Realitatea internationala pe scurt (2 Mai 2019)

Poliţia pariziană a lansat gaze lacrimogene asupra manifestanților, la mitingul ‘May Day’

Poliţia franceză a lansat Miercuri gaze lacrimogene în centrul Parisului pentru a stăvili avansul demonstranţilor, care aveau chipurile acoperite cu măşti negre, pe măsură ce mii de oameni au profitat de marşul anual de 1 Mai pentru a protesta împotriva politicilor Preşedintelui Emmanuel Macron, transmite Reuters, scrie Agerpres.

Sindicate şi protestatari din mişcarea „vestelor galbene” au ieşit în stradă în întreaga Franţă la cîteva zile după ce Macron şi-a prezentat propunerile politice, printre care şi o reducere a impozitelor în valoare de aproximativ 5 miliarde de euro. Un martor citat de Reuters a declarat că Poliţia a folosit gaze lacrimogene pentru a dispersa un grup de protestatari cu glugi şi măşti pe feţe. Unii protestatari care purtau glugi sau veste galbene au răspuns aruncînd proiectile în direcţia forţelor de ordine.

Cel puțin 200 de persoane au fost reținute și peste 12.500 au fost percheziționate „preventiv”. Perchezițiile efectuate de către forțele de ordine au fost făcute în baza unei legi controversate care a intrat în vigoare în luna Aprilie și care permite percheziționarea participanților la manifestații. Totodată, aceeași lege prevede că persoanele care își acoperă fața în timpul protestelor pot fi condamnate la un an de închisoare sau pot plăti o amendă penală de pînă la 15.000 de euro.

Turcia: Arestări în masa în cursul unor manifestaţii de 1 Mai la Istanbul

Poliţia din Istanbul a anunţat că a reţinut Miercuri 127 de persoane pentru tentativă de organizare a unor manifestaţii ilegale în diferite zone ale oraşului cu prilejul zilei de 1 Mai, relatează Reuters, potrivit Agerpres. Poliţia a încercuit piaţa centrală Taksim din Istanbul, dar grupuri mici de demonstranţi au reuşit să intre în piaţă. „Pieţele aparţin poporului, nu pot fi închise. Trăiască 1 Mai”, au strigat protestatarii, în timp ce Poliţia a intervenit pentru a-i opri.

Protestele cu prilejul zilei de 1 Mai, Ziua Internaţională a Munci, au loc anual în Turcia şi au fost în trecut marcate de acţiuni ale Poliţiei împotriva demonstranţilor. Proteste au avut loc adesea în piaţa Taksim, unde au fost ucise 34 de persoane în timpul demonstraţiilor care au avut loc la 1 Mai 1977.

Proteste masive în Cuba faţă de noile sancţiuni americane cu ocazia Zilei de 1 Mai

Milioane de cubanezi au ieşit pe străzi Miercuri în semn de protest faţă de noile sancţiuni impuse de Administraţia Trump şi faţă de eforturile SUA de a înlătura de la putere Guvernul socialist al Venezuelei, cu ocazia Zilei Internaţionale a Muncitorilor, scrie Reuters, potrivit News.ro. „Vom oferi un răspuns ferm, puternic şi revoluţionar către comunicatele pline de ameninţări, provocări şi minciuni ale imperiului Yankee”, a scris pe Twitter Preşedintele cubanez Miguel Diaz-Canel.

Marşurile anuale din ţara comunistă care marchează Ziua Internaţională a Muncitorilor au reprezentat prima ocazie de a protesta public faţă de ofensiva americană împotriva socialismului din regiune. Aceasta a implicat noi sancţiuni împotriva Venezuelei şi Cubei. „Denunţăm manevrele care au ca scop destabilizarea stîngii şi guvernelor progresiste, mai ales în Venezuela şi Nicaragua”, se arată într-un comunicat citit la începutul marşului din Havana.

Marţi, Trump a ameninţat cu „un embargo complet” şi noi sancţiuni dacă trupele cubaneze vor continua să îl susţină pe Preşedintele venezuelean Nicolas Maduro. John Bolton, consilierul pe securitate naţională al Casei Albe, a afirmat că peste 20.000 de soldaţi cubanezi sunt prezenţi în Venezuela, lucru negat de Cuba.

