Realitatea internationala pe scurt (2 Iulie 2018)

Guvernul Merkel stă să cadă din cauza migranţilor

Cancelarul Angela Merkel şi aripa cea mai de dreapta a coaliţiei sale guvernamentale s-au reunit, Luni, într-o ultimă tentativă de a rezolva conflictul privind migraţia, care ameninţă să facă Guvernul său să cadă, comentează AFP. În centrul disputei: politica cancelarului faţă de solicitanţii de azil pe care partidul bavarez foarte conservator CSU ( Uniunea Creştin-Socială), parte a fragilei coaliţii guvernamentale create în Martie, vrea să o înăsprească cu orice preţ. Preşedintele acestei formaţiuni şi totodată ministru de Interne, Horst Seehofer, a ameninţat Duminică să demisioneze din cele două funcţii în faţa acestui impas, în cadrul unei reuniuni a CSU care a durat aproximativ zece ore la Munchen.

„Am spus că voi renunţa la cele două posturi şi îmi voi pune în aplicare această decizie în următoarele trei zile”, a declarat el în noaptea de Duminică spre Luni. Conflictul vizează tratamentul migranţilor care sosesc în Germania, dar care sunt înregistraţi deja în alte ţări din UE. Ministrul vrea să-i întoarcă de la frontieră, ceea ce Angela Merkel refuză pentru a nu crea „efectul de domino” în Europa. În cadrul mişcării sale, Seehofer a evocat trei scenarii. El a indicat că s-ar putea conforma sau ar putea să treacă peste obiecţiile Angelei Merkel şi să-şi impună propria decizia cu privire la întoarcerea migranţilor la frontiere – ceea ce ar antrena totodată destituirea sa şi destrămarea Guvernului de coaliţie – sau să demisioneze. O opţiune pe care o preferă în această etapă. O plecare a sa ar avea consecinţe potenţial grave pentru viitorul Guvernului german.

Întrebarea ar fi dacă partidul ministrului va părăsi şi el coaliţia sau nu. Într-un astfel de caz, cancelarul ar fi lipsit de majoritate în Camera Deputaţilor, ceea ce ar deschide, fără îndoială, calea alegerilor anticipate. Dar partidul bavarez ar putea de asemenea să-l înlocuiască pe Seehofer, ale cărui relaţii cu Angela Merkel s-au deteriorat, cu o personalitate mai flexibilă. Deci nu va fi totuşi uşor de găsit un teren de înţelegere între cele două formaţiuni aliate de mult timp, dar pe poziţii adverse în prezent. Angela Merkel rămîne de fapt inflexibilă. Şi ea a obţinut Duminică seara la Berlin sprijinul cvasiunanim al conducerii partidului său CDU pentru a refuza orice decizie „unilaterală” naţională asupra migranţilor.

Oricare ar fi soluţia crizei guvernamentale, Angela Merkel va ieşi un pic mai slăbită din punct de vedere politic, consideră observatorii. După aproape 13 ani de cînd se află la putere, ea este de acum contestată în mod deschis în Germania pentru politica sa în domeniul migraţiei şi adeseori criticată în străinătate, în special în Europa de Est şi de către Preşedintele american Donald Trump.

Evadare spectaculoasă cu elicopterul dintr-o închisoare franceză

Circa 2.900 de poliţişti şi jandarmi au fost mobilizaţi în Franţa pentru căutarea şi arestarea hoţului recidivist Redoine Faid (46 de ani), care a evadat cu complicitatea unui comando înarmat ce s-a folosit de un elicopter, Duminică dimineaţa, dintr-o închisoare din apropierea Parisului, la cinci ani de la prima sa evadare spectaculoasă dintr-o altă închisoare franceză, informează AFP. Evadarea a durat „cîteva minute” şi nu s-a soldat nici cu răniţi, nici cu ostatici în închisoarea de la Reau, la Sud-Est de Paris, în Departamentul Seine-et-Marne, a informat administraţia penitenciarului. „Un comando înarmat a aterizat în curtea închisorii în timp ce deţinutul se afla la vorbitor”, a adăugat administraţia.

