Realitatea internationala pe scurt (20.02.2020)

Porumbul, cel mai important produs exportat de Ucraina în 2019

Ucraina a exportat în 2019 o cantitate de 32 milioane de tone de porumb, cu o valoare de 5,2 miliarde de dolari, acest produs fiind responsabil pentru 10,4% din totalul exporturilor Ucrainei, se arată într-o postare pe Facebook a vice-ministrului Dezvoltării Economice, Comerţului şi Agriculturii din Ucraina, Taras Kachka, informează UNIAN, potrivit agerpres.

Pe locul secund în structura exporturilor Ucrainei s-a situat uleiul de floarea-soarelui cu livrări în valoare de 3,78 miliarde de dolari, adică 7,6% din cîştigurile totale din exporturi. Urmează grîul, cu exporturi de 19,96 milioane de tone în valoare de 3,65 miliarde de dolari. Alte produse cu o pondere importantă în exporturile Ucrainei în 2019 au fost: minereul de fier, cabluri, produse semifinite din oţel carbon, rapiţă şi soia boabe. Toate aceste produse au reprezentat 43,2% din totalul exporturilor Ucrainei.

„Nu vă lăsaţi intimidaţi de faptul că materiile prime sunt pe primele zece locuri, pe lista produselor exportate se numără şi bunuri cu valoare adăugată mare precum locomotive, telefoane şi motoare”, a subliniat Taras Kachka.

Conform datelor statistice publicate anterior de Institutul Naţional de Statistică, în 2019, importurile de bunuri şi servicii în Ucraina au crescut cu 6% pînă la 67,309 miliarde de dolari, în timp ce exporturile au crescut cu 11,2% pînă la 63,676 miliarde de dolari. Tot în 2019, Ucraina a stabilit un nou record în materie de exporturi de produse agricole, după ce a livrat pe pieţele externe produse în valoare de 22,4 miliarde de dolari, în creştere cu aproape 20% faţă de 2018.

Pompeo condamnă expulzarea jurnaliştilor de la The Wall Street Journal din China

Secretarul de Stat american Mike Pompeo a „condamnat” Miercuri expulzarea de către China a trei jurnalişti de la cotidianul The Wall Street Journal, îndemnînd ţara să respecte libertatea de exprimare, informează AFP, potrivit news.ro.

„Ţările sensibile şi responsabile înţeleg că presa liberă relatează fapte şi exprimă opinii. Răspunsul adecvat este de a prezenta contraargumente, nu de a restrînge libertatea de exprimare”, a declarat Pompeo într-un comunicat.

Beijingul nu a primit foarte bine un editorial publicat de cotidianul american intitulat: „China este adevăratul om bolnav al Asiei”. Guvernul chinez a anunţat Miercuri că retrage acreditările de presă pentru trei jurnalişti de la The Wall Street Journal (WSJ) din cauza unui titlu apărut în cotidianul american pe care Beijingul l-a considerat drept rasist.

Purtătorul de cuvînt al Ministerului chinez al Afacerilor Externe, Geng Shuang, a explicat presei că titlul editorialului publicat pe 3 Februarie („China este cu adevărat omul bolnav al Asiei”) era „discriminatoriu” şi „senzaţionalist”. El a reproşat WSJ că nu şi-a prezentat scuzele cerute de Beijing.

Josh Chin, Chao Deng, ambii cetăţeni americani şi australianul Philip Wen au fost rugaţi să părăsească ţara în cinci zile, potrivit WSJ.

România, peste media UE în ceea ce priveşte ponderea taxelor de mediu în veniturile totale din taxe

Statul român a încasat în 2018 taxe de mediu în valoare de 4,239 miliarde de euro, respectiv 7,95% din veniturile totale din taxe şi contribuţii sociale, în creştere faţă de 3,674 miliarde de euro, sau 7,85% din veniturile totale din taxe şi contribuţii în anul 2017, arată datele publicate Miercuri de Eurostat, scrie agerpres.