„Bolton este un mincinos patologic care îl dezinformează pe Preşedintele Trump. Nu există trupe cubaneze în Venezuela sau cubanezi care să participe la operaţiuni militare”, a declarat Bruno Rodriguez, ministrul de Externe al Cubei Marţi. Cu toate că marşurile din Cuba au fost organizate de Guvern, cu siguranţă cubanezii se află în şoc din cauza deteriorării bruşte a relaţiilor cu SUA din ultimele luni. De asemenea, ei văd în Venezuela un aliat apropiat.

Jullian Assange, condamnat la 50 de săptămîni de închisoare în Marea Britanie

Fondatorul WikiLeaks, Julian Assange, a fost condamnat Miercuri la aproape un an de închisoare în Marea Britanie, după ce a fost găsit vinovat pentru încălcarea condițiilor eliberării sale pe cauțiune în 2012, relatează site-ul agenției Reuters, potrivit Mediafax. „Ați avut de făcut o alegere și ați ales să comiteți o infracțiune”, a afirmat judecătoarea Deborah Taylor, înainte de a îi da lui Assange o sentință de 50 de săptămîni. Acesta a fost acuzat formal la 11 Aprilie de Curtea de Justiţie din Londra. Fondatorul WikiLeaks a fost arestat de autoritățile britanice în incinta Ambasadei Ecuadorului din Londra, după ce i-a fost revocat dreptul de azil politic. Assange, care a petrecut ultimii șapte ani în Ambasada Ecuadorului, riscă acum extrădarea în Statele Unite, unde a fost acuzat de conspirație pentru furtul de secrete militare.

WikiLeaks: Condamnarea în cazul Assange este şocantă şi răzbunătoare

Condamnarea fondatorului WikiLeaks, Julian Assange, la 50 de săptămîni de închisoare de un Tribunal londonez pentru că a încălcat în 2012 condiţiile de acordare a liberării condiţionate impuse de Justiţia britanică asupra unui ordin de extrădare în Suedia este „şocantă şi răzbunătoare”, potrivit site-ului WikiLeaks, relatează dpa, potrivit Agerpres. ”Suntem foarte preocupaţi dacă va fi o audiere corectă în vederea extrădării”, se arată într-un mesaj postat de WikiLeaks.

Assange, în vîrstă de 47 de ani, a fost găsită vinovat luna trecută pentru că nu s-a predat autorităţilor britanice în cazul unui mandat din 2010 legat de acuzaţii de agresiune sexuală în Suedia, care au fost ulterior retrase. El este, de asemenea, subiectul unei cereri de extrădare a SUA legate de acuzaţii de conspiraţie cu fostul analist american de informaţii militare Chelsea Manning pentru scurgere de informaţii din documente clasificate în 2010. O audiere separată privind extrădarea lui Julian Assange urmează să înceapă Joi.

Ambasadorul SUA în Sri Lanka avertizează că ar putea avea loc noi atacuri teroriste

Ambasadorul american în Sri Lanka, Alaina Teplitz, a declarat că unii dintre teroriștii responsabili pentru atacurile teroriste, în urma cărora au murit cel puțin 250 de persoane, ar putea să fie încă liberi și să planifice mai multe atentate, relatează site-ul agenției Reuters, potrivit Mediafax.

Forțele de securitate din Sri Lanka au informat de asemenea că vor menține nivelul ridicat de alertă și că au fost anunțate de serviciile de informații că militanții islamiști ar putea ataca din nou. „A fost făcut un progres extraordinar pentru a înțelege aceste comploturi, dar nu cred că povestea s-a terminat încă”, a declarat ambasadoarea. „Suntem de părere că aceștia vor să pună în desfășurare un nou plan”, a adăugat aceasta. Biroul Federal de Investigații din SUA colaborează cu autoritățile din Sri Lanka în investigații, însă Teplitz a refuzat să dea mai multe detalii.

