Realitatea internationala pe scurt (2 Iulie 2020)

Erdogan vrea să înăsprească legislaţia privind social media

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat Miercuri că Ankara va adopta, pînă la finalul anului, o nouă legislaţie pentru a ţine sub control social media, după ce naşterea nepotului său a devenit subiectul unor calomnii şi ironii pe Twitter, transmit Reuters, AFP şi dpa. ”Înţelegeţi acum de ce suntem împotriva social media precum YouTube, Twitter şi Netflix? Pentru a eradica această imoralitate”, a spus Erdogan într-o videoconferinţă cu membri ai Partidului Justiţiei şi Dezvoltării (AKP), aflat la guvernare. Şeful statului turc a precizat că un proiect legislativ în această privinţă va fi introdus în Parlament cît mai rapid posibil pentru ”a controla” asemenea platforme online, adăugînd că în prezent sunt în desfăşurare anchete contra celor care i-au ”atacat” familia prin ”abuzarea unui nou-născut”.

Ministrul turc al Finanţelor, Berat Albayrak, care este ginerele lui Recep Tayyip Erdogan, a anunţat Marţi pe Twitter naşterea celui de-al patrulea copil al său şi al soţiei sale Esra. Anunţul a fost urmat de mesaje insultătoare în care era pusă sub semnul întrebării paternitatea. Poliţia turcă a anunţat Miercuri că a reţinut şi plasat în arest 11 persoane în acest dosar.

Rușii au aprobat cu o largă majoritate referendumul constituțional

Cetăţenii ruşi au aprobat cu largă majoritate reforma constituţională supusă referendumului, permiţîndu-i astfel Preşedintelui Vladimir Putin să candideze pentru încă două mandate şi să rămînă şef al statului pînă în 2036, transmite Reuters, scrie agerpres. Rezultatele parţiale au fost anunţate Miercuri, cu cinci ore înainte de închiderea urnelor. Conform Comisiei Electorale Centrale din Rusia, rezultatul este de peste 70% în favoarea modificării Constituţiei şi ceva mai puţin de 29% împotrivă.

Boris Johnson: Anexarea Cisiordaniei, o încălcare a dreptului internaţional

Anexarea unor porţiuni ale Cisirdaniei ocupate de către Israel ar reprezenta o ”încălcare a dreptului internaţional” şi ar fi ”contrară” intereselor statului evreu, avertizează premierul britanic Boris Johnson într-un editorial publicat pe prima pagină a unui mare cotidian israelian, Yediot Aharonot, relatează AFP. ”Sunt un apărător pasionat al Israelului”, dar ”sper profund ca anexarea să nu meargă înainte”, scrie Johnson într-un editorial, în ebraică, publicat Miercuri pe prima pagină a cotidianului israelian Yediot Aharonot, cel mai citit în ţară.

”Ca vechi prieten, admirator şi susţinător al Israelului, mă tem că aceste propuneri (de anexare) nu vor reuşi să securizeze frontierele Israelului şi că vor fi, astfel, contrare intereselor pe termen lung ale Israelului”, adaugă premierul britanic, considerat un apropiat al premierului israelian Benjamin Netanyahu, pe care l-a catalogat anul trecut drept ”prieten”. ”Anexarea pune în pericol drumul făcut de Israel de a se apropia de lumea arabă şi musulmană (…), iar inamicii Israelului vor profita de situaţie şi o vor folosi împotriva celor care speră la progrese în Orientul Mijlociu”, apreciază Johnson, care denunţă o anexare drept o ”încălcare a dreptului internaţional”.

”Vreau o soluţie dreaptă pentru israelieni şi palestinieni, iar singurul mijloc este ca cele două părţi să revină la masa negocierilor. Anexarea nu poate decît să ne îndepărteze de acest obiectiv”, conchide Johnson, alăturîndu-se astfel poziţiei multor lideri europeni în acest subiect sensibil.

Tensiunile turco-franceze se acutizează. Ultima mutare a Ankarei înfurie Parisul

Ambasadorul turc la Paris, Ismail Hakki Mussa, a informat, Miercuri, Senatul francez despre suspendarea Franţei din operaţiunea navală Sea Guardian desfăşurată de NATO în Marea Mediterana, transmite Reuters, potrivit agerpres. Diplomatul susţine că decizia a fost luată după ce ancheta Alianţei Nord-Atlantice nu a confirmat versiunea Parisului privind un incident între nave militare turce şi franceze.