Ministrul Justiţiei, Nicole Belloubet, a apreciat că, pentru această „evadare ieşită din comun”, comandoul „foarte bine pregătit” cercetase „fără îndoială zona cu ajutorul unor drone”, subliniind că complicii infractorului trecuseră printr-o „uşă foarte puţin utilizată”. „În urmă cu cîteva luni, serviciile penitenciarului reperaseră drone care îl survolau”, a subliniat ea. Din surse apropiate dosarului, se precizează că evadarea s-a făcut „cu trei complici” şi că elicopterul a fost găsit la Gonesse, la Nord de Paris, la 60 km de închisoare. „Un dispozitiv de căutare a fost activat în toată regiunea Ile-de-France”, conform ministrului.

Potrivit unei surse poliţieneşti, pilotul elicopterului fusese luat ostatic de complicii lui Redoine Faid. Aflat în stare de şoc, el a fost transportat la spital cînd a fost recuperat la Gonesse. Aparatul a aterizat în curtea închisorii, doi indivizi înarmaţi au coborît şi au lansat grenade fumigene în curte, a relatat pentru AFP Martial Delabroye, secretarul sindical al centrului penitenciar. Cei doi bărbaţi „îmbrăcaţi în salopete negre, purtînd cagule şi brasarde ale Poliţiei” şi echipaţi cu „puşti de asalt de tip Kalaşnikov, au deschis o uşă spre un culoar de serviciu ducînd spre vorbitor”, unde Faid se afla împreună cu unul din fraţii săi.

Elicopterul, de tip Alouette, a aterizat apoi într-o zonă de birouri şi depozite la Gonesse. Delincvenţii au încercat să-l incendieze, dar el nu a ars pînă la capăt. Faid şi complicii săi ar fi recurs apoi la o maşină, care a fost găsită incendiată în parcarea unui centru comercial din regiune. Poliţia Judiciară a fost sesizată şi „toate mijloacele sunt mobilizate pentru a-l localiza pe evadat”, a declarat Ministerul de Interne. Unităţile teritoriale ale Poliţiei şi Jandarmeriei au fost „alertate imediate despre aceste fapte” şi „dispozitive coordonate de control şi interceptare au fost instituite, ţinînd cont de periculozitatea evadatului şi a posibililor săi complici”, a precizat Poliţia. 

FMI: Ponderea dolarului american în rezervele valutare internaţionale a scăzut în Trimestrul I la un nou minim al ultimilor patru ani

Ponderea dolarului american în rezervele valutare internaţionale a scăzut în primul trimestru al acestui an la un nou minim al ultimilor patru ani, în timp ce ponderea euro, a yuanului şi a lirei sterline au crescut, potrivit datelor Fondului Monetar Internaţional, transmite Reuters. Prezenţa dolarului în rezervele internaţionale a scăzut în ultimele cinci trimestre, iar moneda americană s-a depreciat în primele trei luni ale acestui an, ca urmare a aşteptărilor unei creşteri economice mai rapide în afara Statelor Unite şi a posibilităţii ca şi alte bănci centrale să restrîngă măsurile de stimulare. Cu toate acestea, dolarul american a rămas cea mai folosită monedă pentru rezervele valutare.

În primul trimestru, dolarul s-a apreciat, pe fondul temerilor provocate de riscul izbucnirii unui război comercial şi a semnalelor date de Banca Centrală Europeană că nu va majora dobînzile pînă în a doua jumătate a anului 2019. Băncile centrale păstrează rezerve în diferite monede, care sunt folosite pentru garantarea datoriilor. Uneori, băncile centrale  folosesc rezervele pentru a-şi susţine propriile monede. Rezervele în dolari americani au crescut în primul trimestru la 6.499 de mii de miliarde de dolari, reprezentînd 62,48 din rezervele alocate. În ultimul trimestru al anului 2017, rezervele în dolari se ridicau la 6.282 de mii de miliarde de dolari, sau 62,72% din rezervele alocate.

Ponderea rezervelor valutare în dolari americani s-a contractat în primul trimestru la cel mai scăzut nivelul după cel de 61,24% atins în trimestrul patru al anului 2013, arată datele FMI. Euro, care se află pe locul al doilea după dolarul SUA, a înregistrat o pondere în rezervele valutare internaţionale de 20,39% în primul trimestru, faţă de 20,15% în trimestrul al patrulea. Ponderea yuanului chinezesc a crescut pentru al treilea trimestru consecutiv, la 1,39%. FMI a raportat pentru prima oară ponderea yuanului în deţinerile băncilor centrale în trimestrul patru din 2016. În cazul lirei sterline, ponderea acesteia în rezervele valutare a urcat la 4,68% în primul trimestru, cel mai ridicat nivel după trimestrul patru al anului 2015. În schimb, prezenţa yenului japonez s-a redus la 4,81%, de la 4,89% în trimestrul precedent, care a fost cel mai ridicat nivel atins după trimestrul patru al anului 2002.

