Realitatea internationala pe scurt (20 Iulie 2020)

27 de suspectaţi de pregătirea unui atac terorist au fost arestați în Turcia

Poliţia turcă a anunţat că a arestat 27 de persoane avînd legături cu gruparea Stat Islamic (SI), suspectaţi că pregăteau un atac terorist, informează Duminică Reuters. Poliţia a precizat că, potrivit informaţiilor pe care le deţine, aceştia pregăteau un atac de răzbunare pentru postările insultătoare împotriva profetului Mahomed apărute pe reţelele sociale. Operaţiunea Poliţiei a vizat mai multe adrese în 15 districte ale Istanbulului.

Gruparea SI a întreprins mai multe atacuri pe teritoriul Turciei, printre care cel de pe 1 Ianuarie 2017 asupra unui club din Istanbul, soldat cu moartea a 39 de oameni, şi bombardarea centrului istoric al acestui oraş în 2016, atac soldat cu 12 morţi.

Joe Biden are un avans cuprins între 10% şi 15% faţă de Donald Trump în preferinţele electorale

Fostul vicepreşedinte american Joseph Biden, potenţialul candidat al Partidului Democrat în scrutinul prezidenţial din SUA, are un avans cuprins între 10% şi 15% faţă de Donald Trump în preferinţele electorale, potrivit unui sondaj difuzat de postul ABC News şi de cotidianul The Washington Post, scrie mediafax. Joe Biden conduce în preferinţele electorale cu un raport de voturi de 55% la 40% în rîndul alegătorilor înregistraţi. În cazul alegătorilor probabili, Joseph Biden este creditat cu 54%, iar Donald Trump cu 44%. Politicile Preşedintelui Donald Trump, un politician republican, sunt percepute favorabil de 39% dintre cetăţenii americani, însă 57% contestă măsurile actualei Administraţii de la Washington.

Sondajul de opinie a fost efectuat de Institutul Langer Research Associates, la cererea postului ABC News şi a cotidianului The Washington Post, în perioada 12-15 Iulie, pe un eşantion reprezentativ de 845 de persoane. Marja de eroare este de plus/minus 3,5%.

Un bărbat a fost plasat în custodia Poliţiei în ancheta privind incendierea Catedralei din Nantes

Un voluntar al diocezei din Nantes a fost luat în custodia Poliţiei în cadrul anchetei cu privire la incendiul care a deteriorat catedrala gotică din acest oraş din Vestul Franţei, a declarat Duminică pentru AFP procurorul Pierre Sennes, potrivit agerpres. Bărbatul, plasat Sîmbătă în custodia Poliţiei, „era responsabil pentru închiderea catedralei Vineri seara, iar anchetatorii doresc să clarifice anumite elemente din programul acestuia”, a precizat Sennes pentru AFP. De asemenea, anchetatorii vor să vorbească cu bărbatul „despre condiţiile închiderii catedralei”, a adăugat procurorul. Oficialul a subliniat însă că „orice interpretare care ar putea implica această persoană în comiterea faptelor este prematură şi pripită”.

Incendiul care a izbucnit Sîmbătă în catedrala Saint-Pierre-et-Saint-Paul, un edificiu din secolul al XVI-lea, a distrus vitralii şi opere de artă, inclusiv marea orgă. El a reînviat amintirile dureroase ale incendiului care a cuprins catedrala Notre-Dame din Paris pe 15 Aprilie 2019, chiar dacă de această dată incendiul a fost rapid pus sub control.

Audierile în cadrul procesului pentru corupţie al premierului Netanyahu au fost reluate după o pauză de două luni

Audierile în cadrul procesului pentru corupţie al premierului Benjamin Netanyahu au fost reluate Duminică, după o pauză de două luni, pe fondul intensificării protestelor împotriva corupţiei şi a modului în care a fost gestionată criza cauzată de noul tip de coronavirus în Israel, informează Reuters. Netanyahu, primul premier în exerciţiu al Israelului adus în faţa instanţei de judecată, nu a venit Duminică la audieri, calificate de un purtător de cuvînt al acuzării drept o discuţie tehnică. Prezenţa lui Netanyahu nu a fost cerută pentru această şedinţă a Tribunalului districtual din Ierusalim, unde el şi-a făcut apariţia în luna Mai, la deschiderea procesului pentru corupţie, fraudă şi abuz de încredere.

