Realitatea internationala pe scurt (21 August 2018)

Manevre militare masive în Rusia

Armata rusă a anunțat startul unei inspecții inopinate, de 5 zile, prin care este testată pregătirea de luptă a trupelor înaintea unor exerciții masive derulate în Centrul și Estul Rusiei, relatează Moscow Times.

Armata rusă are programate în următoarele săptămîni exercițiile de război Vostok-2018 (“Est-2018”) în regiunile centrale și estice ale federației. Aproape 3200 de soldați din China vor participa la exercițiile din regiunea siberiană Zabaikalsk. Ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, a numit exercițiile ca fiind ”cea mai mare pregătire de acțiune a forțelor armate ruse de la Zapad-81”, referindu-se la exercițiile de război conduse de Uniunea Sovietică în 1981. Ministrul a spus că manevrele armate programate în următoarele zile vor avea o anvergură fără precedent, atît ca arie de operațiune cît și ca număr de forțe implicate. Vor participa unităţi şi echipamente militare din China şi Mongolia.

Districtul militar Centru al Federaţiei Ruse include trupele şi structurile militare din Siberia, Ural şi Privoljsk, avînd comandamentul general la Ekaterinburg. Districtul militar Est acoperă partea orientală a Rusiei, cuprinzînd Zabaikalie şi Orientul Îndepărtat, cu statul major la Habarovsk, căruia i se subordonează şi Flota rusă din Pacific.

Potrivit Ria Novosti, o inspecţie inopinată privind pregătirea de luptă a început Luni, la ordinul Preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin, în cadrul forţelor din districtele militare Centru şi Est, inclusiv în cadrul forţelor aeropurtate şi al aviaţiei pe distanţe lungi din Orientul Îndepărtat. Verificarea care include un complex de 16 aplicaţii speciale are loc înaintea exerciţiilor de amploare Vostok-2018.

Fost gardian nazist, arestat de autorităţile americane şi expulzat în Germania

Un bărbat din New York, bănuit că ar fi fost gardian nazist la un lagăr din Polonia, a fost arestat de autorităţile de imigrare americane şi expulzat în Germania, a anunţat Marţi Casa Albă, relatează Reuters.

Acţionînd în baza unui ordin de expulzare din 2004, Serviciul American pentru Controlul Imigraţiei l-a reţinut pe Jakiw Palij, în prezent în vîrstă de 95 de ani, şi l-a trimis în Germania, a precizat Casa Albă într-un comunicat. Palij s-a născut în Polonia şi a emigrat în SUA în 1949, devenind cetăţean american opt ani mai tîrziu, se arată în comunicat. El a ascuns însă că a fost gardian la un lagăr nazist, se mai spune în comunicat.

În 2001, Palij a spus unor oficiali din Ministerul american al Justiţiei că a fost instruit în 1943 la baza nazistă de la Trawniki, în Polonia ocupată, a spus Casa Albă. Un judecător federal i-a revocat cetăţenia americană în 2003 şi a ordonat să fie expulzat în 2004, însă nici o ţară europeană nu l-a acceptat, potrivit CNN şi New York Magazine. Palij a fost gardian la lagărul nazist de la Trawniki, unde 6.000 de evrei, bărbaţi şi femei, au fost împuşcaţi pe 3 Noiembrie 1943, în unul dintre cele mai mari masacre ale Holocaustului, a mai spus Casa Albă. (Sursa: Agerpres)

Kim Jong-un critică dur sistemul de sănătate din Coreea de Nord

Liderul Nord-coreean Kim Jong Un a denunţat serviciile de sănătate din ţara sa şi i-a criticat pe conducătorii acestora, pe care i-a catalogat ”leneşi şi iresponsabili”, a anunţat Marţi agenţia oficială de presă KCNA, relatează News.ro, care citează AFP.

Sărăcită şi izolată, Coreea de Nord, vizată de multiple sancţiuni ale Consiliului de Securitate al ONU din cauza programului său de înarmare nucleară, suferă de penurii alimentare cronice şi are servicii de sănătate defectuoase, potrivit organismelor internaţionale de ajutorare. Spitalelor le lipsesc medicamente, echipament şi personal calificat. În contextul în care Phenianul îşi proclamă adesea dorinţa de a oferi o viaţă mai bună cetăţenilor săi, Kim a criticat ferm sistemul de sănătate, într-o vizită într-o fabrică de echipamente medicale.

