Parchetul norvegian cere condamnarea la 21 de ani de închisoare pentru Philip Manshaus în atacul la o moschee

Parchetul norvegian a cerut Miercuri ca Philip Manshaus, un extremist de dreapta care a deschis focul anul trecut într-o moschee în apropiere de Oslo, după ce şi-a ucis sora vitregă, de origine asiatică, să fie condamnat la 21 de ani de închisoare, o pedeapsă care să poată fi prelungită, relatează AFP, potrivit news.ro.

Philip Manshaus, în vîrstă de 22 de ani, este judecat cu privire la ”omucidere” şi ”act terorist”. Purtînd o vestă antiglonţ şi o cască echipată cu o cameră de luat imagini, el a deschis focul, la 10 August 2019, în centrul islamic Al-Noor, la Baerum, fără să rănească grav pe cineva, după care a fost imobilizat de către credincioşi. Poliţia a găsit după aceea cadavrul surorii sale vitrege, adoptată, de origine chineză, ucisă prin împuşcare cu patru gloanţe, la domiciliu. Pedeapsa specială cerută Miercuri („forvaring”) – care prevede cel puţin 14 ani de închisoare – poate fi prelungită pe termen nedeterminat, atît timp cît condamnatul este considerat periculos. În Norvegia nu există pedeapsa cu închisoarea pe viaţă.

În rechizitoriul pe care l-a întocmit, Øverberg a subliniat că uciderea surorii vitrege în vîrstă de 17 ani, Johanne Zhangjia Ihle-Hansen, a fost o ”execuţie planificată” şi cu ”motivaţii rasiste”. În moscheea în care se aflau trei credincioşi care pregăteau sărbătoarea Eid, Manshaus ”voia să omoare cît mai mulţi musulmani posibil”. a subliniat procurorul, precizînd că acuzatul nu şi-a exprimat vreo remuşcare. La rîndul său, extremistul de dreapta recunoaşte faptele, însă respinge capetele de acuzare şi dă asigurări că a acţionat ”din stare de necesitate”, o noţiune juridică ce autorizează acte ilegale în condiţii excepţionale, şi anume, în opinia sa, asigurarea ”supravieţuiri rasei albe”. El spune că a fost inspirat de atacul de la Christchurch, în Noua Zeelandă, în Martie 2019, în care Brenton Tarrant a ucis 51 de oameni în două moschei. Tarrant se înscrie în linia altui extremist norvegian, Anders Behring Breivik, care a ucis 77 de persoane într-un atentat cu bombă şi un atac armat în masă vizînd tineri socialişti, la 22 Iulie 2011.

Pedro Sanchez își cere scuze pentru erorile comise în gestionarea pandemiei de COVID-19 în Spania

Premierul spaniol Pedro Sanchez a prezentat Miercuri scuze pentru erorile comise în gestionarea pandemiei de COVID-19 în Spania şi a cerut unitate pentru a ”desăvîrşi” victoria împotriva noului coronavirus, transmite agenţia EFE, potrivit agerpres. Sanchez s-a confruntat cu o dezbatere dură în Parlamentul de la Madrid, unde Executivul său a cerut sprijin pentru o nouă prelungire a stării de alertă, instrument juridic care-i permite să menţină restricţii pentru a frîna epidemia. ”Este singura cale posibilă pentru a combate eficient virusul”, a subliniat premierul socialist spaniol în discursul prin care a cerut a cincea prelungire a stării de alertă decretate pe 14 Martie. Întrucît Guvernul coaliţiei progresiste nu dispune de majoritate în Legislativ, acesta este nevoit să negocieze cu alte grupuri parlamentare, dar a ajuns deja la o înţelegere cu formaţiunea liberală Ciudadanos.

În timp ce se amplifică protestele de stradă impulsionate de partidele de dreapta împotriva lui Pedro Sanchez, acesta din urmă a cerut clasei politice unitate pentru a depăşi această criză. Şeful Executivului şi-a cerut totodată scuze pentru ”propriile erori” despre care a susţinut că au fost determinate de ”urgenţa vremurilor, de penuria resurselor, lipsa unor precedente şi caracterul excepţional” al acestei crize. Spania se numără printre ţările cele mai îndoliate de pandemia de COVID-19, înregistrînd pînă Marţi 27.778 de decese în rîndul celor peste 232.000 de persoane testate pozitiv pentru noul coronavirus.

Comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei, Dunja Mijatovic, a declarat Miercuri că ”pacienţi infectaţi au fost pur şi simplu abandonaţi” în unele state europene ale căror sisteme sanitare au fost copleşite de valul de persoane infectate cu COVID-19, printre care a menţionat şi Spania.

Comisia Europeană intenţionează să extindă agricultura ecologică

Comisia Europeană a anunţat că intenţionează să extindă agricultura ecologică şi să reducă utilizarea pesticidelor pentru a proteja mediul, propuneri bine primite de ecologişti, transmite Reuters, potrivit agerpres. Emisiile din agricultură reprezintă aproximativ 10% din emisiile de gaze cu efect de seră în UE, iar consecinţele schimbărilor climatice sunt resimţite de fermieri, care se confruntă cu secetă şi cu inundaţii. Printre obiectivele propuse de Comisia Europeană se află refacerea ecosistemului natural şi adoptarea de măsuri în agricultură care să sprijine ţinta UE de emisii zero pînă în 2050.

Comisia Europeană vrea să reducă folosirea de pesticide chimice cu 50%, să reducă folosirea îngrăşămintelor cu 20% şi vînzările de antimicrobiene – o categorie de substanţe care include antibioticele – pentru animale şi peştii din crescătorii cu 50% pînă în 2030. Procentul terenurilor unde se practică agricultura ecologică ar trebui să ajungă la 25% în 2030, în timp ce 10% din terenul agricol trebuie transformat în „peisaje extrem de diversificate”, cum ar fi iazuri şi arbuşti.

Obiectivele nu sunt încă obligatorii şi va fi realizată o evaluare a impactului, a precizat Comisia Europeană. De asemenea, Executivul comunitar vrea ca un procent minim din fondurile alocate pentru Politica Agricolă Comună (PAC) să meargă spre „schemele ecologice” pentru a-i plăti pe fermierii care practică agricultura ecologică sau sunt implicaţi în captarea dioxidului de carbon (CO2).

Zelenski: Un summit de pace în ”formatul Normandia” urmează să aibă loc după pandemie

Un summit de pace în Ucraina, cu Rusia, mediat de Franţa şi Germania, care urma să aibă loc în Aprilie, urmează să fie organizat după o atenuare a pandemiei covid-19, a anunţat Miercuri Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, relatează AFP, potrivit agerpres. ”Din cauza coronavirusului, toate ţările se ocupă de propriile lor probleme”, a recunoscut într-o conferinţă de presă Zelenski. ”Este complicat, dar am discutat despre acest lucru cu Germania şi Franţa, iar toată lumea este de acord cu o reuniune în formatul Normandia (numele acestor negocieri de pace) imediat ce slăbeşte pandemia” covid-19, a anunţat el.

Zelenski s-a declarat din nou în favoarea unor negocieri directe cu Vladimir Putin, în pofida faptului că criticii săi se tem că tînărul şef de stat, aflat în post de un an, ar face concesii inacceptabile celui mai puternic om de la Kremlin. ”Chiar dacă societatea este împărţită faţă de negocieri directe între Preşedintele Zelenski şi Preşedintele Putin, eu sunt sigur că trebuie să o facem”, a apreciat şeful statului ucrainean. ”Sunt lucruri pe care le poţi înţelege doar într-un tête-à-tête”, a pledat el.

În Decembrie, un summit în ”formatul Normandia” organizat la Paris, mediat de cancelarul german Angela Merkel şi Preşedintele francez Emmanuel Macron, a permis unele progrese timide în procesul de pace în Estul Ucrainei. După această primă întîlnire între Volodimir Zelenski şi Vladimir Putin, cei patru lideri şi-au dat întîlnire patru luni mai tîrziu, în Aprilie, însă lipsa unor progrese în implementarea deciziilor anunţate la Paris şi mai ales pandemia noului coronavirus au pus-o în suspans.