Veniturile din taxe de mediu ale celor 27 de state membre ale Uniunii Europene s-au ridicat la 324,6 miliarde de euro în 2018, ceea ce reprezintă o creştere de 3% în termeni nominali faţă de anul 2017 şi cu 49% faţă de 2002. Taxele pe energie au fost responsabile pentru cea mai mare parte (77,7%) din veniturile din taxele de mediu ale UE în 2018, urmate de taxele pe transport (19,1%) şi taxele pe poluare şi resurse (3,3%).

La nivelul Uniunii Europene, taxele de mediu au avut în 2018 o pondere de 6% în veniturile totale din taxe şi contribuţii sociale. România se situează din acest punct de vedere deasupra mediei europene, ponderea taxelor de mediu în totalul veniturilor statului din taxe şi contribuţii sociale fiind de 7,95%. Doar în 10 state membre UE ponderea taxelor de mediu în totalul veniturilor statului este mai mare decît în România.

Contribuţia taxelor de mediu la veniturile totale din taxe şi contribuţii sociale variază semnificativ în rîndul statelor membre. Ţările unde în anul 2018 taxele de mediu aveau cea mai mare pondere au fost: Letonia (10,9%), Bulgaria (9,8%), Grecia (9,5%), Slovenia (9,4%) şi Croaţia (9,3%). La polul opus, ţările membre unde taxele de mediu aveau cea mai mică pondere în totalul veniturilor statului din taxe şi contribuţii sociale au fost: Luxemburg, (4,4%), Germania (4,5%) şi Suedia (4,8%).

Doi angajaţi ai organizaţiei Oxfam, ucişi într-un atac în Siria

Doi angajaţi ai organizaţiei de caritate Oxfam au fost ucişi Miercuri în Siria într-un atac asupra vehiculului lor lansat de un grup armat deocamdată ”neidentificat”, a anunţat organizaţia umanitară într-un comunicat, relatează AFP, potrivit agerpres.

În cursul acestui atac, care a avut loc la ora locală 14:00 (12:00 GMT) între localităţile Nawa şi Al-Yaduda, Wissam Hazim, un ofiţer de securitate, şi Adel Al-Halabi, şofer, şi-au pierdut viaţa, a precizat Oxfam. Un voluntar al ONG-ului a fost de asemenea rănit.

„Suntem devastaţi de pierderea a doi buni colegi care lucrau pentru a oferi ajutor civililor prinşi în conflictul sirian”, a declarat Moutaz Adham, directorul Oxfam în Siria. ”Dragostea şi gîndurile noastre sunt către familiile lor. Condamnăm acest atac în cei mai fermi termeni, (…) este esenţial ca angajatorii umanitari să poată oferi un ajutor vital civililor fără să fie atacaţi ei înşişi”, a adăugat el.

Fondată în Regatul Unit în 1942, Oxfam a oferit ajutor umanitar, inclusiv apă potabilă şi îmbrăcăminte, pentru 1,2 milioane de oameni în Siria, anul trecut, potrivit ONG-ului.

Două bombardiere ruseşti Tu-22M3 au survolat Marea Neagră

Două bombardiere ruseşti pe distanţe lungi de tipul Tu-22M3 au survolat Marea Neagră în cadrul unei operaţiuni de patrulare de rutină, al căror zbor a durat în jur de 5 ore, timp în care au parcurs 4.500 de kilometri, transmite Miercuri canalul de televiziune Rossia-24, citînd un comunicat al Ministerului rus al Apărării, potrivit agerpres. Cele două bombardiere strategice au fost escortate de avioane de vînătoare din cadrul forţelor aeriene ale Districtului Militar Sud, din care face parte şi Crimeea, conform comunicatului, citat de RIA Novosti.