„Unele sectoare au făcut progrese enorme în ultimii ani”, a declarat el, citat de KCNA, „însă nu este cazul sectorului public al sănătăţii, care a devenit tot mai pasiv”. Partidul Muncitorilor, unic, a insistat asupra necesităţii îmbunătăţirii serviciilor de sănătate, însă „conducătorii s-au arătat leneşi şi iresponsabili”, a declarat Kim, citat de KCNA. În versiunea coreeană, el i-a mustrat pentru că „au hibernat mult timp”şi a adăugat că „animalele hibernează doar o dată pe an, dar sectorul sănătăţii se ascunde şi hibernează de ani de zile, ţipînd sloganuri goale”.

Programul ONU pentru Dezvoltare (PNUD) a relevat anul acesta într-un raport „lipsa de echipamente medicale esenţiale, medicamente, echipamente terapeutice şi competenţe profesionale limitate”. De asemenea, apa, electricitatea şi căldura sunt furnizate în mod neregulat în numeroase instituţii.

După summitul său cu Preşedintele american Donald Trump, pe 12 Iunie, în Singapore, Kim a pus accentul asupra dezvoltării economice, vizitînd instalaţii industriale şi fanrici în toată ţara. Coreea de Nord cere să i se ridice sancţiunile impuse, însă Washingtonul îndeamnă comunitatea internaţională să menţină o presiune maximă asupra ei, pentru a o obliga să renunţe la arsenalele sale atomice. În urma mai multor tiruri de rachete balistice şi unui test nuclear, anul trecut, Kim a anunţat încheierea dezvoltării capacităţilor nucleare şi a declarat că dezvoltarea economică este noua sa prioritate.

Noi reguli pentru reîntregirea familiilor în Canada

Canada pune capăt loteriei pentru părinții sau bunicii străini care vor să li se alăture copiilor stabiliţi în această ţară. Autorităţile au decis să revină la politica anterioară „primul venit, primul servit”. Sistemul fusese modificat anul trecut.

Guvernul Trudeau a spus atunci să scopul era să facă selecţia mai rapidă şi mai transparentă, însă imigranţii au considerat metoda drept „lipsită de inimă”. Pînă la finele lui 2017, 95.000 persoane îşi depuseseră dosarele, cu speranţa că vor trase la sorţi. De anul viitor, numărul imigranţilor ce vor fi admişi prin programul de reunificare familială va fi de 20.000, dublu faţă de cel din acest moment.

Lovitura pe care Iranul o primește din partea francezilor

Gigantul francez TOTAL, din industria petrolului, s-a dezangajat în mod oficial din proiectele de investiţii de miliarde de dolari pe care le derulează în Iran. Anunţul a fost făcut de ministrul iranian al petrolului.

Francezii susţin că vor pune punct acordului privind dezvoltarea zăcămîntului de gaze South Pars, investiţie care se ridică la 4,8 miliarde de dolari. Cîmpul are, potrivit specialiștilor, cele mai mari rezerve de gaz din lume. Este o consecinţă a sancţiunilor anunţate de Statele Unite împotriva Iranului, dar şi împotriva companiilor europene care continuă să facă afaceri în această ţară, măsuri anunţate imediat după retragerea din acordul nuclear. Americanii au oferit companiilor o perioadă de pînă la 6 luni să se retragă din Iran. Următoarea rundă de sancţiuni, care vizează sectorul petrolier şi pe cel bancar, intră în vigoare în Noiembrie.

China, Franţa, Rusia, Marea Britanie si Germania încă sunt parte din acordul nuclear cu Iranul, dar înţelegerea este una fragilă. Europenii s-au declarat de acord să salveze acest text, dar de frica sancţiunilor americane, multe firme se retrag din Iran. Constructorii auto Peugeot-Citroen, Renault şi Daimler, dar şi Deutsche Bahn şi Deutsche Telekom au anunţat că fie îşi vor suspenda, fie vor abandona planurile de investiţii.

Washingtonul insistă că singura soluţie pentru a renunţa la sancţiuni ar fi negocierea unui alt acord, după condiţiile impuse de Trump. Dar Teheranul a spus că nu va accepta aşa ceva. Din Aprilie şi pînă acum, moneda naţională a Iranului, rialul, a pierdut aproximativ jumătate din valoare, din cauza efectelor negative produse de sancţiunile impuse de Statele Unite.

Washingtonul a respins o ofertă a Ankarei cu privire la eliberarea pastorului Brunson, dezvăluie WSJ

Administraţia Trump a respins o ofertă a Turciei, care propunea eliberarea unui pastor american în schimbul opririi unor proceduri contra unei bănci turce, care ar putea să primească amenzi colosale în Statele Unite, dezvăluie Wall Street Journal (WSJ), relatează AFP.