Putin este gata de restabilirea completă a relațiilor cu Ucraina

Preşedintele rus Vladimir Putin s-a declarat pregătit pentru „restabilirea completă” a relaţiilor cu Ucraina, cu condiţia ca acesta să nu fie un demers „unilateral”, după victoria la recentele alegeri prezidenţiale a actorului de comedie Volodimir Zelenski, potrivit AFP, transmite și agerpres.

„Noi dorim, suntem pregătiţi să restabilim complet relaţiile noastre cu Ucraina, dar nu putem face acest lucru în mod unilateral”, a declarat Preşedintele rus în faţa presei la Vladivostok, unde a participat la un summit cu liderul Nord-coreean Kim Jong Un. Putin a adăugat că victoria zdrobitoare a lui Volodimir Zelenski, un novice în politică, ales cu peste 73% din voturi în al doilea tur de scrutin, simbolizează „eşecul total al politicii lui (Petro) Poroşenko”, Preşedintele în exerciţiu.

Poroşenko este susţinătorul unei linii dure faţă de Rusia, cu care Ucraina a rupt aproape toate legăturile de la venirea sa la putere în 2014. De cealaltă parte, Volodimir Zelenski s-a declarat dispus să discute cu Vladimir Putin şi a promis să „relanseze” acordurile de pace de la Minsk pentru a găsi o soluţie la conflict.

La solicitarea presei, Vladimir Putin a reacţionat de asemenea la decretul semnat de el prin care facilitează acordarea naţionalităţii ruse locuitorilor din regiunile separatiste proruse din Estul Ucrainei (Doneţk şi Lugansk), măsură condamnată de către Kiev şi numeroase ţări occidentale.

„Este straniu că această decizie provoacă reacţii negative. Polonia eliberează astfel de paşapoarte pentru polonezi, România pentru români, Ungaria pentru maghiari. Prin ce ruşii sunt mai răi decît polonezii, românii sau ungurii?’, s-a întrebat retoric Putin. „Mai ales că aceşti oameni (locuitorii regiunilor separatiste) sunt privaţi de drepturile lor cele mai fundamentale”, a adăugat el.

Oficial Nord-coreean: Vor exista consecințe nedorite dacă SUA nu vor renunța la denuclearizare

Un oficial din cadrul Ministerul Nord-coreean de Externe a avertizat Statele Unite că vor exista „consecințe nedorite” dacă aceste nu își vor schimba poziția privind denuclearizarea Peninsulei Coreene, a informat presa Sud-coreean, relatează site-ul agenției Dpa, potrivit Mediafax.

Discuțiile între cele două țări se află în impas de cînd Președintele american Donal Trump și liderul Nord-coreean Kim Jong-un și-au încheiat summit-ul fără a ajunge la un acord. Kim Jing-un a acuzat Washingtonul că nu a avut încredere în cel de al doilea summit al său cu Trump. Washingtonul vrea ca Phenianul să vrea să renunțe la armele nucleare, în timp ce Coreea de Nord vrea ridicarea sancțiunilor internaționale.

Rouhani: Sancțiunile americane împotriva exporturilor de petrol ale Iranului vor eșua

Președintele Iranului, Hassan Rouhani, a declarat că Teheranul va continua să exporte petrol în pofida sancțiunilor impuse de Statele Unite și a adăugat că politica Washingtonului de a pune presiune asupra Iranului prin intermediul sancțiunilor va eșua, potrivit Reuters, scrie Mediafax. El a mai spus și că decizia Statelor Unite de a impune sancțiuni statelor care cumpără petrol iranian cu scopul de a reduce cît mai mult exporturile Teheranului este una „fără fundament”. „Americanii nu au atît de multă putere precum susțin”, a mai declarat Rouhani.

Administraţia Donald Trump a anunţat că nu va mai acorda nici unei ţări exceptări de la sancţiunile SUA privind importurile de petrol din Iran, intensificînd presiunile asupra regimului de la Teheran. Decizia, care a intrat în vigoare la 1 Mai, afectează în principal China, India, Japonia, Coreea de Sud şi Turcia.

