, ca cel folosit în muniția NATO. Prototipul AK-308 a fost prezentat în cadrul unui forum de tehnică militară care se desfășoară, în perioada 21-26 August, la Moscova.

Țara cu exporturi peste limită. Are cel mai mare excedent comercial din lume

Germania este pe cale să înregistreze cel mai mare excedent comercial din lume pentru al treilea an consecutiv. Ar fi vorba despre un excedent comercial de 264 miliarde de euro, mult mai mare decît cei mai apropiaţi rivali, Japonia și Olanda, arată datele Institutului de Cercetare Economică din Munchen. 

Totuşi, cifrele sunt pe cale să atragă critici atît de acasă, cît şi din plan internaţional, avînd în vedere că excedentul comercial al unei ţări este deficitul şi datoria altui stat. Iar excedentul germanilor depăşeşte în continuare valoarea de 6% considerată de Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional drept durabilă pe termen lung.

Cele mai recente cifre arată astfel puterea dominantă a Germaniei în ceea ce priveşte exporturile, astfel că unul dintre principalii critici ai săi sunt Statele Unite. Preşedintele Donald Trump a catalogat ţara drept unul dintre principalii vinovați pentru deficitul comercial al Americii de 460 de miliarde de dolari. Este şi motivul pentru care Donald Trump a ameninţat Germania cu taxe suplimentare pe importul de maşini, de altfel cel mai important sector pentru export al Germaniei. Critici au venit şi din plan local. Mai multe grupuri au cerut Guvernului să folosească surplusul comercial pentru a stimula consumul şi investiţiile.

Comerţul cu bunuri este principalul responsabil pentru excedentul comercial de peste 200 de miliarde de euro, în timp ce veniturile din active sunt aşteptate să sară de 63 de miliarde de euro anul acesta. De cealaltă parte, se aşteaptă ca Germania să înregistreze un deficit de servicii în valoare de 18 miliarde de euro, arată statistica oficială.

Grupul religios, cu 16 milioane de adepți, care va fi numit altfel

Biserica lui Iisus Hristos a Sfinţilor din Zilele din Urmă, cunoscută şi sub numele de Biserica Mormonă, nu mai doreşte să fie utilizat termenul de „mormon” atunci cînd se face referire la ea sau la adepţii săi, în conformitate cu noile directive adoptate recent de această biserică creştină restauraţionistă, notează AFP.

Ea pledează în schimb pentru a fi desemnată printr-una din următoarele expresii: „Biserica”, „Biserica lui Iisus Hristos” sau „Biserica restaurată a lui Iisus Hristos”, subliniind că termenul de „Biserica Mormonă", deşi utilizat, „nu este o denumire autorizată", potrivit Agerpres. „Nu ne schimbăm numele, ci corectăm un nume", a declarat Sîmbătă seara Russell Nelson, preşedintele Bisericii lui Iisus Hristos a Sfinţilor din Zilele din Urmă, citat de Deseret News, un ziar mormon din Utah, stat american în care mormonii sunt majoritari. De asemenea, adepţii săi nu ar mai trebui să fie descrişi ca „mormoni", ci prin expresia „membri ai Bisericii lui Iisus Hristos a Sfinţilor din Zilele din Urmă", se precizează în directivele adoptate Joia trecută.

Înfiinţată în 1830, Biserica lui Iisus Hristos a Sfinţilor din Zilele din Urmă are 16 milioane de membri şi drept misiune restaurarea adevăratei biserici, în puritatea sa primitivă, pentru a pregăti întoarcerea lui Hristos. Ea se bazează pe „Cartea lui Mormon", după numele unui vechi profet - o versiune „restaurată" a cuvîntului lui Hristos, spre deosebire de versiunea clasică, rezultată din „marea apostazie" a creştinismului.

Doi tineri ruși s-au aruncat de pe un bloc de 14 etaje, legați cu cătușe la mîini

Un tînăr de 18 ani și prietena lui de 20 de ani din Rusia s-au aruncat, legați la mîini cu cătușe, de pe un bloc înalt.

Sinuciderea celor doi a creat un val de emoție printre ruși, mai ales că băiatul, Roman Shingarkin, este fiul unui fost deputat rus, Maxim Shingarkin. Pe 18 August cei doi au sărit de pe un bloc de 14 etaje legați unul de celălalt cu cătușe la mîini. Roman era student la Economie iar înainte să se sinucidă a publicat pe contul său de Vkontakte (un fel de Facebook rusesc) o imagine în care apărea construit cu piese de Lego cuvîntul ”sinucidere” și două mîini împreunate. În ultimul său mesaj pe contul de socializare tînărul explica faptul că viața lui a devenit ”un lanț de suferințe” și că ”este mai bine așa”, relatează meduza.io. Băiatul a cerut ca nimeni să nu fie învinovățit pentru gestul său.

