Realitatea internationala pe scurt (20 Septembrie 2018)

India anulează “divorțul instant” inițiat de către bărbaţii musulmani

Guvernul indian a aprobat o ordonanță prin care le este interzis bărbaților musulmani să mai utilizeze practica “divorțului instant”, relatează Fox News. “Divorţul instant” le permitea bărbaţilor musulmani să se separe de soții prin simpla pronunţare a cuvîntului “talaq” (adică divorţ) de trei ori. Pronunţarea lui nu trebuia să fie consecutivă şi putea fi făcută oricînd și prin orice mijloc: verbal, telefonic, prin SMS sau chiar prin intermediul platformelor sociale.

Potrivit Fox News, ordonanța Guvernului indian a venit la un an de la o decizie a Curții Supreme de Justiție în care se stipula că prin utilizarea “divorţului instant” erau încălcate drepturile constituţionale ale femeilor musulmane. Anterior ordonanţei, Guvernul nu a obţinut şi aprobarea Camerei superioare a Parlamentului, dominată de opoziţie. Astfel că acum are la dispoziţie şase luni pentru a-l obţine şi pentru a transforma ordonanţa în lege. În tot acest timp însă, ordonanţa va funcţiona ca o lege şi va putea fi invocată în instanţele judecătoreşti. Iniţiativa Guvernului condus de Narendra Modi s-a lovit şi de opoziţia autorităţilor religioase din India. Acestea, deşi au recunoscut că practică este greşită, a precizat că problema ar trebui, totuşi, lăsată în seama comunităţii musulmane. India are aproximativ 170 de milioane de persoane de religie musulmană, majoritatea suniți.

Vladimir Putin anunţă un nou program de înarmare. Rachete care fac inutil scutul de la Deveselu

Pînă în 2027, Forţele armate ale Federaţiei Ruse vor primi cele mai moderne sisteme de armament, a declarat, Miercuri, Preşedintele rus Vladimir Putin, citat de agenţia de presă rusă Tass. “Principala problemă de pe agenda noastră este să concepem un nou program de armament pe termen lung. Programul actual, care se întinde pînă în 2027, a fost lansat anul acesta. Incorporează cele mai moderne tendinţe mondiale în privinţa dezvoltării de echipament şi armament, precum şi experienţa de a folosi armamentul rusesc în situaţii de luptă, în Siria”, a precizat Vladimir Putin, citat de Tass. “Pe cale de consecinţă, forţele armate vor primi cele mai noi sisteme militare, ce vor depăşi parametrii oponenţilor noştri”, a completat Preşedintele rus.

Printre sistemele de armament menţionate de Vladimir Putin care ar urma să fie livrate forţelor armate se număra avionul Sukhoi-57 - primul aparat rusesc de generaţia a cincea -, tancul T-14 Armata, sistemele de rachete sol-aer S-500, submarinele Proiect 677 din clasa Lada şi rachetele intercontinentale balistice RS-28 Sarmat. Acestea din urmă, conform declaraţiilor oficialilor ruşi din luna Martie, nu pot fi oprite de scuturile americane, precum cel amplasat în România. Ele ar urma să intre în producţia de serie peste doi ani, cînd vor intra în dotarea diviziei de rachete strategice cu baza în Ujur (o localitatea din regiunea Krasnoiarsk, în Siberia). ″Între timp, este necesar să mergem înainte şi să planificăm dezvoltarea şi fabricarea unei noi generaţii de sisteme de armament, care vor stabili imaginea Forţelor Armate Ruseşti pe termen lung, pentru deceniul ce va urma”, a mai precizat Vladimir Putin.

Planul de modernizare al forţelor armate ruseşti cu data scadentă anul 2027 este al doilea din ultimii zece ani. Armata rusă a mai trecut printr-un proces intens de modernizare ca urmare a Războiului din Georgia din 2008, proces ce s-a încheiat în 2014. Atunci, Federaţia Rusă a fost nevoită să-şi amîne planurile de modernizare datorită scăderii abrupte a preţului la petrol şi datorită impunerii de sancţiuni de către Statele Unite şi Uniunea Europeană ca urmare a izbucnirii crizei din Ucraina. Potrivit datelor Institutului de Cercetare al Păcii Internaţionale din Stockholm (SIPRI), Rusia a crescut cheltuielile militare pînă la 2,5% din Produsul Intern Brut (PIB) pînă în 2016. Din acel an însă, ele au scăzut pînă cînd au ajuns la aproximativ 1,7% din PIB. Doar în 2017 cheltuielile militare ale Rusiei au scăzut cu 20% comparativ cu 2016.

