La presiunea UE, Polonia face un pas în spate în reforma din Justiţie

Partidul Lege şi Justiţie (PiS) aflat la guvernare în Polonia a anunţat Miercuri un amendament legislativ prin care dă înapoi în reforma privind Curtea Supremă, care s-a aflat în centrul disputei sale cu Uniunea Europeană, ce acuză Varşovia de nerespectarea standardelor democratice, relatează Reuters, potrivit agerpres.

În Octombrie, Curtea Europeană de Justiţie (CEJ) a precizat într-o decizie că Polonia trebuie să suspende măsurile de revizuire a Curţii Supreme, care pur şi simplu permiteau PiS să selecteze după bunul plac judecătorii de top.

O justificare a proiectului de amendament la reforma privind Curtea Supremă a fost publicat Miercuri pe site-ul Parlamentului. „Amendamentul reprezintă o punere în aplicare a deciziei Curţii Europene de Justiţie”, se arată în motivaţie.

Parte a unei modificări ample a sistemului judiciar, reforma adoptată în Iulie a forţat pensionarea anticipată a unor judecători ai Curţii Supreme. PiS a spus că schimbările sunt necesare pentru a eficientiza instanţele, ignorînd o serie de avertismente venite din partea UE. Legea reducea vîrsta de pensionare a judecătorilor de la 70 la 65 de ani. De la implementarea sa, peste 20 de judecători ai Curţii Supreme – circa o treime din total – au fost forţaţi să se pensioneze. Amendamentul propus acum stipulează că judecătorii care s-au pensionat pot continua să activeze, deşi retragerea lor anticipată rămîne validă.

După decizia Curţii Europene de Justiţie, şeful PiS şi liderul de facto al Poloniei, Jaroslaw Kaczynski, a spus că Varşovia va respecta legislaţia UE, dar că va contesta decizia CEJ. Totuşi, decizia nu poate fi atacată prin apel. Propunerea de amendament vine într-un moment de îngrijorare publică în legătură cu un caz de presupuse fapte de corupţie în care este implicat fostul şef al organismului de reglementare a pieţei financiare.

Un bancher francez, judecat la Atena, este dat dispărut în Grecia

Un bancher francez judecat la Atena pentru corupţie şi spălare de bani a dispărut marţi, a informat mass-media locală citînd Ministerul Justiţiei elen, transmite Miercuri dpa, potrivit agerpres.

Poliţia este în căutarea bărbatului după ce acesta şi-a scos dispozitivul electronic de monitorizare în urma unei şedinţe de judecată şi a dispărut. Bancherul este acuzat de implicare în scandaluri de dare de mită în legătură cu producători de armament şi cu compania germană Siemens. El este suspectat că este implicat într-o mită în valoare totală de aproximativ 70 de milioane de euro (80 milioane de dolari) plătită de companii prin intermediul unor conturi în bănci elveţiene în anii 1990 către oficiali greci pentru a asigura contracte de arme cu guvernul. El a fost extrădat în Grecia în 2015 după ce a fost arestat la Abu Dhabi în baza unui mandat internaţional. Din 2016, bancherul era în arest la domiciliu.

Ankara cere Washingtonului extrădarea lui Gulen şi a altor 84 de cetăţeni turci

Ministrul de Externe turc, Mevlut Cavusoglu, a transmis Marţi autorităţilor americane o listă cu 84 presupuşi membri ai reţelei predicatorului Fethullah Gulen a căror extrădare este cerută de către Turcia, relatează AFP, potrivit agerpres.

Ankara cere mai întîi de toate Washingtonului extrădarea lui Gulen, stabilit de mult timp în SUA, în contextul în care Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan îl acuză de orchestrarea loviturii de stat eşuate în 2016. Dar, pînă în prezent, cererile Turciei nu s-au concretizat. Casa Albă examinează posibilităţile juridice pentru extrădarea lui Fethullah Gulen în cadrul eforturilor diplomatice cu scopul ca Turcia să-şi diminueze presiunea asupra Arabiei Saudite după asasinarea la Istanbul a jurnalistului saudit Jamal Khashoggi, a relatat săptămîna trecută canalul de televiziune american NBC.

Aflat într-o vizită la Washington, şeful diplomaţiei turce a declarat că nu a obţinut ‘garanţii’ în acest sens, după întîlnirea cu omologul său american Mike Pompeo şi cu consilierul pentru securitate naţională al Preşedintelui Donald Trump, John Bolton. ‘Dar le-am dat această listă cu persoane a căror extrădare o cerem SUA’, a adăugat el, precizînd că printre cele 84 de persoane figurează şi numele predicatorului Gulen. ‘Preşedintele Trump i-a cerut lui Erdogan să-i trimită această listă’, a mai explicat ministrul de Externe turc.