Benjamin Netanyahu, 70 de ani, a fost inculpat în Noiembrie anul trecut, pentru corupţie, fraudă şi abuz de încredere, în trei dosare. Procesul trebuia să înceapă la jumătatea lui Martie, dar a fost amînat iniţial pentru 24 Mai din cauza epidemiei de coronavirus. În Israel, funcţia de prim-ministru nu asigură nici un fel de imunitate, însă, potrivit unei decizii a Curţii Supreme, inculparea nu duce la interdicţia de a ocupa postul sau de a forma un Guvern. Pentru acuzaţiile care i se aduc, Benjamin Netanyahu ar putea fi condamnat la închisoare pînă la 10 ani. El nu recunoaşte comiterea nici uneia dintre infracţiuni.

Ambasadorul rus la Londra dezminte implicarea Moscovei în atacuri ale hackerilor ruși

Ambasadorul Rusiei în Regatul Unit a respins, într-un interviu, implicarea Moscovei în atacuri ale hackerilor vizînd sustragerea cercetărilor despre crearea unui vaccin împotriva noului coronavirus, notează AFP, scrie agerpres. Aceste acuzaţii, formulate de Londra, Ottawa şi Washington săptămîna trecută şi referindu-se la o implicare „aproape sigură” a serviciilor secrete ruse, „nu au nici un sens”, a afirmat Andrei Kelin în emisiunea politică duminicală de la BBC, The Andrew Marr Show.

„Nu cred deloc în această poveste, nu are nici un sens”, a subliniat el, precizînd că a auzit pentru prima dată vorbindu-se despre aceşti hackeri ruşi prin intermediul presei britanice. Este imposibil să atribui acte de piraterie cibernetică unei ţări anume, a mai spus el. Andrei Kelin a mai dezminţit afirmaţiile Guvernului britanic potrivit cărora „actori ruşi” au căutat să perturbe alegerile parlamentare de la 12 Decembrie, făcînd să circule, în timpul campaniei, documente privind un posibil acord comercial între Londra şi Washington după Brexit. Dincolo de aceste două „pietre de încercare”, Rusia este „dispusă să întoarcă foaia” recentelor tensiuni diplomatice cu Londra şi „să facă afaceri” cu Regatul Unit, a mai spus ambasadorul rus la BBC.

Berlinul, Parisul şi Roma ameninţă cu sancţiuni puterile străine care încalcă embargoul asupra armelor în Libia

Franţa, Germania şi Italia s-au declarat pregătite să aplice sancţiuni împotriva puterilor străine care încalcă embargoul asupra armelor în Libia şi au lansat un apel „tuturor actorilor străini să înceteze interferenţele lor” în această ţară aflată, din 2011, în război civil, notează AFP. „Lansăm un apel tuturor actorilor străini să înceteze interferenţele lor şi să respecte embargoul asupra armelor stabilit de Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite”, au scris, într-o declaraţie comună, cancelarul german, Angela Merkel, Preşedintele francez, Emmanuel Macron, şi premierul italian, Giuseppe Conte.

Cei trei lideri europeni s-au arătat „pregătiţi să considere posibila utilizare a sancţiunilor dacă încălcarea embargoului pe mare, pe uscat sau în aer continuă”, potrivit acestui comunicat dat publicităţii la Bruxelles, în paralel cu negocierile privind planul de relansare economică post-coronavirus. „Lansăm un apel tuturor părţilor din Libia, precum şi susţinătorilor lor străini la încetarea imediată a luptelor”, au adăugat cei trei responsabili care şi-au exprimat „grava preocupare” faţă de „creşterea tensiunilor militare în această ţară”. În comunicat nu a fost menţionată explicit nici o ţară.

Libia este scena unui conflict între două puteri rivale, fiecare sprijinită de state străine: Guvernul de uniune naţională (GNA), recunoscut de ONU şi al cărui sediu este la Tripoli, şi mareşalul Khalifa Haftar, care ţine sub control estul şi o parte din Sudul ţării. Primul este sprijinit de Turcia, care a trimis militari la faţa locului, iar al doilea de Egiptul vecin, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită şi Rusia.

Emirul Kuwaitului, în vîrstă de 91 de ani, a fost operat cu succes

Emirul Kuwaitului, şeicul Sabah Al-Ahmad Al-Sabah, în vîrstă de 91 de ani, a fost supus unei operaţii „încununate de succes”, a declarat Duminică un oficial kuwaitian, la o zi după ce liderul fusese internat în spital, informează DPA, potrivit agerpres. Operaţia a fost efectuată Duminică devreme, a precizat ministrul Ali Al-Jarah, fără a oferi alte detalii, potrivit agenţiei kuwaitiene de presă KUNA. Sîmbătă, emirul fusese internat pentru efectuarea unor controale medicale nespecificate, a precizat aceasta.