Oficial britanic: Ar putea fi organizat un al doilea vot pentru Brexit

Theresa May ar putea fi nevoită să organizeze un nou referendum pentru Brexit în situaţia în care planul ei va fi respins din nou de Uniunea Europeană, relatează The Independent, citînd-ul pe Mel Stride, Secretarul Trezoreriei britanice. Secretarul Trezoreriei a devenit astfel primul membru al Guvernului britanic care recunoaşte public că opţiunea unui al doilea referendum este luată în calcul. Într-un interviu oferit pentru Sky News, oficialul a mai indicat şi că în rîndul membrilor Partidului Conservator - din care provine Theresa May - există inclusiv temerea că Marea Britanie să nu mai iasă din Uniunea Europeană. Acest lucru s-ar datora eşecurilor din timpul negocierilor cu Uniunea Europeană.

De altfel, declaraţiile Secretarului Trezoreriei britanice vin chiar în contextul în care, Miercuri, Uniunea Europeană a respins din nou propunerile înaintate de partea britanică în cadrul summit-ului UE de la Salzburg. Preşedintele Comisiei Europene, Donald Tusk, a motivat decizia invocînd problema graniţei dintre Irlanda şi Marea Britanie, precum şi anumite aspecte ce ţin de cooperarea economică. Eşecul din negocierile de Miercuri este, însă, doar ultimul dintr-o serie deja destul de lungă de astfel de episoade. Din acest motiv, în ultimele luni, Theresa May s-a lovit şi de tot mai multe critici, o bună parte a lor venite inclusiv din rîndul propriilor colegi de partid. În plus, tot din interiorul Partidului Conservator au apărut şi “soluţii” alternative, precum cea oferită de aşa-numitul plan “Better Brexit”.

Liderul PPE cere să se vorbească și despre socialiștii români, slovaci sau maltezi, nu doar despre Viktor Orban

Preşedintele Partidului Popular European (PPE), Joseph Daul, a declarat, Miercuri, că o eventuală excludere din PPE a partidului Fidesz al premierului ungar Viktor Orban nu va fi uşor de realizat şi a promis că va încerca, în continuare, să discute cu acesta din urmă. Totodată, Daul a criticat faptul că în chestiunea statului de drept se vorbeşte numai despre Orban, nu şi despre socialiştii din ţări precum Malta, Slovacia sau România, informează agenţia EFE, preluată de Agerpres.

„Despre Viktor Orban vorbim mereu şi vom vorbi astăzi din nou cu el. Nu este uşor. O ştim cu toţii”, a spus Joseph Daul la Salzburg, la sosirea la reuniunea PPE de dinaintea summitului european informal. El a reacţionat astfel după ce a fost întrebat de un jurnalist dacă la această întîlnire a popularilor europeni va fi discutată şi eventuala excludere a Fidesz din PPE, după ce Parlamentul European a cerut Comisiei Europene, cu o săptămînă în urmă, să inițieze procedura articolului 7 din Tratatul UE, pentru că în Ungaria există un risc de încălcare „gravă şi persistentă” a valorilor UE, inclusiv a statului de drept.

„Mereu am spus că presa nu mă poate obliga să-l exclud pe Viktor Orban. Avem democraţie în partidul nostru (PPE), avem stat de drept, libertate şi reguli”, a completat Daul răspunsul dat. Totuşi, el a apreciat că procesul lansat de Parlamentul European împotriva Ungariei trebuie continuat şi că trebuie să existe consecinţe asupra oricui nu respectă statul de drept. „Dorim să aflăm de la Comisia Europeană că nu s-a respectat statul de drept în Ungaria”, a continuat Daul, făcînd referire la o etapă ulterioară a mecanismului prevăzut în articolul 7. Pe de altă parte, preşedintele PPE a criticat faptul că, în opinia sa, se vorbeşte numai despre Orban, nu şi despre alte ţări, precum Malta, Slovacia sau România, toate guvernate de formaţiuni politice membre ale Partidului Socialiştilor Europeni, ţări unde, consideră Daul, există de asemenea încălcări ale statului de drept.