Primăria din New York interzice publicitatea la alcool pe proprietăţile sale

Primăria din New York City a interzis publicitatea la alcool pe proprietăţile sale, din cauza riscurilor pentru sănătate ale consumului excesiv, potrivit unui articol AP, preluat de MarketWatch, potrivit News.ro. „Acest ordin care interzice reclamele la alcool pe proprietăţile Primăriei reafirmă angajamentul nostru pentru preţuirea şi protejarea sănătăţii new-yorkezilor”, a declarat primarul democrat Bill de Blasio. Interdicţia, care intră în vigoare imediat, se aplică staţiilor de autobuze, standurilor de presă, chioşcurilor Wi-Fi şi chioşcurilor de reciclare. Spaţiile care au permisiunea să vîndă alcool, cum ar fi restaurantele, stadioanele şi sălile de concerte, sunt exceptate de la această măsură. Reclamele actuale vor fi permise pînă la expirarea contractelor. Oficialii oraşului au citat studii care arată că expunerea la reclamele pentru alcool îi poate face pe oameni să bea mai mult.

Consiliul Băuturilor Spirtoase a apreciat că interdicţia este ”greşită şi nesusţinută de cercetări ştiinţifice”, iar vicepreşedintele grupului, Jay Hibbard, a spus că cercetarea este clară, părinţii şi alţi adulţi sunt factori cu o influenţă mai mare în decizia tinerilor de a bea sau nu alcool şi nu publicitatea.

Potrivit departamentului pentru sănătate al oraşului, în 2016 au avut loc peste 110.000 de vizite la unităţile de primiri urgenţe din New York City din cauza alcoolului. În acel an, aproape 2.000 de new-yorkezi au murit din cauze asociate alcoolului, între care boli ale ficatului şi accidente rutiere. Şi alte oraşe americane au luat măsuri pentru interzicerea publicităţii pentru alcool pe proprietăţile Primăriilor, între acestea aflîndu-se Philadelphia, San Francisco şi Los Angeles.

Preşedintele Sri Lanka, mesaj către jihadiști: Lăsaţi-mi ţara în pace!

Preşedintele sri-lankez Maithripala Sirisena a declarat că atacurile cu bombă din Duminica Paştelui catolic, revendicate de Stat Islamic, ar fi putut fi planificate de un organizator străin şi a cerut grupării teroriste să-i lase ţara în pace, transmite Reuters, potrivit Agerpres. Sirisena a mai avertizat că este posibil ca Stat Islamic să fi lansat „o nouă strategie”, vizînd ţări mai mici, a relatat Sky News.

Sirisena a declarat că autorităţile sunt la curent cu faptul că, în ultimul deceniu, „un grup mic” de sri-lankezi a călătorit în afara ţării pentru a beneficia de antrenament din partea grupării Stat Islamic. Ancheta a dezvăluit că bombele folosite în atacurile de Paşte au fost confecţionate la nivel local, a mai spus Preşedintele sri-lankez.

Trump a dat în judecată două mari bănci

Preşedintele american Donald Trump, cei mai mari trei copii ai săi şi Trump Organization au dat în judecată Deutsche Bank şi Capital One Financial pentru a încerca să blocheze răspunsul acestora la citaţiile primite de la democraţii din Congres, care vor să vadă documentele financiare ale Preşedintelui, transmite Reuters, scrie news.ro.

Procesul deschide un nou front în eforturile lui Trump de a opri o investigaţie a democraţilor din Camera Reprezentanţilor, unde sunt majoritari, împotriva Preşedintelui republican, a familiei, afacerilor şi Administraţiei sale, după ce procurorul special Robert Mueller a finalizat ancheta sa referitoare la rolul Rusiei în alegerile prezidenţiale din 2016. Potrivit documentelor înregistrate în instanţă, sunt necesare măsuri urgente pentru că ambele bănci au semnalat că vor începe să răspundă la citaţii dacă o instanţă nu va interveni pînă pe 6 Mai. Deutsche Bank a fost o lungă perioadă de timp una dintre cele mai importante bănci care a colaborat cu imperiul imobiliar al lui Trump. Parlamentarii democraţi au cerut în Martie directorului general al Capital One documente referitoare la posibile conflicte de interese legate de un hotel Trump din Washington şi alte interese de afaceri.