Mahmoud Abbas RUPE toate acordurile cu SUA şi Israel

Preşedintele palestinian Mahmoud Abbas a anunţat că pune capăt tuturor acordurilor şi înţelegerilor cu Israelul şi SUA, conform agenţiei palestiniene de ştiri Wafa, citată de DPA, potrivit agerpres. „Organizaţia de Eliberare a Palestinei şi statul Palestina renunţă la toate acordurile şi înţelegerile cu Guvernele american şi israelian”, a spus Abbas la o reuniune de urgenţă, citat de Wafa. Liderul palestinian a precizat că decizia vizează şi înţelegerile din domeniul securităţii. Abbas a ameninţat cu decizii similare şi în trecut, însă nu a implementat încă nici una dintre ele. Declaraţia lui Abbas vine ca răspuns la planurile Israelului de a anexa colonii şi Valea Iordanului din Cisiordania ocupată.

Abbas a mai spus că Israelul va trebui „să îşi asume toate responsabilităţile şi obligaţiile în faţa comunităţii internaţionale ca putere ocupantă asupra teritoriului statului palestinian ocupat”, conform Wada. Statele Unite, ca „prim partener al Guvernului israelian de ocupaţie”, vor fi „pe deplin responsabile de oprimarea poporului palestinian”, a adăugat Abbas. Noul Guvern israelian intenţionează să anexeze colonii şi Valea Iordanului din Cisiordania, în acord cu planul Preşedintelui american Donald Trump pentru Orientul Mijlociu.

Planul, anunţat la sfîrşitul lunii Ianuarie, a fost extrem de criticat, iar palestinienii l-au respins de teama că ar recunoaşte revendicările israeliene asupra unor părţi din Cisiordania pe care le vor pentru un viitor stat al lor. Leadership-ul palestinian boicotează Guvernul american de cînd Preşedintele american Donald Trump a recunoscut unilateral Ierusalimul drept Capitală a Israelului la sfîrşitul lui 2017.

Un pastor canadian favoriza răspîndirea coronavirusului în Myanmar

Un pastor canadian care îşi asigura discipolii că nu vor fi afectaţi de pandemie şi care este acuzat că, în pofida interdicţiei, a organizat adunări religioase în Myanmar, la care participau zeci de credincioşi ai căror apropiaţi au fost contaminaţi cu COVID-19 a fost arestat Miercuri, relatează AFP, potrivit agerpres. David Lah, de 43 de ani, născut în Myanmar şi care locuia în Toronto, efectua un turneu în ţara sa natală pentru a predica Evanghelia. El este acuzat că a organizat slujbe publice, ignorînd interdicţia de participare la adunări impusă de Guvern pentru a limita propagarea COVID-19. La puţin timp după aceea, pastorul a fost depistat pozitiv cu noul coronavirus, la fel ca mai multe zeci dintre discipolii săi şi apropiaţi ai lor.

În înregistrări publicate pe reţelele de socializare, el poate fi văzut asigurîndu-i pe credincioşi că nu se vor îmbolnăvi de COVID-19. „Dacă oamenii ţin Biblia şi pe Iisus în inimile lor, maladia nu va intra”, a proclamat el în faţa unei săli pline. Ieşit din carantină, pastorul a fost reţinut Miercuri şi riscă trei ani de închisoare în Myanmar. Creştinismul este religia a puţin peste 6% din populaţia fostei Birmanii, în majoritate budistă. Myanmar a înregistrat oficial 193 de cazuri de COVID-19 şi şase decese.

Nici un dialog între Phenian şi Washington înaintea alegerilor din SUA

Coreea de Nord a întrerupt dialogul cu SUA şi nu-l va relua decît după alegerile prezidenţiale americane din Noiembrie, a declarat Miercuri ambasadorul Rusiei la Phenian, Aleksandr Matsegora, citat de AFP, potrivit agerpres. „În ceea ce priveşte dialogul cu Washingtonul, căruia Nord-coreenii nu îi văd într-adevăr sensul în prezent, se pare că va fi amînat cel puţin pînă la alegerile prezidenţiale din SUA”, a afirmat el într-un interviu pentru agenţia de presă rusă Interfax. „Vom vedea apoi ce se va petrece”, a adăugat el.

În timp ce Coreea de Nord a testat la sfîrşitul lunii Martie lansatoare de rachete multiple „de foarte mare calibru”, discuţiile între Phenian şi Washington despre dosarul nuclear par să fie impas. SUA au respins cererile Phenianului de a relaxa înaintea denuclearizării complete sancţiunile care apasă asupra Coreei de Nord. Aleksandr Matsegora a asigurat că Moscova „nu poate să se bucure de îngheţarea profundă a dialogului” între Phenian şi Washington, „care se traduce printr-o escaladare a tensiunilor într-o regiune apropiată de frontiera noastră din Extremul Orient”. El a criticat de asemenea sancţiunile americane împotriva Coreei de Nord, apreciind că ele împiedică furnizarea unor echipamente medicale cruciale pentru Phenian.