La sosirea la reuniune, însuşi premierul Orban a vorbit despre posibila excludere a formaţiunii sale din PPE, dar a ţinut să amintească faptul că partidul Fidesz „este cel mai de succes din PPE”. După votul favorabil dat de Parlamentul European raportului întocmit de eurodeputata ecologistă olandeză Judith Sargentini, în care sunt criticate diferite aspecte ale vieţii politice ungare, printre care independenţa Justiţiei, corupţia, tratamentul aplicat migranţilor, activitatea ONG-urilor sau funcţionarea sistemului constituţional şi electoral, premierul Viktor Orban a asigurat că procedura inițiată astfel nu va avea nici o finalitate. Pentru eventuale sancţiuni, precum suspendarea dreptului de vot al Ungariei în Consiliul UE, este necesar un vot unanim al tuturor celorlalte state membre ale UE.  Între timp, Guvernele polonez, ceh şi bulgar şi-au exprimat sprijinul faţă de Guvernul ungar.

Agresivitatea criminală a Corectitudinii Politice: O femeie „episcop” a cerut bisericii Angliei să înceteze a mai vorbi despre Dumnezeu ca despre o persoană de sex masculin

După ce un sondaj YouGov a arătat că jumătate dintre tinerii creștini îl văd pe Dumnezeu – căruia în Biblie i se spune „Tată”, inclusiv de către Iisus Hristos – ca o persoană de sex masculin, prima femeie „episcop”, Rachel Treweek, din eparhia Gloucester, a declarat că este îngrijorată de faptul că „biserica nu este atentă la limbaj”, scrie breitbart.com. „Nu vreau ca tinerii, băieți și fete, să ne audă mereu vorbind despre Dumnezeu ca despre El”, a spus Treweek, citată de The Telegraph. Adăugînd că este îngrijorată de faptul că limbajul patriarhal i-ar putea zăpăci pe ne-creștini, „episcopeasa” a adăugat: „Pentru mine, în special, într-un context mai larg, în toate domeniile, fie că mergi la un site și vezi fotografii ale unor albi, sau că deschizi un site și vezi că este folosit ‘EL’ cînd am putea folosi în loc Dumnezeu’, toate aceste lucruri transmit mesaje subconștiente oamenilor, așa că afirm cu toată tăria că trebuie să fim foarte atenți la ceea ce comunicăm.”

Cînd Treweek a devenit prima femeie „episcop” și a fost invitată în Camera Lorzilor în Octombrie 2015, ea a insistat că Dumnezeu este „neutru din punctul de vedere al genului” și că toată lumea trebuie să renunțe să-i spună El. O altă femeie „episcop”, Jo Bailey Wells, din eparhia Dorking, susține că folosirea limbajului „masculin” este „o problemă tot mai mare”. La rîndul său, capelana Sally Hitchener de la Universitatea Anglicană Brunel afirmă că există o mișcare în interiorul bisericii oficiale a Marii Britanii pentru „a sublinia natura feminină a lui Dumnezeu”. „Nici un teolog din Marea Britanie nu ar trebui să spună că Dumnezeu este bărbat, și cu toate acestea acesta este modul comun de exprimare în multe biserici și acesta este mesajul pe care îl transmitem presei.”

Coreea de Nord: Washingtonul, gata să reia „imediat” negocierile în vederea unei „denuclearizări rapide”

Washingtonul a salutat, Miercuri, „angajamentele importante” luate de Coreea de Nord la summitul inter-coreean de la Phenian şi s-a arătat gata să reia „imediat” negocierile în vederea unei „denuclearizări rapide” care ar urma să se finalizeze „pînă în ianuarie 2021”, transmite AFP, potrivit agerpres. Într-un comunicat, secretarul de Stat american, Mike Pompeo, afirmă că l-a invitat pe omologul său Nord-coreean, Ri Yong Ho, la o întrevedere, săptămîna viitoare, la New York, în marja Adunării Generale anuale a ONU. Preşedintele american, Donald Trump, a salutat, Miercuri, ”progresele extraordinare” privind Coreea de Nord, la o zi după un summit inter-coreean ce a avut loc la Phenian. ”Înregistrăm progrese extraordinare privind Coreea de Nord”, a declarat Preşedintele american de la Casa Albă, înainte de a se pleca înspre statele din Sud-Est afectate de uraganul Florence. ”Amintiţi-vă că, înainte să devin Preşedinte, mulţi credeau că un război cu Coreea de Nord este inevitabil”, a adăugat el.