Trump: Uniunea Europeană, posibil la fel de rea ca statul chinez în privința comerțului

Președintele SUA, Donald Trump, a afirmat că practicile Uniunii Europene în domeniul comerțului sunt similare cu cele ale Chinei, susținînd că Uniunea Europeană este „posibil la fel de rea” ca statul chinez în această privință, informează site-ul cotidianului The Hill. Trump a făcut aceste afirmații Duminică la postul Fox News, fiind întrebat de gazda emisiunii „Sunday Morning Futures” dacă SUA va colabora cu aliații europeni pentru a contracara practicile comerciale ale Chinei.

Europenii ”au realizat anul trecut un excedent comercial de 151 de miliarde de dolari. Am avut un deficit cu UE. Iar pe deasupra, noi cheltuim o avere cu NATO pentru a-i proteja”, a afirmat Președintele SUA. „Uniunea Europeană este la fel de rea ca China, doar că mai mică. Este teribil ce ne fac”, a spus Trump. „Iubesc aceste țări, Germania și toate țările. Scoţia. Dar ei ne tratează foarte prost. Ei ne tratează foarte nedrept”, a adăugat Președintele SUA, menționînd că „părinții mei s-au născut în Uniunea Europeană”.

Administrația Donald Trump a impus luna trecută taxe comerciale la importurile de oţel şi aluminiu din Uniunea Europeană. Donald Trump s-a exprimat în favoarea ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană şi i-a promis premierului britanic Theresa May un acord bilateral avantajos post-Brexit. Mai mult, surse europene citate de cotidianul The Washington Post au relatat recent că Trump l-a îndemnat pe omologul său de la Paris, Emmanuel Macron, să scoată Franţa din Uniunea Europeană, propunîndu-i în schimb un acord comercial bilateral avantajos.

Coreea de Nord sfidează SUA şi îşi extinde o fabrică de rachete balistice

Coreea de Nord pare că ar finaliza extinderea unei fabrici de rachete balistice, conform unei analize a cercetătorilor americani pe imagini din satelit, scrie CNN. Imaginile, surprinse de Planet Labs Inc. din San Francisco şi analizate de cercetători de la Institutul pentru Studii Internaţionale Middlebury (MIIS) în Monterrey, arată că Phenianul încheie lucrările de la Institutul de Materiale Chimice, despre care cercetătorii spun că se află în oraşul Nord-coreean Hamhung. „Institutul de Materiale Chimice pare că are o singură funcţie şi anume să fabrice componente pentru programul lor de rachete balistice”, a declarat David Schmerler, un cercetător de la MIIS.

Liderul Nord-coreean Kim Jong-un a vizionat în August 2017 o schemă a facilităţii după ce Coreea de Nord a testat două rachete balistice intercontinentale. În aceeaşi lună, Nordul a ameninţat teritoriul american Guam. Cea mai mare parte a fabricii a fost construită în luna Mai, după summit-ul lui Kim cu Preşedintele Sud-coreean Moon Jae-in, dar înainte ca el să se întîlnească cu Trump, conform lui Jeffrey Lewis, directorul Programului de Nonproliferare din Asia de Est de la MIIS. Kim a declarat în numeroase rînduri că este dispus să înceapă procesul de dezarmare nucleară, dar analiştii privind Coreea de Nord consideră că SUA şi Coreea de Nord definesc diferit conceptul de „dezarmare nucleară”. „Kim nu s-a oferit niciodată să se dezarmeze. Nici măcar o dată. El se înarmează”, a declarat Lewis.

Săptămîna trecută, un institut de monitorizare a Coreei de Nord din Washington, 38 North, a comunicat că imaginile din satelit arată că statul Nord-coreean a adus îmbunătăţiri complexului nuclear Yongbyon începînd cu 6 Mai, dar nu a putut preciza dacă aceste lucrări au continuat după 12 Iunie. De asemenea, Washington Post a informat că indicii obţinute în urma summitului de la 12 Iunie între Preşedintele american Donald Trump şi liderul Nord-coreean Kim Jong-un tind să arate existenţa unor instalaţii secrete de producţie şi dezvoltare de metode menite să disimuleze fabricarea de armament nuclear, scrie cotidianul în ediţia de Sîmbătă, citînd oficiali americani sub protecţia anonimatului.