Băiatul și-a pus capăt zilelor alături de iubita lui Alexandra Solovyova, studentă la Medicină. Același mesaj morbid a apărut și pe contul ei de Vkontakte. Roman Shingarkin a devenit cunoscut după ce presa rusă și internațională a scris despre el în urma participării la protestele din 26 Martie 2017 organizare de activistul Alxei Navalnii, opozant al lui Vladimir Putin. Roman a fost filmat atunci urcat pe un stîlp de iluminat pentru a evita să fie arestat de Poliție. Înregistrarea momentului în care este reținut de Poliție s-a viralizat în Rusia pe rețelele de socializare.

Poliția a lansat o ancheta în cazul dublei sinucideri. Potrivit presei ruse, Roman Shingark a mai avut tentative de sinucidere, în timp ce fata se afla la prima. O sursă apropiată investigațiilor a declarat pentru Moskovsky Komsomolets că cei doi erau forțați să se despartă luna viitoare și că aceasta ar putea fi o cauza a deciziei extreme luate de tineri. (Sursa: meduza.io)

Coreenii din Nord și Sud se despart în lacrimi, poate pentru ultima oară în viața lor

În a treia zi a unor reuniuni de familie emoţionante, coreenii din Nord şi din Sud care aparţin unor familii divizate de la Războiul din Coreea (1950-1953) se pregătesc miercuri să-şi spună ”la revedere”, de data aceasta, probabil pentru totdeauna, relatează AFP.

Majoritatea participanţilor la aceste reuniuni organizate începînd de Luni într-un hotel din staţiunea Nord-coreeană Mount Kumgang au vîrsta peste 80 de ani. Şi nimic nu pare să indice faptul că va exista în curînd o liberă circulaţie în peninsulă. Miercuri dimineaţa, în timpul unei reuniuni finale înainte de rămas bun, Kim Byung-Oh, 88 de ani, a izbucnit în lacrimi atunci cînd sora lui, mai tînără, l-a îmbrăţişat. Este unul dintre cazurile a milioane de coreeni care au fost despărţiţi de membrii familiei lor prin conflictul din 1950-1953 care a pecetluit divizarea ermetică a peninsulei.

Deoarece nu a fost semnat nici un tratat de pace, Nordul şi Sudul sunt încă, din punct de vedere tehnic, în stare de război. Orice comunicare civilă este strict interzisă şi călătoriile de o parte şi cealaltă a Zonei Demilitarizate (DMZ) sunt extrem de rare şi controlate. Din 2000, cele două Corei au organizat 20 de serii de reuniuni de familie, pe măsură ce relaţiile bilaterale s-au ameliorat. Dar timpul presează de acum. Dintre cei 130.000 de Sud-coreeni care au solicitat iniţial aceste întîlniri, mai puţin de 60.000 mai sunt în viaţă. Reuniunile de familie sunt momente foarte emoţionale şi adesea considerate o ocazie finală pentru rudele în vîrstă de a se vedea înainte de a muri, scrie dpa.

Pentru supravieţuitorii care au avut şansa să fie aleşi – 89 de familii pentru perioada de Luni pînă Miercuri şi tot atîtea pentru a doua serie de reuniuni planificată de Vineri pînă Duminică – este vorba de trei zile pentru a depăşi o viaţă de separare. La prima serie de întîlniri care se încheie Miercuri, primele după trei ani, au participat în jur de 280 de persoane şi decanul de vîrstă a fost Baik Sung-kyu, 101 de ani. Potrivit informaţiilor colectate de către un grup de jurnalişti, mulţi coreeni au adus arbori genealogici şi numeroase fotografii pentru a explica situaţia familială. Mulţi coreeni au declarat că sunt fericiţi că au participat la aceste întîlniri, chiar dacă au durat doar aproximativ 12 ore în total.

Aceste două noi serii de întîlniri familiale sunt destinate să ilustreze în continuare destinderea remarcabilă între Nord şi Sud, după ani de tensiuni provocate de programele nuclear şi de rachete ale Phenianului. În total au avut loc 20 de serii de reuniuni de familie de la primul summit inter-coreean în 2000, potrivit Yonhap, preluată de dpa. Organizarea reuniunilor de familie a fost decisă de Preşedintele Sud-coreean Moon Jae-in şi de liderul Nord-coreean Kim Jong Un în cadrul summitului din Aprilie, care a fost urmat de întrevederea istorică dintre acesta şi Preşedintele american Donald Trump.