Donald Trump a asigurat Sîmbătă că extrădarea predicatorului, care neagă cu fermitate orice implicare în tentativa de puci, ‘nu a fost examinată’. ‘Încă încercăm să vedem ce putem face pentru Turcia’, a afirmat totuşi el, asigurînd că relaţiile dintre cele două ţări sunt de acum ‘foarte bune’ de cînd Justiţia turcă l-a eliberat pe pastorul american Andrew Brunson, a cărui revenire în SUA era cerută cu insistenţă de către Washington.

Mevlut Cavusoglu s-a declarat mulţumit să vadă că Poliţia federală americană anchetează activităţile mişcării lui Fethullah Gülen pe teritoriul Statelor Unite. ‘Statele Unite descoperă opacitatea acestei reţele criminale’, a afirmat el, denunţînd ‘spălare de bani, evaziune fiscală, fraudă cu vize şi alte activităţi ilegale’. ‘Este ceea ce am cerut SUA, lansaţi o simplă anchetă şi veţi vedea cu ce fel de reţea aveţi de-a face, în timp ce o găzduiţi în ţara dumneavoastră’, a adăugat el.

La rîndul său, Mike Pompeo, salutînd ‘dinamica pozitivă’ în relaţiile dintre cele două ţări aliate de la eliberarea pastorului Brunson, a denunţat din nou ‘detenţia nedreaptă a rezidenţilor americani şi angajaţilor locali’ de la misiuni diplomatice ale SUA, între care ‘cercetătorul NASA, Serkan Golge’.

Interpolul are un nou preşedinte

Sud-coreeanul Kim Jong-yang a fost ales Miercuri preşedinte al Interpol pentru un mandat de doi ani, învingîndu-l la vot pe candidatul din Rusia, Aleksandr Prokopciuk, în cadrul celei de-a 87-a Adunări Generale a Interpol, care se desfăşoară în Dubai, a anunţat Marţi această organizaţie poliţienească internaţională pe Twitter, potrivit AFP, transmite şi agerpres.

Kim Jong-yang a fost pînă în prezent preşedinte interimar al Interpol după ‘demisia’ subită a fostului său şef, Meng Hongwei, acuzat de corupţie în China şi care a dispărut în mod misterios la începutul lunii Octombrie în timpul unei deplasări în ţara sa de origine. Reuniţi de Duminică în Dubai, delegaţii Interpol l-au ales pe Sud-coreean, susţinut de SUA, în cadrul Adunării Generale a organizaţiei. Cotidianul The Times afirmase săptămîna trecută, citînd surse britanice, că rusul Prokopciuk era favorit la şefia Interpol.

Deşi funcţia de preşedinte este mai mult onorifică decît operaţională, candidatura generalului rus de 56 de ani a fost criticată de reprezentanţi ai mai multor ţări membre Interpol, care se temeau că organizaţia internaţională ar putea să devină un instrument în serviciul Kremlinului. ‘Încurajăm toate naţiunile şi organizaţiile care fac parte din Interpol şi respectă statul de drept să aleagă un şef integru. Credem că acesta va fi cazul lui Kim’, a declarat Marţi, în ajunul votului, şeful diplomaţiei americane Mike Pompeo.

Patru senatori americani au cerut de asemenea într-o scrisoare deschisă, dată publicităţii Luni, adresată delegaţilor din cele 192 de ţări membre ale Interpol să respingă candidatura lui Prokopciuk. ‘Evenimente recente au arătat că Guvernul rus abuzează de procedurile Interpol pentru a-şi hărţui oponenţi politici’, a declarat purtătorul de cuvînt al Consiliului de Securitate Naţională al SUA, Garrett Marquis.

Un mafiot care ieşise din lumea interlopă a fost LICHIDAT după ce şi-a publicat autobiografia

Un fost şef al unei bande de gangsteri din Danemarca a murit Marţi, la o zi după ce a fost împuşcat la Copenhaga la plecarea de la un eveniment de promovare a cărţii în care vorbea despre ieşirea sa din lumea interlopă, relatează Miercuri Reuters şi dpa, potrivit agerpres.