Trump şi Kim au semnat un acord după summit-ul din Singapore în care se arată că liderul Nord-coreean „şi-a reafirmat angajamentul ferm de a completa o dezarmare nucleară a peninsulei coreene” şi că ţara sa se va angaja „să lucreze către dezarmarea nucleară completă a peninsulei coreene”.

Poliția rusă a eliberat o angajată a unui supermarket din Moscova, ţinută ostatică timp de cîteva ore

Poliţia din Capitala rusă a eliberat o angajată a unui supermarket – ţinută ostatică timp de mai multe ore de către un bărbat înarmat cu un cuţit, relatează The Associated Press, potrivit news.ro. Suspectul a fost arestat Duminică, după ce poliţişti au luat cu asalt supermarketul, a anunţat Poliţia din Moscova. Bărbatul este un recidivist şi se afla în stare de ebrietate atunci cînd a luat femeia ostatică, potrivit Poliţiei. Presa rusă scrie că femeia a fost rănită uşor. Incidentul a avut loc într-o filială a lanţului de supermarketuri Diksi, în zona Koptevo, situată la Nord-Vest de centrul Moscovei.

Armata rusă a doborît drone în apropierea bazei aeriene Hmeimim din Siria

Drone neidentificate au fost doborîte în apropierea bazei aeriene ruse Hmeimim în Siria, a anunţat Duminică un purtător de cuvînt al bazei citat de RIA Novosti, scrie Reuters. Baza nu a fost afectată în cursul incidentului, au declarat surse militare ruse pentru Interfax. Potrivit unor mesaje postate pe reţele de socializare ar fi vorba despre drone lansate de rebeli.

Armata israeliană a desfăşurat trupe suplimentare pe Platoul Golan

Israelul a desfăşurat trupe suplimentare de-a lungul graniţei cu Siria pe Platoul Golan, a anunţat Armata israeliană în contextul în care reluarea luptelor în Sudul Siriei a cauzat strămutarea a zeci de mii de oameni, relatează dpa, potrivit agerpres.

Trupele au fost desfăşurate „în cadrul eforturilor Armatei israeliene de a rămîne pregătite în faţa evoluţiilor din Înălţimile Golan, în apropierea graniţei cu Israelul”, a spus armata. Armata israeliană a declarat că îşi va ”continua politica de non-intervenţie în conflictul sirian, reacţionînd ferm la cazurile în care suveranitatea israeliană este afectată şi civilii israelieni sunt ameninţaţi”.

Trupele siriene au lansat o ofensivă majoră împotriva rebelilor la Daraa, în Sudul Siriei, în cursul săptămînii trecute, şi aproximativ 50.000 oameni au fost nevoiţi să-şi părăsească locuinţele, potrivit Organizaţiei Naţiunilor Unite. Aproximativ 1.800 de familii siriene strămutate au fugit pe Înălţimile Golan, a declarat Duminică un oficial al Armatei israeliene. Israelul susţine că nu a luat parte la războiul civil din Siria, dar a bombardat ţinte în mod repetat în această ţară, transferuri obişnuite de arme către gruparea şiită libaneză pro-iraniană Hezbollah şi obiective apropiate de Iran.

Guenther Oettinger: UE va începe negocieri cu ţări africane despre centrele pentru migranți

Uniunea Europeană va începe negocieri cu ţări africane despre posibilitatea de a crea aşa-numite ‘platforme regionale de debarcare’ pe teritoriul lor, a declarat Duminică presei germane comisarul european pentru buget, Guenther Oettinger, potrivit dpa, preluat de agerpres. Înţelegerea convenită de UE pentru crearea de astfel de centre „necesită un acord de parteneriat cu ţări din Nordul Africii, fie că au ieşire la Mediterana, fie că sunt în regiunea Sahel”, a spus germanul Guenther Oettinger, pentru cotidianul Frankfurter Allgemeine Zeitung. „Asta e ceea ce trebuie să negociem”, a adăugat el. El a sugerat anterior că 6 miliarde de euro din bugetul UE ar putea fi puse deoparte pentru aceste centre.