Ziarul francez L’Opinion a scris Miercuri că Franţa a trimis NATO o scrisoare în care îşi anunţă autosuspendarea din operaţiunea de securitate maritimă Sea Guardian pînă cînd va obţine clarificări. Franţa a susţinut că în timpul incidentului din 10 Iunie mai multe nave militare turce şi-au declanşat radarele către fregata franceză Courbet, iar marinarii turci s-au echipat cu veste antiglonţ şi au trecut la posturile cu armament uşor. Conform părţii franceze, navele turce s-au manifestat agresiv după ce Courbet a încercat să inspecteze un vas suspectat că încalcă embargoul ONU asupra livrării de arme către Libia. NATO a deschis o anchetă după ce Parisul a protestat în cadrul unei reuniuni a miniştrilor Apărării din Alianţă.

”Se pare că experţii NATO nu au ajuns la aceeaşi concluzie. Am primit informaţia ieri. Se pare că Courbet se retrage din acest exerciţiu NATO”, a spus ambasadorul turc în timpul unei audieri în Senatul francez. Musa a dezminţit versiunea Franţei şi a declarat că nava militară franceză a fost de fapt agresivă. Ministerul Apărării şi Ministerul de Externe ale Franţei nu au răspuns solicitărilor Reuters de a comenta. Agenţia nu a obţinut imediat o reacţie nici din partea Comandamentului Naval Aliat, care conduce operaţiunea Sea Guardian.

Legăturile dintre Franţa şi Turcia, aliate în cadrul NATO, s-au înrăutăţit în ultimele săptămîni. Divergenţele sunt legate de Libia, Nordul Siriei şi forajele în Estul Mării Mediterane, în apropierea Ciprului. 

Poliţistul american, acuzat de moartea unui negru în Atlanta, a fost eliberat din închisoare

Fostul ofiţer de Poliţie din oraşul Atlanta acuzat luna trecută pentru uciderea unui bărbat afro-american, Rayshard Brooks, a fost eliberat pe cauţiune, au anunţat Miercuri canalele de televiziune locale, citate de Reuters. Un judecător districtual a stabilit la 500.000 de dolari valoarea cauţiunii pentru Garrett Rolfe (27 de ani) şi a adăugat numeroase condiţii, printre care purtarea unei brăţări de monitorizare la gleznă şi respectarea unor restricţii de circulaţie. Garrett Rolfe a părăsit Miercuri dimineaţă închisoarea din districtul Gwinnett unde se afla în detenţie.

La audierea de Marţi, Tomika Miller, văduva lui Brooks, a cerut instanţei să nu aprobe eliberarea pe cauţiune a lui Rolfe, spunînd că nu se va simţi în siguranţă ştiind că fostul ofiţer de Poliţie este în libertate. Avocatul lui Rolfe anunţase că va prezenta probe solide conform cărora poliţistul a avut justificare pentru a folosi forţa letală întrucît a acţionat în legitimă apărare.

Rayshard Brooks (27 de ani) a fost împuşcat în noaptea de 12 spre 13 Iunie. Faptele s-au petrecut în Atlanta, capitala statului Georgia, în contextul în care numeroase manifestaţii împotriva violenţelor poliţiştilor au loc de mai multe săptămîni în SUA şi în alte ţări de pe glob după moartea lui George Floyd, afro-americanul care a murit la Minneapolis, în 25 Mai, după ce un ofiţer de poliţie l-a presat cu genunchiul pe gît timp de aproape nouă minute. Brooks adormise în maşina sa pe calea de acces a unui restaurant fast-food drive-in, iar angajaţii localului au chemat Poliţia deoarece accesul clienţilor era blocat, potrivit unui raport oficial. Rayshard Brooks se afla sub influenţa alcoolului şi a opus rezistenţă atunci cînd Poliţia a dorit să-l aresteze, potrivit raportului Biroului de investigaţii din Georgia. Înregistrarea video de supraveghere arată „că în timpul unei lupte cu ofiţerii, Brooks a confiscat pistolul cu electroşoc al unui ofiţer şi a fugit”, conform sursei citate.

„Ofiţerii l-au urmărit pe Brooks pe jos şi, in timpul urmăririi, Brooks s-a întors şi a îndreptat pistolul spre un ofiţer, care şi-a utilizat arma rănindu-l”. Brooks a fost transportat la spital şi a fost operat, dar a decedat la scurt timp, se arată în raportul oficial care mai precizează că un agent de Poliţie a fost rănit.