Preşedintele rus Vladimir Putin invitase deja în martie, în cursul unui summit al G20 în format de videoconferinţă, la relaxarea sancţiunilor în perioada de coronavirus, apreciind că este o problemă de „viaţă şi de moarte”. Potrivit ambasadorului rus la Phenian, sancţiunile blochează trimiterea de medicamente şi de material medical, iar Washingtonul „hărţuieşte pe oricine are un contract comercial cu Coreea de Nord, chiar dacă este vorba de a furniza lucruri absolut inofensive”.

Un bărbat a fost condamnat la moarte prin Zoom

Un judecător din Singapore a condamnat un bărbat la moarte în timpul unei videoconferinţe ţinute prin aplicaţia Zoom, în cadrul unui proces pentru rolul său într-o afacere de droguri, unul dintre doar două cazuri cunoscute în care verdictul privind pedeapsa capitală a fost dat online, relatează Reuters, potrivit agerpres. Punithan Genasan, un malaezian în vîrstă de 37 de ani, a fost informat că va fi spînzurat pentru că a pus la cale o tranzacţie cu heroină în 2011, potrivit documentelor instanţei, în timp ce ţara se află sub izolare pentru a opri epidemia de coronavirus. Acesta este primul caz penal în care sentinţa de condamnare la moarte este pronunţată într-un proces online în Singapore, a adăugat purtătorul de cuvînt.

Grupurile pentru drepturile omului au criticat utilizarea videoconferinţei pentru verdicte privind pedeapsa capitală, inclusiv un caz în Nigeria mai înainte în această lună, despre care ONG-ul Fair Trials afirmă că a fost prima condamnare la moarte pronunţată de la distanţă.

Avocatul lui Genasan, Peter Fernando, a declarat că nu a avut obiecţii că hotărîrea a fost pronunţată pe Zoom. El a spus că judecătorul putea fi auzit clar, dar că clientul său are în vedere un recurs împotriva verdictului. Singapore are o politică de toleranţă zero pentru drogurile ilegale şi a spînzurat sute de persoane – inclusiv zeci de străini – pentru infracţiuni legate de narcotice în ultimele decenii, potrivit grupurilor pentru drepturile omului.

Milionarii mafiei italiene ”CERŞEAU” ajutor social

Peste 100 de membri ai Ndrangheta, temuta mafie calabreză, au solicitat de la autorităţi şi au obţinut ”venitul de cetăţenie”, un ajutor social destinat celor mai săraci dintre italieni, şi pe care vor trebui să-l restituie, a anunţat Miercuri Poliţia, transmite AFP, potrivit agerpres. Printre aceşti 101 mafioţi figurează personaje foarte bogate, apropiate de şeful Ndrangheta sau care au un rol ierarhic în organizaţia criminală, arată Poliţia din Calabria (Sud) într-un comunicat.

Poliţia îl nominalizează printre beneficiarii acestor ajutoare pe Alessandro Pannunzi, fiului aşa-numitului Pablo Escobar italian, Roberto Pannunzi. Roberto Pannunzi este unanim considerat de anchetatorii italieni şi americani drept unul din cei mai importanţi ”brokeri” mondiali de cocaină şi care se lăuda că nu îşi numără banii, ci îi cîntăreşte, adaugă Poliţia. Fiul acestuia, Alessandro Pannunzi, este şi soţul fiicei unuia din principalii producători columbieni de cocaină, mai precizează comunicatul. Ancheta a vizat peste 500 de persoane, însă în final doar 100 dintre ele vor fi obligate să restituie sumele primite necuvenit, al căror total se ridică la 516.000 de euro.

Ajutorul acordat prin ”venitul de cetăţenie” este de 780 de euro pentru o persoană singură. Măsură emblematică a fostului Guvern populist, promovată de Mişcarea 5 Stele (M5S, antisistem), venitul de cetăţenie (RDC) se adresează celor 5 milioane de italieni care trăiesc sub pragul de sărăciei. Ea îşi propune totodată să favorizeze reinserţia acestora şi să relanseze economia prin creşterea cererii.