Washingtonul şi Ankara s-au angajat într-un conflict diplomatic, între altele cu privire la soarta pastorului american Andrew Brunson, acuzat de ”terorism” şi ”spionaj” în Turcia, unde a fost încarcerat un şi jumătate şi unde se află în prezent sub arest la domiciliu. Statele Unite, care cer în zadar eliberarea pastorului Brunosn de către Ankara, aliatul său în NATO, au impus o serie de sancţiuni Turciei, care a replicat prin măsuri similare.

În schimbul eliberării lui Brunson şi altor americani deţinuţi în Turcia, inclusiv a celor trei angajaţi turci ai unor misiuni americane în ţară, Ankara a cerut Washingtonului să-şi abandoneze ancheta cu privire la Banca Halkbank, dezvăluie WSJ în ediţia de Luni. Acestei bănci publice turce ar putea să i se aplice o amendă enormă, întrucît este suspectată de către Statele Unite că a ajutat Iranul să ocolească sancţiunile americane. Fostul ei director general adjunct Mehmet Hakan Atilla a fost condamnat, de altfel, de către un Tribunal american, la 32 de luni de încarcerare după ce a fost găsit vinovat de fraudă bancară şi conspiraţie într-un dosar vizînd miliarde de dolari.

Însă Statele Unite au respins oferta Turciei, subliniind că o posibilă amendare a Halkbank şi alte contencioase nu vor fi discutate atît timp cît pastorul Brunson nu va fi eliberat, a declarat pentru ziar un reprezentant de rang înalt de la Casa Albă. ”Un adevărat aliat în cadrul NATO nu l-ar fi arestat, din capul locului, pe pastorul Brunson”, a apreciat această sursă, care a solicitat protecţia anonimatului.

Un Tribunal turc a respins Vineri o nouă cerere de ridicare a arestului la domiciliu a pastorului american Andrew Brunson, care riscă pînă la 35 de ani de închisoare dacă este găsit vinovat de spionaj şi activităţi ”teroriste”, acuzaţii pe care le respinge în bloc. Aceste tensiuni diplomatice şi lotul său de măsuri de retorsiune au contribuit la deprecierea lirei turce pe pieţele financiare. (Adevărul.ro)

Preşedintele SUA evocă posibilitatea ridicării sancțiunilor impuse Rusiei. Cu o condiție

Președintele Donald Trump a declarat, într-un interviu pentru Reuters, că este dispus să analizeze anularea sancțiunilor împotriva Rusiei, dacă Moscova va face pași concreți pentru o colaborare cu Washingtonul în chestiuni precum Siria și Ucraina. De asemenea, liderul de la Casa Albă a evocat posibilitatea unei noi întîlniri cu liderul Nord-coreean, după summit-ul istoric pe care l-a avut cu Kim Jong-un la 12 Iunie.

„Voi analiza, dacă vor face ceva în favoarea noastră. Fără așa ceva, nu voi face nimic”, a spus Trump, referindu-se la posibilitatea ridicării sancțiunilor impuse Rusiei. Președintele american a menționat însă că, în pofida atmosferei cordiale de la întrevederea cu omologul său de la Kremlin, Vladimir Putin, poziția lui față de Rusia rămîne mai dură ca niciodată. Trump, care a subliniat în repetate rînduri că nimeni nu a fost mai dur față de Rusia decît el, a introdus recent o serie de sancțiuni împotriva Moscovei, în continuarea politicilor punitive care au început sub mandatul predecesorului său, Barack Obama, în 2014.

Cea mai recentă rundă de sancțiuni a fost anunțată în baza unor acuzații conform cărora Rusia a folosit un gaz chimic împotriva fostului agent dublu Serghei Skripal și a fiicei sale, Yulia, otrăviți la Londra. Măsura a venit imediat după ce senatorul Rand Paul s-a întors de la Moscova, unde a transmis o scrisoare din partea Președintelui Trump și părea să saboteze orice efort de contact diplomatic cu Kremlinul. Mai tîrziu, un grup de congresmeni, din partidele republican și democrat, a propus un „pachet de sancțiuni ale iadului", care ar considera Rusia drept sponsor al terorismului.

După Marea Britanie, în alte două țări se fac pregătiri pentru ieșirea din Uniunea Europeană

Conservatorii scandinavi, a doua forță politică în Danemarca și a treia în Suedia, și-au intensificat în ultimele zile sprijinul față de organizarea unor referendumuri privind rămînerea în Uniunea Europeană, în timp ce Londra și Bruxellesul negociază condițiile ieșirii Marii Britanii din UE, se arată într-un comentariu publicat Duminică de agenția EFE.