Uniunea Europeană şi-a redeschis porţile pentru turişti. Americanii rămîn pe lista neagră

Echilibru subtil între măsurile sanitare legate de noul coronavirus şi necesitatea economică: Uniunea Europeană şi-a redeschis de Miercuri graniţele în mijlocul sezonului estival, relatează AFP, potrivit agerpres. UE a autorizat zboruri provenind din 14 ţări de pe toate continentele, plus cele din China, cu singura condiţie ca aceasta să primească pe teritoriul său vizitatori „neesenţiali” din UE, ceea ce momentan nu este cazul. Fructul negocierilor dificile, această listă adoptată Marţi şi care urmează să fie revizuită în două săptămîni se bazează „în principal” pe criterii epidemiologice.

Vor fi admişi în UE şi spaţiul Schengen turişti veniţi din Algeria, Australia, Canada, Georgia, Japonia, Muntenegru, Maroc, Noua Zeelandă, Rwanda, Serbia, Coreea de Sud, Thailanda, Tunisia şi Uruguay. Statele Unite, ţara cea mai afectată de pandemie cu 125.928 de decese la aproape 2,6 milioane de cazuri, sunt excluse de pe listă, de asemenea şi Brazilia, Rusia, India, Turcia şi Israel.

China condiționează accesul europenilor

China, care a fost înscrisă condiţionat de Uniunea Europeană pe lista ţărilor pentru care blocul comunitar ridică restricţiile de călătorie instituite pentru a preveni răspîndirea coronavirusului, a promis Miercuri că dacă va putea garanta securitatea împotriva epidemiei va permite din nou accesul cetăţenilor europeni în această ţară ”în ordinea corespunzătoare şi prin mijloace sigure”, dar nu s-a angajat asupra unei date, relatează AFP.

China figurează pe lista celor 15 ţări, publicată Marţi de Bruxelles, ai cărei cetăţeni vor putea intra în statele UE, dar numai cu condiţia reciprocităţi, şi anume ca cetăţenii europeni să poată la rîndul lor intra în China în cazul călătoriilor neesenţiale, ceea ce nu se întîmplă în prezent ca urmare a restricţiilor antiepidemice. Întrebat Miercuri despre intenţiile Beijingului, un purtător de cuvînt al MAE chinez, Zhao Lijian, a răspuns: ”Cu condiţia să putem garanta securitatea împotriva epidemiei, China va restabili gradual schimburile de persoane cu UE în ordinea corespunzătoare şi prin mijloace sigure”.

Consiliul UE a recomandat Marţi statelor membre ridicarea graduală a restricţiile pentru călătoriile neesenţiale în blocul comunitar dinspre 14 ţări terţe cu rate reduse de transmitere a noului coronavirus, respectiv Algeria, Australia, Canada, Georgia, Japonia, Muntenegru, Maroc, Noua Zeelandă, Rwanda, Serbia, Coreea de Sud, Thailanda, Tunisia şi Uruguay. Această recomandare a Consiliului UE nu este un instrument cu obligativitate juridică. Autorităţile statelor membre UE rămîn responsabile pentru implementarea conţinutului recomandării. Ele pot, în deplină transparenţă, să ridice doar progresiv restricţiile de călătorie către ţările listate.

Războiul americano-chinez se mută în presă: Beijingul impune represalii asupra a patru media de peste ocean

China a anunţat Miercuri că impune represalii asupra a patru media americane prezente pe teritoriul său, după măsuri similare adoptate de SUA împotriva unor organe de presă chineze, relatează AFP, potrivit agerpres.mAgenţiile Associated Press (AP) şi United Press International (UPI), postul de televiziune CBS şi postul de radio NPR vor trebui să furnizeze în şapte zile lista cu angajaţii lor, bunurile lor imobiliare şi operaţiunile lor financiare în China, a declarat presei Zhao Lijian, un purtător de cuvînt al diplomaţiei chineze. Este vorba de „represalii necesare împotriva represiunii absurde (a Administraţiei americane) faţă de media chineze în SUA”, a subliniat el într-o conferinţă de presă obişnuită.

Guvernul american a modificat la 22 Iunie statutul a patru instituţii media de stat chineze, acuzate că sunt „organe de propagandă” ale Beijingului şi ale căror birouri în SUA sunt de acum considerate „misiuni diplomatice străine”. Aceste organe de presă, între care se numără televiziunea publică CCTV şi tabloidul naţionalist Global Times, trebuie de acum să transmită Departamentului de Stat lista cu angajaţii lor şi cu bunurile lor imobiliare. Această măsură a SUA se adaugă la o decizie identică adoptată încă din Februarie împotriva altor cinci organe media chineze.