Noi sancţiuni americane împotriva unor entităţi ruse acuzate că ar fi făcut comerţ cu Phenianul

SUA au impus noi sancţiuni împotriva unor entităţi ruse acuzate că ar fi făcut comerţ cu Coreea de Nord, în pofida embargoului internaţional împotriva Phenianului, relatează AFP, potrivit agerpres.

Companiile maritime Primorie şi Gudzon sunt acuzate că ar fi organizat transferuri de petrol destinate Coreei de Nord de la navă la navă, încălcînd embargoul Naţiunilor Unite menit să convingă Phenianul să renunţe la programul său nuclear, a indicat Trezoreria americană într-un comunicat. În afara acestor societăţi, Trezoreria a înscris pe lista neagră şase nave aparţinînd acestor firme, sub pavilion rusesc: Patriot, Neptun, Bella, Bogatîri, Partizan şi Sevastopol. Aceste sancţiuni îngheaţă eventualele active ale acestor societăţi în SUA şi le interzice orice comerţ cu o entitate sau cu vreun cetăţean din SUA, ceea ce le restrînge de fapt accesul la sistemul financiar internaţional.

„Transferurile de la navă la navă cu vase care arborau pavilion Nord-coreean, efectuate de ambarcaţiuni venite din Rusia sau din alte părţi, pentru a schimba diferite mărfuri cu Coreea de Nord, sunt interzise prin rezoluţii ale Consiliului de Securitate al ONU”, subliniază secretarul american al Trezoreriei, Steven Mnuchin, citat în comunicat. „Consecinţele pentru încălcarea acestor sancţiuni vor rămîne în vigoare pînă cînd nu vom obţine o denuclearizare totală şi verificată a Coreei de Nord”, a adăugat el.

Rusia consideră nefondate ultimele sancţiuni ale SUA pentru încălcarea embargoului impus de ONU Coreei de Nord

Ministrul-adjunct de Externe al Rusiei, Serghei Riabkov, a declarat Marţi că noile sancţiuni ale Statelor Unite împotriva ţării sale sunt nefondate şi a ameninţat cu o reacţie din partea Moscovei, informează Reuters, potrivit agerpres.

Statele Unite au anunţat Marţi sancţiuni împotriva a doi cetăţeni ruşi, a unei firme din Rusia şi a uneia din Slovacia, care au încercat să ajute o altă firmă rusească să evite măsuri punitive legate de activităţi informatice ostile. De asemenea, Washingtonul a adoptat sancţiuni împotriva a două companii maritime ruseşti şi a şase nave implicate în transferul de produse petroliere rafinate către nave Nord-coreene, ceea ce constituie o încălcare a embargoului impus de ONU Coreei de Nord. Într-o declaraţie publicată pe site-ul de internet al Ministerului de Externe rus, Riabkov a apreciat că sancţiunile americane sunt motivate prin „pretexte”.

Indonezia: O femeie a fost condamnată la 18 luni de închisoare după ce s-a plîns de zgomotul produs de o moschee

O femeie din Indonezia a fost condamnată Marţi la 18 luni de închisoare după ce s-a plîns de zgomotul produs de moscheea din cartierul ei în momentele chemării la rugăciune, fiind vorba de cea mai recentă condamnare în baza unei legi controversate privind blasfemia, relatează AFP, conform agerpres.

Meiliana, budistă de origine chineză care locuieşte în această ţară majoritar musulmană, a fost găsită vinovată de insultă adusă islamului pentru că a cerut moscheii locale să reducă volumul sistemului de amplificare care difuzează chemarea la rugăciune, pe motiv că acesta este prea zgomotos şi îi afectează auzul. Tribunalul din oraşul Medan, de pe insula Sumatra, a estimat că afirmaţiile făcute de femeie în urmă cu doi ani au provocat revolte soldate cu jefuirea mai multor temple budiste. Mai multe persoane de origine chineză au părăsit atunci zona.

Apărarea a anunţat că vrea să facă apel la decizie, iar Amnesty International a cerut Tribunalului să anuleze verdictul. „Să condamni pe cineva la 18 ani de închisoare pentru ceva atît de trivial este o demonstraţie flagrantă de aplicare din ce în ce mai arbitrară şi mai represivă a legii privind blasfemia”, a spus directorul filialei indoneziene a ONG-ului, Usman Hamid, precizînd că acest verdict este „o încălcare flagrantă a libertăţii de exprimare”.

Circa 800.000 de moschei difuzează apelul la rugăciune de cinci ori pe zi atît în oraşele mari, cît şi în cele mici din arhipelag, unde locuieşte cea mai mare populaţie musulmană din lume.