SUA vor să negocieze un tratat cu Iranul care să acopere programele balistic şi nuclear

Statele Unite încearcă să negocieze un tratat cu Iranul care să acopere programele balistic şi nuclear, afirmă emisarul special american Brian Hook, înaintea reuniunii Adunării Generale ONU, informează site-ul agenţiei Reuters, scrie mediafax. „Noul acord pe care sperăm să îl putem semna cu Iranul nu va fi unul între două Guverne de genul celui care a fost, vrem un tratat”, a declarat Brian Hook în cursul unui seminar desfăşurat la Institutul Hudson. Însă emisarul special american pentru Iran afirmă că liderii iranieni nu sunt interesaţi de negocieri, în pofida ofertelor făcute de Preşedintele SUA, Donald Trump, şi de secretarul de Stat, Mike Pompeo. Donald Trump a decis în Mai retragerea Statelor Unite din Tratatul nuclear semnat de marile puteri cu Iranul.

Franța: Preşedintele Macron anunţă construirea unui muzeu-memorial dedicat victimelor terorismului

Preşedintele francez Emmanuel Macron a anunţat, Miercuri, în cursul ceremoniei anuale de omagiere a victimelor terorismului, construirea unui muzeu-memorial dedicat acestora, precum şi măsuri suplimentare pentru cei care au avut de suferit în urma atentatelor, informează AFP. Împreună cu soţia sa, şeful statului a asistat, Miercuri după-amiază, în grădinile Domului Invalizilor din Paris, la această ceremonie, aflată la a 19-a ediţie, organizată de Asociaţia franceză a victimelor terorismului (AFVT) şi de Federaţia naţională a victimelor atentatelor şi accidentelor colective.

„Doresc ca un muzeu-memorial să fie creat şi ca lucrările sa să fie lansate fără întîrziere”, a declarat el în faţa unei asistenţe formată din reprezentanţi ai victimelor, miniştri, precum şi personalităţi politice, precum fostul Preşedinte Nicolas Sarkozy şi Jean-Luc Melenchon, liderul partidului de extrema-stîngă Franţa Nesupusă. De 21 de ani de cînd sunt comemorate victimele, „noi nu ne vom obişnui” cu aceasta, a spus Macron. Evocînd soarta Sophiei Petronin, reţinută ca ostatică în Mali, Preşedintele francez a amintit „mobilizarea deplină şi integrală a instituţiilor publice şi discreţia care în acest domeniu este soră cu eficienţa”. El a anunţat, de asemenea, crearea pînă la sfîrşitul anului a unui „Centru naţional de resurse şi sprijin” (CNRR), pentru a ameliora îngrijirea persoanelor care au avut de suferit în urma atentatelor. „Nu există mai multe tipuri de terorism. Nu există decît unul. Nu există mai multe tipuri de victime ale terorismului”, a spus Preşedintele francez.

Preşedintele Republicii a mai decis să suplimenteze ajutorul financiar destinat victimelor franceze în străinătate, aşa cum au solicitat asociaţiile. Emmanuel Macron a anunţat, în fine, instituirea unei zile naţionale de comemorare, un „omagiu al naţiunii pentru victimele terorismului”, a cărei dată – controversată – va constitui obiectul unei înţelegeri cu asociaţiile. Mai multe din aceste propuneri fuseseră preconizate de comitetul însărcinat de Guvern să reflecteze la comemorarea atentatelor şi care şi-a predat raportul în 7 Septembrie. Acest comitet pledează pentru adoptarea datei de 11 Marti drept Ziua europeană a victimelor terorismului, în timp ce asociaţiile doresc menţinerea datei de 19 Septembrie.

Franţa trăieşte sub o constantă ameninţare teroristă de la începutul anului 2015, de cînd se confruntă cu un val de atentate jihadiste fără precedent, soldate 246 de morţi.