Democrații Suedezi (SD) și Partidul Popular Danez (DF) și-au reluat propunerea de convocare a unui referendum după modelul Brexitului atît în Suedia, cît și Danemarca, două țări tradițional eurosceptice, deși apelul lor nu beneficiază de un sprijin majoritar, scrie agerpres.ro. „UE nu este calea pentru o mai bună cooperare în Europa. Este o uniune politică suprastatală, unde politicieni din alte țări pe care nu-i putem nici vota și nici revoca au mai multă influență asupra legislației suedeze decît am eu, deputat în Parlamentul suedez', argumenta cu două zile în urmă liderul formațiunii SD, Jimmie Akesson, care încă din ziua următoare referendumului privind Brexitul a cerut un referendum pentru un 'Swexit'.

În Suedia se vor desfășura luna viitoare alegeri legislative, iar sondajele arată o creștere notabilă a partidului SD, care ar putea deveni a doua forță politică și astfel să înlăture blocada pe care i-au impus-o în ultimele legislaturi celelalte forțe politice, care au refuzat orice colaborare cu această formațiune din cauza legăturii cu unele grupuri neonaziste atunci cînd ea a fost constituită.

La fel ca democrații suedezi, Partidul Popular Danez (DF) - ambele partide fac parte din Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, alături de conservatorii britanici și de formațiunea poloneză Lege și Justiție - cere de doi ani un 'Dexit', idee reluată în ultimele zile de liderul acestui partid, Kristian Thulesen. Ajuns pe locul doi la legislativele din 2015, DF a rămas în afara Executivului, dar colaborează cu liberalii premierului Lars Lokke Rasmussen, Guvernul minoritar al acestuia avînd nevoie în Legislativ de sprijinul DF pentru a-și trece legile.

Rusia îşi consolidează sfera de influenţă din Africa

Rusia și Republica Centrafricană semnează Marți un acord de cooperare în domeniul militar, a anunțat ministrul rus al Apărării, Serghei Shoigu, citat de Interfax, relatează site-ul agenției Reuters, potrivit mediafax.

Rusia a livrat anul acesta mai multe arme ușoare către forțele de securitate din Republica Centrafricană și a trimis 175 de militari și instructori civili pentru a ajuta la antrenamente. Luna trecută, trei jurnaliști au fost uciși în Republica Centrafricană în timp ce investigau activitățile mercenarilor ruși în regiune.

Peste un milion de indieni au rămas sinistraţi din cauza inundaţiilor

Peste un milion de persoane sunt găzduite în centrele de sinistraţi din Kerala, au anunţat Marţi responsabili din acest stat din Sudul Indiei, lovit de un violent muson, soldat cu peste 410 de morţi, informează AFP, potrivit agerpres.

Scăderea treptată a apelor, în urma diminuării precipitaţiilor, a dezvăluit distrugerile provocate de intemperii în această regiune luxuriantă, populară printre turişti în sezonul uscat. „Numărul persoanelor din taberele umanitare a ajuns la 1.028.000”, repartizate în peste 3.000 de centre, a declarat pentru AFP Subhash T. V., purtătorul de cuvînt al administraţiei locale. Luni, echipele de salvare au descoperit alte şase cadavre, ceea ce ridică numărul victimelor la 410 de la începutul musonului – unul dintre cele mai violente de un secol – în luna Iunie.

În Chengannur, unul dintre oraşele cele mai afectate de intemperii, apele, al căror nivel a ajuns la 60 de centimetri, continuă să blocheze numeroase drumuri, însă cantitatea de precipitaţii s-a diminuat, comparativ cu săptămîna anterioară, a constatat o echipă AFP. Potrivit Armatei indiene, deplasate la faţa locului, cîteva mii de persoane locuiesc încă în casele inundate din acest oraş. Majoritatea acestor oameni nu doresc să fie salvaţi, ci doar să primească alimente şi apă potabilă, a indicat un poliţist care a preferat să îşi păstreze anonimatul. „În trecut, nu au fost niciodată mai mult de 30 de centimetri de apă, oamenii nu sunt obişnuiţi cu asta”, a declarat K.G. Pillai, un rezident care a văzut apa urcînd la aproape 2,5 metri în casa sa.

Ploile au cauzat distrugerea a 50.000 de case, a declarat Shashi Tharoor, deputat pentru Kerala şi fost înalt responsabil la ONU. Pagubele provocate de inundaţii sunt estimate la trei miliarde de dolari de către autorităţile locale, însă această sumă ar putea creşte, pe măsură ce scăderea precipitaţiilor dezvăluie amploarea ravagiilor.