Un ordin regal, emis Sîmbătă, îi atribuia prinţului moştenitor Nawaf Al-Ahmad Al-Jaber Al-Sabah preluarea temporară a unora dintre „prerogativele constituţionale” ale emirului. Emirul Sabah Al-Ahmad Al-Sabah conduce Kuwaitul din 2006.

Deşi Kuwaitul are unul dintre cele mai active Parlamente din lumea arabă, emirul deţine cea mai mare putere, inclusiv dreptul de a numi Guvernul.

Cea mai mare încărcătură de deşeuri toxice ilegale abandonată, provenind din România, a fost descoperită de către autorităţile malaeziene

Autorităţile malaeziene au descoperit cea mai mare încărcătură de deşeuri toxice ilegale abandonată provenind din România, a anunţat duminică agenţia de presă naţională Bernama, citată de Reuters. Este vorba despre 110 containere cu metale grele periculoase, care aveau destinaţia Indonezia, ce au intrat în ţară, în mod ilegal, luna trecută.

În ultimii ani, Malaysia a devenit principala destinaţie din lume pentru deşeuri plastice, după ce China a interzis importurile acestora. A fost negociat cu ţările de origine ale resturilor să îşi ia înapoi sute de containere de plastic care au intrat ilegal în ţară. Potrivit agenţiei Bernama, ministrul malaezian al Mediului, Tuan Ibrahim Tuan Man, a spus că 1.864 de tone de praf de cuptor cu arc electric (EAFD), un produs derivat în producţia de oţel care conţine metale grele precum zinc, cadmiu şi plumb, au fost găsite abandonate în portul Tanjung Pelepas din Sudul statului Johor.

Malaysia a contactat autoritatea română a Basel Convention pentru a aranja repatrierea containerelor, iar Interpolul face verificări detaliate, a mai scris agenţia de presă Bernama.

China intenționează să răspundă drastic oricărei încercări a UK de a sancţiona oficialii chinezi

China vă răspunde ferm oricărei încercări a Marii Britanii de a sancţiona oficialii săi în urma instituirii noii legi a securităţii în Hong Kong, a declarat Duminică ambasadorul chinez la Londra. La începutul acestei luni, Marea Britanie a introdus un nou regim de sancţiuni care vizează indivizi care sunt implicaţi în abuzuri asupra drepturilor omului sau crimă organizată. Unii parlamentari din partidul Conservator al prim-ministrului Boris Johnson au spus că sancţiunile ar trebui folosite în cazul oficialilor chinezi.

„Dacă guvernul britanic merge atît de departe încît să impună sancţiuni oricărui individ chinez, China cu certitudine va răspunde ferm”, a declarat Liu Xiaoming pentru BBC. „Aţi văzut ce se întîmplă în Statele Unite – ei sancţionează oficiali chinezi, noi le sancţionăm senatorii, oficialii lor. Nu aş vrea să văd acest dinte pentru dinte în relaţiile China - Marea Britanie”.

Marea Britanie este de părere că noua lege de securitate impusă în Hong Kong încalcă acordurile încheiate înainte de predarea teritoriului şi că Beijingul distruge libertăţile care au ajutat Hong Kong să devină unul dintre cele mai mari hub-uri financiare din lume.

Viktor Orban acuză Olanda că vrea să pedepsească financiar Ungaria

Premierul ungar Viktor Orban l-a acuzat Duminică pe omologul său olandez că vrea să „pedepsească financiar” Ungaria, insistînd pe legătura dintre statul de drept şi acordarea de ajutoare europene prevăzute în planul de relansare, asupra căruia negocierile bat pasul pe loc, informează AFP, potrivit agerpres. „Nu ştiu din ce motiv personal premierul olandez mă detestă pe mine sau Ungaria, însă el atacă atît de dur. Şi el spune foarte clar că din cauza faptului că Ungaria, în opinia lui, nu respectă statul de drept, că ea trebuie să fie pedepsită financiar”, a declarat Viktor Orban de la Bruxelles.

Comisia Europeană a propus o condiţionare directă între alocarea de ajutoare europene prevăzute în fondul de relansare şi statul de drept. Ungaria, Polonia şi Slovenia se opun unei asemenea condiţionări. Budapesta estimează că există alte mecanisme în tratate pentru a garanta statul de drept. De altfel, Ungaria este vizată de o procedură de sancţionare în baza „articolului 7”, declanşată de Parlamentul European şi care este în continuare în curs. Mai multe audieri au avut loc în Consiliul de Miniştri pentru a discuta asupra situaţiei din Ungaria, însă nu a fost luată nici o decizie. Problema statului de drept este unul dintre numeroasele puncte de divergenţă.