Emmanuel Macron şi liderii asociaţiilor au adus de asemenea un omagiu victimelor evreieşti ale atentatelor din ultimii ani, ale căror rude celebrau Miercuri Yom Kippour şi nu au putut veni la ceremonie.

Peter Szijjarto: Ungaria nu va fi „niciodată o ţară de migranţi”

Şeful diplomaţiei ungare, Peter Szijjarto, a acuzat ONU că răspîndeşte minciuni despre politica Guvernului de la Budapesta privind migraţia, asigurînd că ţara sa „nu va fi niciodată o ţară de migranţi”, relatează France Presse, potrivit agerpres.

Vorbind în faţa Consiliului Naţiunilor Unite pentru Drepturile Omului, Peter Szijjarto a acuzat „anumiţi funcţionari ai ONU”, fără să-i numească, de „răspîndirea unor minciuni despre Ungaria, minciuni scandaloase şi inacceptabile”. „Este evident că funcţionarii ONU care răspîndesc aceste minciuni despre Ungaria sunt funcţionari care dau dovadă de părtinire cu privire la problema migraţiei. Dar trebuie să vă spun că Ungaria nu va fi niciodată o ţară de migranţi”, a adăugat el. „Noi nu vom permite niciodată ca nici măcar un singur migrant ilegal să intre în ţara noastră”, a insistat el.

La 11 Septembrie, Ungaria a respins deja criticile privind politica sa de migraţie din partea Înaltului Comisariat al ONU pentru Drepturile Omului (UNHCR), care afirmase cu o zi înainte că a luat cunoştinţă de „rapoarte şocante”, potrivit cărora migranţilor deţinuţi în zone de tranzit le-a fost refuzată hrana. „Un dialog constructiv cu Guvernele înainte de a trage concluzii pripite ar face cu siguranţă să progreseze cauza noastră comună de promovare şi protecţie a drepturilor persoanei”, a declarat ambasadoarea Ungariei, Zsuzsanna Horvath, la Consiliul ONU pentru Drepturile Omului.

Michelle Bachelet criticase la 10 Septembrie măsurile adoptate recente de Ungaria „pentru a permite autorităţilor să aresteze, să pună sub acuzare şi să expulzeze imediat din zonele de frontieră ungare orice avocat, consilier, voluntar sau membru al familiei – rezident legal – suspectat că ajută o persoană să prezinte o cerere de azil, să obţină un permis de şedere sau să întreprindă orice altă acţiune perfect legală”. Ambasadoarea Ungariei afirmase că „nimeni nu este deţinut în zonele de tranzit în Ungaria” şi că „hrana a fost şi va continua să fie furnizată persoanelor care au prezentat deja o cerere de azil”. Ea precizase, de altfel, că măsurile luate permit autorităţilor să aresteze şi să pună sub acuzare „orice persoană suspectată că ajută migraţia clandestină, dacă acest avocat, acest consilier, acest voluntar sau orice traficant de fiinţe umane ştie că cererea va fi respinsă în virtutea legislaţiei existente”.

Dar chiar în aceeaşi zi, un grup de raportori speciali ai ONU în drepturile omului criticase virulent noile măsuri luate de Ungaria „pentru a-i împiedica pe migranţi şi pe refugiaţi să intre în ţară”.

Amenzile maxime pentru revista Closer care a publicat poze cu Kate Middleton topless au fost confirmate de Tribunal

Tribunalul de la Versailles a confirmat, Miercuri, condamnarea celor doi şefi ai revistei Closer la aceeaşi amendă maximă, de 45.000 de euro, pentru că au publicat în 2012 fotografii cu Kate Middleton topless, potrivit AFP, scrie news.ro. În verdictul său, Curtea a confirmat în toate punctele deciziile din prima instanţă, care i-au condamnat pe editorul-şef Laurence Pieau şi pe directorul publicaţiei Ernesto Mauri la complicitate sau divulgarea unui document obţinut prin atingerea intimităţii vieţii private. Curtea a validat şi suma de 100.000 de euro daune şi interese pentru Kate Middleton şi soţul ei, prinţul William.