„Două bombardiere pe distanţe lungi au executat un zbor conform planului de antrenamente deasupra apelor neutre ale Mării Negre. În timpul zborului, echipajele au acoperit aproximativ 4.500 de kilometri şi s-au aflat în aer mai mult de cinci ore”, transmite Ministerul Apărării rus. Zborul Tu-22M3 a decurs în conformitate cu normele dreptului internaţional, cele două avioane au zburat în spaţiul aerian neutru, mai subliniază textul.

Tu-22M3, principalul bombardier pe distanţe lungi din dotarea forţelor aeriene ruse, atinge o viteză de 2.300 km/oră şi are o autonomie de zbor de 5.500 de kilometri. Avionul poate transporta trei rachete ghidate aer-sol sau 25 de tone de diverse tipuri de bombe, conform surselor media citate.

Airbus va disponibiliza 2.362 de angajaţi din mai multe ţări

Compania Airbus va disponibiliza, pînă la sfîrşitul anului 2021, 2.362 de angajaţi din mai multe ţări, din domeniul industriei militare şi spaţiale, în contextul amînării unor contracte, scrie mediafax. Divizia Airbus pentru industria de apărare şi spaţială – Airbus Defence and Space – „a intrat în procedura de consultări cu Direcţia europeană a companiei asupra planului de restructurări”, a comunicat grupul aeronautic, argumentînd că disponibilizările sunt necesare din cauza „stagnării pieţei spaţiale” şi „amînării contractelor” în domeniul apărării.

 „Planurile prezentate reprezentanţilor angajaţilor prevăd reducerea a 2.362 de funcţii pînă la sfîrşitul anului 2021, dintre care 829 în Germania, 357 în Marea Britanie, 630 în Spania, 404 în Franţa şi 142 în alte ţări. Aceste eforturi vor fi susţinute printr-un program de consolidare a profitabilităţii şi prin măsuri suplimentare pentru creşterea competitivităţii pe termen lung şi pentru garantarea viitoarei poziţionări a acestei divizii”, precizează grupul Airbus într-un comunicat postat pe site-ul propriu.

Comisia Europeană a prezentat Cartea Albă în domeniul inteligenţei artificiale

Comisia Europeană a prezentat Cartea Albă în domeniul inteligenţei artificiale de încredere, iar în următorii 10 ani, sectorul IA va beneficia de investiţii de 20 de miliarde de euro anual, scrie mediafax.

Uniunea Europeană vrea să devină lider mondial în domeniul inteligenței artificiale (IA). Un parteneriat public-privat va aduce investiţii de 20 de miliarde de euro în fiecare an la nivel de UE. Astfel, vor apărea centre de excelenţă conectate între ele, iar fiecare ţară va avea cel puţin un hub de inovare digital specializat pe IA.

Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus, după o vizită la un centru de inteligenţă artificială, că „a văzut” viitorul. „Astăzi am văzut viitorul. În mod obişnuit, inteligenţa artificială este un lucru îndepărtat, pe care nu îl înţelegem. Aici am văzut cum IA slujeşte oameni”, a spus Von der Leyen. Inteligenţa noastră nu va fi ca a chinezilor. Von der Leyen vrea ca aplicaţiile din sănătate, transporturi sau de aplicare a legii să fie transparente şi controlate de oameni.

„Dacă folosesc IA să decid cine primeşte următorul rinichi şi dacă există doar unul disponibil, atunci este ceva controversat şi vreau să ştiu cum sunt luate aceste decizii”, a spus Andrea Renda, expert în politici europene.

România are 200.000 de angajaţi în sectorul IT&C, care contribuie cu 6% la PIB, mai mult decît agricultura.

Kremlinul avertizează Ankara să nu intervină militar în Nord-Vestul Siriei

Administraţia Vladimir Putin a avertizat Miercuri Turcia să nu intervină militar în regiunea siriană Idlib, semnalînd că un atac asupra autorităţilor „legitime” din Siria ar fi „cel mai grav scenariu”, scrie agerpres.