În plîngerea înregistrată la un tribunal federal din Manhattan, Trump, copiii săi adulţi, Donald Jr., Eric şi Ivanka, şi Trump Organization acuză liderii Camerei Reprezentanţilor că solicită documente fără nici un scop legitim sau legal, în speranţa că vor descoperi ceva pe care să îl folosească ca armă politică împotriva lui Trump. În documente numai băncile au calitatea de pîrîte. Cazul a fost repartizat judecătorului districtual Edgardo Ramos, numit de fostul Preşedinte democrat Barack Obama.

O declaraţie financiară din 2017 arată că Trump datora Deutsche Bank cel puţin 130 de milioane de dolari. În luna Martie, publicaţia New York Times a detaliat alte relaţii financiare, între care împrumuturi imobiliare de peste 2 miliarde de dolari şi servicii de private banking.

Moscova califică afirmaţiile lui Pompeo referitoare la Maduro drept parte a unui „război informaţional”

Ministerul Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse a respins Miercuri sugestia făcută de Washington potrivit căreia Rusia l-a convins pe Preşedintele venezuelean Nicolas Maduro, confruntat cu proteste, să nu fugă din ţară, apreciind că afirmaţia este parte a unui război informaţional, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

Secretarul de Stat al SUA, Mike Pompeo, a declarat că Preşedintele venezuelan Nicolas Maduro era pregătit Marţi dimineaţă să plece spre Cuba, înainte de a fi sfătuit de Rusia să renunţe.

Rugată să comenteze declaraţiile lui Pompeo, purtătoarea de cuvînt a MAE rus, Maria Zaharova, a declarat pentru Reuters că acestea fac parte dintr-un „război informaţional”. Anterior, Moscova acuzase Washingtonul că încearcă să impulsioneze o lovitură de stat în Venezuela, aliată apropiată a Rusiei, şi că încearcă să demoralizeze Armata prin răspîndirea de fake news menite să scadă moralul militarilor.

Mike Pompeo: Dacă va fi necesar, Trump este pregătit ca Armata americană să intervină în Venezuela

Secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo, a declarat Miercuri că Preşedintele Trump este pregătit, dacă va fi necesar, ca Armata americană să intervină în Venezuela, unde au avut loc ciocniri violente în urma revoltei, Marţi, a unui grup de soldaţi împotriva Preşedintelui Nicolas Maduro, relatează AFP. ''O intervenţie militară este posibilă. Dacă este necesar, Statele Unite vor proceda în consecinţă ", a declarat şeful diplomaţiei americane. ''Am prefera o tranziţie paşnică la putere, cu plecarea lui Maduro şi organizarea de noi alegeri, dar Preşedintele (Trump) a afirmat că la un moment dat va trebui să ia decizii'', a explicat Pompeo. "Este pregătit să facă ceea ce este necesar", a spus el.

Autorităţile americane au lansat Marţi o ofensivă pentru a creşte presiunea asupra lui Nicolas Maduro, alături de avertismente împotriva celor mai noi susţinători ai Preşedintelui socialist al Venezuelei, cerînd de asemenea cadrelor la putere de la Caracas să se delimiteze şi să se alăture taberei opozantului Juan Guaido. Preşedinte autoproclamat al Venezuelei, opozantul Juan Guaido, le-a cerut compatrioţilor săi să se pregătească de Miercuri pentru "faza finală" a planului de înlăturare a lui Nicolas Maduro, în contextul în care liderul venezuelean aflat în dificultate a susţinut că "tentativa de lovitură de stat" a fost respinsă, notează dpa.

 

01.03.24 - 00:52
01.03.24 - 13:17
01.03.24 - 13:18
01.03.24 - 13:20
01.03.24 - 13:19
05.03.24 - 18:52
06.03.24 - 00:34
07.03.24 - 00:42
01.03.24 - 00:46
05.03.24 - 01:06
08.03.24 - 20:46
08.03.24 - 12:11
09.03.24 - 11:41
09.03.24 - 11:42
01.03.24 - 00:40