Litigiul datează din 14 Septembrie 2012, data difuzării la chioşcuri a exemplarului revistei săptămînale cu numărul 379. În revistă au apărut imagini estivale cu ducesa şi ducele de Cambridge – al doilea în ordinea succesiunii la Tronul britanic – pe marginea unei piscine luxoase de pe un domeniu din Sudul Franţei. În aceste fotografii, Kate Middleton nu purta decît slip de baie.

Publicarea acestor fotografii a iscat un scandal dincolo de Canalul Mînecii şi a provocat furia familiei regale britanice. Serviciile prinţului au denunţat atunci o atingere „grotescă şi nejustificată” a vieţii private şi, în regim de urgenţă, cuplul princiar a obţinut din partea Justiţiei franceze interzicerea de noi difuzări ale imaginilor, pe care chiar şi tabloidele britanice au refuzat să le publice.

Doi fotografi, suspectaţi a fi autorii imaginilor, au primit şi ei confirmarea condamnării lor, Miercuri, la 10.000 de euro, din care 5.000 cu suspendare. Cei doi paparazzi ai agenţiei pariziene Bestimage, Cyril Moreau şi Dominique Jacovides, au negat în continuare că sunt autorii fotografiilor. Şase jurnalişti sunt judecaţi după ce revista franceză glossy Closer şi cotidianul regional La Provence au publicat în Septembrie 2012 o serie de fotografii cu ducesa de Cambridge topless. Fotografiile au fost făcute în timp ce prinţul William şi soţia lui se aflau în vacanţă în Sudul Franţei, într-o reşedinţă privată deţinută de vicontele David Linley, fiul prinţesei Margaret, sora reginei Elizabeth a II-a.

Grecia: Şeful ONG-ului ERCI acuzat de ajutor pentru imigraţia ilegală a fost arestat

Fondatorul şi şeful organizaţiei neguvernamentale elene ERCI, acuzată că a ajutat imigraţia ilegală pe Lesbos, a fost arestat Miercuri, după ce s-a predat Poliţiei din această insulă, principala poartă de intrare a migraţiei dinspre Turcia, transmite AFP.

Căutat de Poliţie de trei săptămîni, Panos Moraitis a fost arestat preventiv, urmînd să compară Vineri în faţa unui procuror. Într-un comunicat postat pe site-ul său, ERCI (Emergency Response Centre International) a respins acuzaţiile care i se aduc, subliniind că a lucrat pe insula Lesbos ‘în strînsă cooperare cu autorităţile’.

Patru membri ai acestei organizaţii au fost deja plasaţi în arest preventiv: o cunoscută refugiată siriană, Sarah Mardini, un germano-irlandez, Sean Binder, şi doi angajaţi greci, Nassos Karakitsos şi Mirella Alexou. Ei sunt acuzaţi că au oferit ‘un concurs direct reţelelor de traficanţi de migranţi’, informîndu-se în avans despre sosirile pe insulele elene şi organizînd debarcările fără a informa autorităţile. Potrivit Poliţiei, ei căutau să obţină astfel ‘un cîştig financiar sub forma de donaţii pentru ONG’. În schimb, avocatul lor, Haris Petsikos, a denunţat un caz ‘de penalizare a ajutorului pentru refugiaţi’.

După ce au făcut obiectul unor acuzaţii similare pentru acţiunea lor de salvare pe mare, trei spanioli şi doi danezi au fost puşi în libertate în Mai. Refugiate la Berlin, Sarah Mardini şi sora sa Yusra – înotătoare participantă la Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro şi ambasadoare a bunăvoinţei a Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiaţi – au devenit cunoscute după ce au condus cu bine la mal vasul aflat în dificultate care le aducea, împreună cu alte 18 persoane, din Turcia în Lesbos, în August 2015. Deşi în scădere faţă de marele val de migraţie din 2015 şi 2016, sosirile continuă din Turcia pe insulele greceşti, unde sunt consemnaţi peste 20.000 de migranţi, în condiţii denunţate ca precare de toate părţile implicate.