Ziarul citat a mai scris că Libia, Mali, Niger şi Nigeria sunt considerate cele mai potrivite candidate de către Comisia Europeană, deşi comisarul european nu a menţionat nici o ţară. Cancelarul austriac Sebastian Kurz, a cărui ţară a preluat Duminică Preşedinţia rotativă a UE, a spus Sîmbătă că este important ca fiecare din ţările din UE să îşi folosească legăturile cu state africane pentru a găsi o soluţie la chestiunea europeană a azilului. El a numit în special Italia şi Libia, precum şi Spania şi Maroc. Nici o ţară din Nordul Africii nu a transmis pînă acum că ar fi dispusă să găzduiască astfel de centre. Unele state, printre care Egipt, Libia şi Maroc, au respins idea.

Două state din Australia interzic folosirea pungilor din plastic de unică folosinţă

Două state din Australia şi două mari lanţuri de supermarketuri au pus în aplicare, începînd de Duminică, interdicţia referitoare la folosirea pungilor din plastic subţire, de unică folosinţă, cei care încalcă prevederea riscînd amenzi de mii de dolari, informează DPA. Interdicţia se aplică în statele Queensland şi Western Australia, ceea ce înseamnă că toate regiunile din Australia, cu excepţia New South Wales, au acum in vigoare restricţii referitoare la pungile din plastic.

Potrivit noilor reglementări, comercianţii nu mai au voie să ofere clienţilor pungi din plastic de unică folosinţă, cu o grosime mai mică de 0,035 de milimetri. Potrivit administraţiei din Queensland, un comerciant care va furniza tipul de pungi supuse interdicţiei poate fi amendat cu pînă la 6.300 de dolari australieni, echivalentul a 4.600 de dolari americani, pentru fiecare nerespectare a noii reglementări. Coles, al doilea cel mai mare lanţ australian de supermarketuri, precum şi retailerul IGA au renunţat, începînd de Duminică, la pungile din plastic de unică folosinţă.

Australienii au folosit pungile din plastic în cantităţi impresionante. Potrivit organizaţiei din domeniul mediului Clean Up Australia, australienii aruncă circa 7.150 de pungi din plastic într-un minut. Potrivit oamenilor de ştiinţă, peste şase milioane de tone de gunoaie sunt deversate în fiecare an în oceane, iar un procent de 80% din această cantitate este formată din plastic. Pungile din plastic reprezintă 10%. Plasticul provoacă decesul a aproximativ un milion de păsări marine şi a 100.000 de mamifere marine în fiecare an. Ţestoasele, balenele şi păsările confundă plasticul cu hrana şi se prind în resturile din plastic, care le pot provoca răni sau chiar decesul.

Trei bărbaţi au fost decapitați, iar o şcoală a fost incendiată în Estul Afganistanului

Atacatori înarmaţi neidentificaţi au decapitat Sîmbătă trei bărbaţi şi au incendiat o şcoală pentru băieţi din provincia Nangarhar în Estul Afganistanului, un atac pentru care autorităţile au acuzat militanţi ai Statului Islamic, relatează Reuters, potrivit agerpres. „Au decapitat brutal trei îngrijitori şi au dat foc la clădirea şcolii”, a afirmat purtătorul de cuvînt al Departamentului Educaţiei, Mohammad Asif Shinwari, adăugînd că birourile administrative şi biblioteca şcolii au ars complet. Pînă acum, nici un grup nu a revendicat atacul, care vine după ce luna trecută Statul Islamic a avertizat că va ataca şcoli din Nangarhar, la graniţa cu Pakistanul, unde militanţii şi-au instalat bastionul.

Guvernatorul provinciei a acuzat într-un comunicat Statul Islamic pentru acest atac. Gruparea jihadistă a comic o serie de atacuri brutale în provincie şi în alte zone, decapitînd deseori victime, pe care le acuză de cooperare cu Guvernul.

 

Socialmai mult
25.09.18 - 18:36
25.09.18 - 16:00
25.09.18 - 12:52
25.09.18 - 12:50
24.09.18 - 17:07
24.09.18 - 17:06
24.09.18 - 16:02
24.09.18 - 11:42
23.09.18 - 20:11
23.09.18 - 20:09
23.09.18 - 13:59
21.09.18 - 18:35
21.09.18 - 18:31
21.09.18 - 15:43
21.09.18 - 14:12
21.09.18 - 14:09
21.09.18 - 14:07
21.09.18 - 12:48
20.09.18 - 16:33
20.09.18 - 16:28