Nedim Yasar, în vîrstă de 31 de ani, a fost împuşcat de cel puţin două ori Luni seară de un bărbat care a reuşit să fugă. Cartea sa, intitulată ‘Rădăcini’, în care descrie cum ieşise din Los Guerreros, o bandă din Copenhaga implicată în trafic de droguri, a fost lansată oficial Marţi. Yasar a devenit cunoscut ca gazdă a unei emisiuni la postul de radio Radio24syv. Era născut în Turcia şi venise în Danemarca la vîrsta de 4 ani.

Ministrul danez al Justiţiei, Soren Pape Poulsen, i-a adus un omagiu lui Nedim Yasar după moartea acestuia. ‘Cît de trist şi de un absurd fără margini. L-am întîlnit pe Nedim o dată. Am întîlnit un bărbat care, cu toată inima sa, dorea să-şi creeze o nouă viaţă şi să aibă un efect pozitiv asupra altor persoane. Gîndurile şi compasiunea mea se îndreaptă spre familia şi prietenii săi’, a transmis ministrul pe Twitter, conform cotidianului Politiken.

Potrivit agenţiei de presă daneze Ritzau, Yasar luase decizia de a părăsi banda şi de a intra într-un program special după ce aflase că urma să devină tată. El a vorbit adesea în emisiune despre experienţele sale de viaţă. Poliţia a precizat că Yasar reclamase în 2017 că fusese victima unei atac după părăsirea bandei. Danemarca a înregistrat un număr record de incidente armate legate de bande anul trecut, a indicat Poliţia. Unii politicieni fac o legătură între creşterea violenţei şi problemele de integrare a imigranţilor neoccidentali.

Franța și Germania vor lucra la dezvoltarea unei noi generații de avioane de vînătoare

Franța și Germania au ajuns Marți la un acord conform căruia cele două țări vor lucra împreună la dezvoltarea unei noi generații de avioane de vînătoare, a anunțat ministrul Apărării din Franța, Florence Parly, citată de Reuters, potrivit Mediafax.

Aeronava ar urma să fie dată în utilizare în anul 2040 și va înlocui avionul de vînătoare Dassault Rafales al Franței și modelul german Eurofighter. Ministrul Apărării francez a postat un mesaj pe Twitter prin care a transmis că acordul încheiat între cele două țări include o prezentare a prototipului la mijlocul anului 2019. Administrația de la Paris a anunțat în luna Iunie că va prelua inițiativa pentru dezvoltarea acestui program. Germania, Franța și Spania au finalizat studii separate în ceea ce privește următoarea generație de avioane de vînătoare. Administrația de la Madrid ia în considerare aderarea la programul dezvoltat de Germania și Franța, dar poartă discuții și cu Marea Britanie pentru un proiect lansat în luna Iulie.

Partidul lui Macron, anchetat pentru donaţii de 144.000 de euro

Parchetul din Paris a deschis Marţi o anchetă privind originea neidentificată a 144.000 de euro reprezentînd donaţii primite în 2017 de La Republique en Marche (LREM), partidul Preşedintelui francez Emmanuel Macron, relatează AFP, citînd surse judiciare, potrivit Agerpres.

Această anchetă urmează după o sesizare de la 12 Noiembrie a Comisiei naţionale a conturilor de campanie (CNCCFP), care „a denunţat parchetului din Paris fapte susceptibile să constituie o infracţiune la legislaţia privind transparenţa vieţii publice”, a indicat această sursă, confirmînd o informaţie a Europe 1. CNCCFP a făcut această sesizare „după controlul documentelor de venituri trimise de asociaţia de finanţare a partidului LREM şi a imposibilităţii de a identifica originea anumitor donaţii primite în cursul anului 2017 în sumă totală de 144.000 de euro efectuate cu cecuri, viramente sau chiar plăţi electronice”. Identificarea donatorilor este necesară pentru a verifica ca o aceeaşi persoană să nu depăşească plafonul autorizat pentru plăţi către partide politice. Acest plafon este fixat la 7.500 de euro persoană pe an.

Ancheta a fost încredinţată Poliţiei Anticorupţie din cadrul Oficiul central de luptă împotriva infracţiunilor financiare şi fiscale. Liderul formaţiunii „La France insoumise (LFI)”, Jean-Luc Mélenchon, care a contestat cu virulenţă percheziţiile efectuate la domiciliul său şi la sediul mişcării sale la jumătatea lui Octombrie în cadrul a două anchete ale Pachetului din Paris, a reacţionat imediat pe Twitter. „Vor exista şi percheziţii la domiciliu? Dosarul cu adeziunile şi donatorii va fi confiscat şi el? Sau va fi vorba pe faţă despre o dublă măsură?”, a postat el.