Un ‘adjunct’ al şefului grupării Stat Islamic a fost condamnat la moarte prin spînzurare în Irak

Un ”adjunct” al şefului grupării ultraradicale Stat Islamic (SI) a fost condamnat la moarte prin spînzurare în Irak, a indicat într-un comunicat un Tribunal din Bagdad, citat de AFP. ”Tribunalul penal din Karkh şi-a pronunţat verdictul şi l-a condamnat la moarte prin spînzurare pe teroristul Ismail Alwan Salmane al-Ithawi”, a anunţat purtătorul de cuvînt al Consiliului Suprem al Magistraturii, Abdel Sattar Bayrakdar. Jihadistul ”ocupa mai multe posturi (de responsabilitate) în cadrul organizaţiei teroriste Daesh” (acronimul în arabă pentru gruparea Stat Islamic), a adăugat comunicatul Tribunalului din Karkh. El ”a fugit în Siria şi avea relaţii cu şefi tribali, apoi a ajuns în Turcia după eliberarea mai multor zone” ocupate de către jihadişti, a subliniat textul, precizînd că a fost arestat ulterior datorită unei coordonări cu Turcia.

Autorităţile irakiene au anunţat pe 15 Februarie că l-au repatriat pe Ismail al-Ithawi în Irak, ca urmare a arestării sale în Turcia, în cursul unei operaţiuni comune între serviciile de informaţii irakiene, turceşti şi americane. Un înalt responsabil irakian din cadrul Souqour – ”Şoimii”, celula de spionaj a Ministerului irakian de Interne care se ocupă cu acţiunile de prindere a elementelor SI – a declarat atunci pentru AFP că organizaţia sa ”a reuşit să se infiltreze la cel mai înalt nivel al organizaţiei extremiste şi a reuşit să urmărească toate deplasările lui Ismail al-Ithawi (55 de ani), originar din Ramadi (Vest). Ismail al-Ithawi era şeful comitetului însărcinat cu numirea de ”emiri”, ”wali” (cele mai înalte cadre) din SI, şi era de asemenea ”ministru însărcinat cu edictele religioase (fatwa) ale SI”, a explicat el.

Acordul ruso-turc produce primele efecte: Mii de sirieni se întorc în provincia Idlib

Mii de sirieni care au fugit din cauza bombardamentelor din provincia Idlib şi din împrejurimile ei au revenit în localităţile lor după anunţul de Luni privind un acord ruso-turc referitor la ultimul mare bastion insurgent din Siria, a comunicat Observatorul Sirian al Drepturilor Omului (OSDO), citat de AFP. În ultimele săptămîni, regimul sirian a adus întăriri la marginile Idlib, regiune de la frontiera cu Turcia în Nord-Vest, în timp ce tirurile sale de artilerie şi raidurile aeriene ale Rusiei au provocat moartea a zeci de civili, potrivit OSDO. Fugind din cauza violenţelor, concentrate în Sudul provinciei sau în Nordul regiunii vecine Hama, peste 30.000 de persoane şi-au părăsit localităţile, potrivit ONU, îndreptîndu-se mai la Nord, spre frontiera cu Turcia.

Moscova şi Ankara, aliată a rebelilor, au făcut cunoscută Luni crearea unei ”zone demilitarizate” la Idlib, îndepărtînd astfel perspectiva unei ofensive. De la acest anunţ, ”aproape 7.000 de persoane strămutate s-au întors în localităţile lor, îndeosebi în Sud-Estul Idlibului şi în Nordul regiunii Hama”, a indicat directorul OSDO, Rami Abdel Rahman. Unele dintre aceste localităţi se află în viitoarea zonă demilitarizată, care trebuie să servească drept zonă tampon între teritoriile insurgente din Idlib şi zonele guvernamentale din împrejur. Întoarcerea a început chiar înainte de anunţul de Luni, în condiţii de calm relativ ce domnea în provincie, dar ritmul s-a accelerat după acord, potrivit directorului OSDO.

Circa trei milioane de persoane, dintre care majoritatea sunt deja strămutate din alte regiuni ale Siriei afectate de război, trăiesc în provincia Idlib şi în enclavele insurgente din provinciile vecine Hama, Alep sau Lattakia, potrivit ONU. Agenţiile ONU şi organizaţii umanitare au avertizat în caz de ofensivă a regimului în legătură cu ”o baie de sînge” la Idlib, existînd temeri referitoare la ”cea mai gravă catastrofă umanitară” a secolului al XXI-lea.