La momentul respectiv, decizia a marcat începutul unei escaladări pe terenul media între primele două puteri mondiale, a căror relaţie era deja afectată de tensiuni foarte puternice, în special pe subiectul gestionării noului coronavirus. La sfîrşitul lui Februarie, trei jurnalişti ai Wall Street Journal au fost expulzaţi din China ca represalii pentru titlul unui articol apărut în cotidianul american. Titlul a fost considerat rasist de către Beijing şi de unii chinezi. Ulterior, Washingtonul a redus semnificativ numărul chinezilor care primesc autorizaţia de a lucra pentru media de stat din ţara lor în SUA.

Autorităţile chineze au ripostat prin expulzarea altor corespondenţi americani, care lucrau pentru Wall Street Journal şi alte două cotidiene, New York Times şi Washington Post.

UE menține Turcia pe lista țărilor nesigure

Turcia şi-a declarat Miercuri dezamăgirea faţă de neincluderea sa pe lista ţărilor din care vor fi permise călătoriile către blocul comunitar începînd de la 1 Iulie în contextul pandemiei, Ankara cerînd repararea acestei erori, transmite AFP. ”Trăim dezamăgirea de a nu face parte din listă”, a declarat purtătorul de cuvînt al diplomaţiei turce, Hami Aksoy, într-un comunicat. Aşteptăm ca această eroare să fie reparată cît mai rapid’” a adăugat el.

Conform listei publicate Marţi de Uniunea Europeană şi care nu este constrîngătoare pentru statele membre, călătorii din 15 ţări (printre care China, condiţionat) sunt autorizaţi să intre în spaţiul Schengen. Turcia şi SUA nu sunt incluse pe această listă, care va fi reanalizată la fiecare două săptămîni. Decizia constituie o lovitură dură pentru imaginea Turciei, care se străduieşte de mai multe săptămîni să se prezinte ca o ţară sigură, pentru a atrage turişti şi a salva ce se mai poate din sezonul estival. Ankara afirmă că a combătut cu succes epidemia COVID-19, raportînd o rată de mortalitate relativ scăzută, de circa 5.100 de decese la aproape 200.000 de cazuri de contaminare. Însă în ultimele săptămîni, numărul zilnic de cazuri noi este în creştere în urma relaxării restricţiilor luna trecută. 

Captură record de droguri în Italia. Marfa valorează un miliard de euro și era produsă de islamiști în Siria

Poliţia italiană a anunţat Miercuri o captură record de 14 tone de amfetamine, sub forma a 84 milioane de comprimate de captagon, produse în Siria de gruparea Stat Islamic (SI), informează AFP, potrivit agerpres. Stupefiantele au fost confiscate în portul Salerno (la Sud de Napoli) şi au o valoare de 1 miliard de euro pe piaţa neagră, arată comunicatul Poliţiei italiene, care vorbeşte despre ”cea mai mare captură de amfetamine la nivel mondial”.

Potrivit anchetei conduse de Parchetul din Napoli, drogurile se găseau în trei containere suspecte, în care se aflau cilindri de hîrtie şi maşini de uz industrial. Cilindrii de hîrtie în mai multe straturi, cu o înălţime de 2 metri şi un diametru de 1,4 metri, fabricaţi probabil în Germania, permiteau ascunderea, în fiecare dintre ei, a circa 350 kg de comprimate în straturile interioare, fără a putea fi detectate prin scanner. Comprimatele erau marcate cu simbolul ”captagon”, un medicament clasat ca stupefiant, cunoscut şi sub denumirea de ”drogul jihadului”, mai precizează anchetatorii.

”Se ştie că SI îşi finanţează activităţile teroriste mai ales prin traficul de drog sintetic produs în Siria, care, din acest motiv, a devenit în ultimii ani primul producător mondial de amfetamine”, subliniază comunicatul Poliţiei italiene.

01.08.20 - 00:27
02.08.20 - 02:26
02.08.20 - 02:20
01.08.20 - 00:33
01.08.20 - 00:34
01.08.20 - 00:31
02.08.20 - 02:24
03.08.20 - 17:19
01.08.20 - 00:29
02.08.20 - 02:29
03.08.20 - 00:52
02.08.20 - 15:25
02.08.20 - 02:21
02.08.20 - 20:46
02.08.20 - 17:32