Referindu-se la posibilitatea ca Armata turcă să intervină în regiunea siriană Idlib, pentru a opri evacuarea grupurilor insurgente de către Armata siriană, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvînt al Kremlinului, a declarat: „Dacă va fi o operaţiune împotriva autorităţilor legitime şi Armatei siriene, în mod clar ar fi cel mai grav scenariu. Să nu lăsăm cel mai grav scenariu să devină realitate”. „Suntem determinaţi să continuăm folosirea contactelor de lucru cu omologii noştri turci pentru a evita escaladarea crizei din Idlib”, a precizat Dmitri Peskov, citat de agenţia de presă Tass.

Administraţia de la Ankara a ameninţat că ar putea interveni militar în provincia siriană Idlib, de unde Armata siriană încearcă să elimine grupurile insurgente susţinute de Turcia. „O operaţiune militară în Idlib este iminentă. Ar fi ultima zi pentru regimul sirian”, a declarat Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, potrivit site-ului german N-TV.de.

Turcia şi-a atras critici dure pe plan internaţional după intervenţia militară de la sfîrşitul anului 2019 împotriva grupurilor insurgente kurde din Nordul Siriei.

Egiptul a început construirea unui zid la frontiera cu Fîşia Gaza

Autorităţile egiptene au început construirea unui zid de beton la frontiera cu teritoriul palestinian Fîşia Gaza, aflat sub controlul mişcării islamiste Hamas, anunţă surse citate de Agenţia France-Presse şi de cotidianul Le Figaro, scrie mediafax. Zidul va avea înălţimea de cîţiva metri şi lungimea de 13 kilometri. La frontiera Egiptului cu Fîşia Gaza există deja un gard cu înălţime mai mică. „Construcţia zidului se face rapid. Pentru noi, este important să ne putem proteja partea noastră a frontierei”, a declarat un oficial din cadrul mişcării islamiste palestiniene Hamas. Armata egipteană nu a făcut nici un comentariu pe această temă.

Trump a propus graţierea lui Assange dacă exonera Rusia în cazul ingerinţelor

Preşedintele SUA, Donald Trump, a propus graţierea activistului Julian Assange, fondatorul site-ului WikiLeaks, dacă ar fi declarat că Rusia nu a fost implicată în atacurile cibernetice care au vizat Partidul Democrat din Statele Unite în anul 2016, a afirmat un avocat într-o instanţă britanică, potrivit mediafax.

Afirmaţia a fost făcută de unul dintre avocaţii lui activistului australian Julian Assange în Tribunalul din Westminster (centrul Londrei), unde sunt contestate procedurile de extrădare în Statele Unite. Avocatul Edward Fitzgerald a făcut referire la vizita unui fost membru republican al Congresului SUA, Dana Rohrabacher, care l-a vizitat pe Julian Assange în August 2017, cînd activistul era în sediul Ambasadei Ecuadorului din Londra.

„Rohrabacher l-a vizitat pe Assange şi i-a transmis, la ordinul Preşedintelui, că îi oferă graţiere sau alt mod de a scăpa, dacă Assange afirmă că Rusia nu a avut nici o legătură cu atacurile cibernetice care au vizat Comitetul Naţional al Partidului Democrat”, a declarat Edward Fitzgerald în instanţă, citind un document elaborat de Jennifer Robinson, un alt avocat al lui Julian Assange.

O serie de emailuri ale candidatului la Preşedinţie Hillary Clinton au fost sustrase prin atacuri cibernetice şi difuzate de WikiLeaks şi de presă în anul 2016.

Judecătorul districtual Vanessa Baraitser, de la Tribunalul Westminster, a declarat că dovada este admisibilă.

Statele Unite cer extrădarea lui Julian Assange din Marea Britanie în baza a 18 articole de acuzare, inclusiv de conspiraţie în vederea comiterii de atacuri cibernetice. Julian Assange riscă 175 de ani de închisoare în SUA. Procurorii americani susţin că activistul a colaborat cu fostul analist militar american Chelsea Manning pentru a sustrage şi a dezvălui sute de mii de documente clasificate.