Bulgaria susţine Ungaria în divergenţele cu Uniunea Europeană

Guvernul Bulgariei, condus de premierul Boiko Borisov, a anunțat că se va opune activării articolului 7 împotriva Ungariei, prin care acesteia îi va fi suspendat dreptul de a vota în cadrul Consiliului European, relatează site-ul publicației Balkan Insight, potrivit agerpres. Această decizie a fost anunțată Miercuri, la scurt timp după ce Consiliul de Miniștri s-a reunit la Sofia pentru a susține o moțiune a ministrului Apărării Krasimis Karakachanov, prin care acesta cere susținerea Ungariei în cazul unui vot privind activarea articolului 7.

Moțiunea a fost susținută de vicepremierul și liderul Frontului Național al Salvării, Valeri Simeonov și de ministrul Mediului, Neno Dimov. „Guvernul bulgar va apăra Ungaria! Am protejat mereu interesele naționale ale Bulgariei și sunt de părere că fiecare țară din Uniune are dreptul de a își menține identitatea națională”, a declarat Karakachanov pe Facebook, în urma întîlnirii, adăugînd că decizia este unanimă.

Peste două treimi din membrii Parlamentului European susțin declarația potrivit căreia Ungaria „riscă să încalce” valorile de bază ale Uniunii Europene, inclusiv independența judiciară, libertatea academică și libertatea de exprimare.

„Este greșit să sancționăm Ungaria. Este un alt pas în direcția divizării Europei”, a declarat liderul Partidului Socialist din Bulgaria, Kornelia Ninova, pe 14 Septembrie. Săptămîna trecută, premierul ceh Andrej Babis a declarat că Guvernul său susține Ungaria. Polonia, împotriva căreia Comisia Europeană a lansat în Decembrie procedura de activare a articolului 7, a anunțat de asemenea că va susține Ungaria.

Statele din Sudul UE sunt reticente faţă de consolidarea trupelor Fortex

Italia, Spania şi Grecia sunt reticente la ideea de a face agenţia europeană pentru paza frontierelor Frontex o forţă capabilă să îşi desfăşoare efectivele la graniţele UE, a estimat, Miercuri, cancelarul austriac Sebastian Kurz, care va susţine această propunere la summitul celor 28 de la Salzburg. „Unele ţări membre sunt încă un pic sceptice” în legătură cu ideea lărgirii mandatului agenţiei europene de protecţie a frontierelor, a recunoscut liderul austriac într-un interviu acordat cotidianului Standard, citat de France Presse. „Trebuie să le convingem”, a adăugat el, citînd mai ales Italia, Spania şi Grecia. Aceste ţări sunt rezervate deoarece ideea vizează „drepturile lor la suveranitate şi de asemenea preocupările privind o mai bună înregistrare a migranţilor”, potrivit lui  Kurz.

Prin propunerea de a creşte la 10.000 efectivele gărzilor de frontieră europene pînă în 2020, Comisia Europeană are în vedere să permită Frontex să intervină la graniţele UE pentru un mai bun control al fluxurilor migratorii. Dar, potrivit cancelarului austriac, autorităţile ţărilor din Sudul Europei sunt reticente faţă de această idee în timp ce, din lipsă de mijloace sau voinţă, îi lasă pe migranţi să le părăsească teritoriul fără a-i înregistra. Germania şi Franţa, în special, susţin reforma Frontex. Prim-ministrul ungar Viktor Orban şi-a exprimat de asemenea opoziţia puternică faţă de intervenţia gărzilor de frontieră europene în ţara sa. Reprezentanţa UE în Ungaria a răspuns că „UE nu vrea să îşi asume apărarea frontierelor în locul statelor membre, ea doreşte să le ajute în protecţia graniţelor externe”.

 

Socialmai mult
20.10.18 - 15:28
19.10.18 - 18:21
19.10.18 - 18:20
19.10.18 - 16:27
19.10.18 - 14:12
19.10.18 - 13:41
19.10.18 - 13:38
19.10.18 - 10:02
18.10.18 - 17:20
18.10.18 - 15:24
18.10.18 - 13:03
17.10.18 - 19:45
17.10.18 - 17:34
17.10.18 - 14:08
17.10.18 - 13:32
16.10.18 - 18:40
16.10.18 - 16:39
16.10.18 - 11:51
15.10.18 - 17:45
15.10.18 - 17:40