Realitatea internationala pe scurt (2 August 2018)

Un alt fel de „jaf al secolului” în Rusia: un șomer a furat circa 275 de tone de metal

Un bărbat care a furat singur, doar cu ajutorul cîtorva unelte, piese metalice care serveau la fixarea la sol a liniilor de cale ferată a fost arestat Miercuri la Sankt-Petersburg, a anunţat Poliţia din acest an doilea oraş ca mărime din Rusia, evaluînd captura la aproximativ 275 de tone de metal, transmite Agerpres, care citează AFP.

Acest şomer în vîrstă de 38 de ani se ducea noaptea în staţia Krasnoie Selo, în Sudul fostei capitale imperiale, şi demonta discret piuliţe şi alte elemente de metal, folosind doar o cheie şi un cleşte, conform unui comunicat al Poliţiei. Poliţia nu a precizat de cît timp comitea bărbatul, de naţionalitate rusă, aceste furturi. Prins în flagrant delict şi reţinut Miercuri, el riscă pînă la cinci ani de închisoare. Obiectele de metal sunt deseori furate în Rusia, în special de la liniile de cale ferată, o tonă putînd să se vîndă cu circa 14.000 de ruble (190 de euro).

Vara caniculară din Germania a provocat o criză a sticlelor de bere

Valul de căldură a crescut consumul iar producătorii se plîng că nu au suficiente rezerve pentru ambalarea băuturii. Sticlele de bere au inclusă în preţ şi o taxă de garanţie, care este decontată clientului în momentul restituirii lor. Un alt motiv al crizei este că multe fabrici folosesc sticle personalizate, greu de înlocuit. Un reprezentant al asociaţiei naţionale al berăriilor germane a făcut apel la consumatori să returneze sticlele folosite, pentru a se putea menţine constant fluxul de producţie şi livrare.

La o înmormîntare, Erdogan a anunţat necesitatea introducerii pedepsei cu moartea

Turcia ar putea să reintroducă „în curînd” pedeapsa cu moartea, a declarat Miercuri Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, la funeraliile unei tinere mame şi a fiului său, ucişi în explozia unei bombe artizanale, la marginea unui drum, relatează News.ro, care citează The Associated Press.

Autorităţile turce au dat vina acestui atac de Marţi, în apropierea frontierelor cu Iranul şi Irakul, pe rebeli kurzi. Ele au anunţat că femeia şi copilul au fost vizaţi cu un dispozitiv exploziv improvizat pe un drum în apropierea localităţii Yuksekova. Femeia, în vîrstă de 24 de ani, se întorcea acasă, la volanului automobilului, după ce şi-a vizitat soţul, un sergent în Armata turcă, împreună cu fiul lor în vîrstă de 11 luni. Ea murit pe loc, iar copilul la spital.

Erdogan, care s-a dus la Sivas, în centrul Turciei, pentru a asista la funeralii, s-a angajat să continue lupta împotriva Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), scos în afara legii, „pînă la ultimul terorist”. Răspunzînd strigătelor celor aflaţi în doliu, care au cerut pedeapsa cu moartea, Erdogan a reiterat că nu va ezita să aprobe reintroducerea pedepsei cu moartea, dacă Parlamentul turc adoptă o lege în acest sens. „Măsurile pe care le vom lua în această problemă sunt aproape”, a declarat Preşedintele.

Turcia nu a mai recurs la execuţii din 1984 şi a abolit pedeapsa cu moartea în 2004, în cadrul eforturilor de a adera la Uniunea Europeană (UE). Insurgenţii din PKK poartă de 30 de ani un război cu autorităţile, în Sud-Estul majoritar kurd al Turciei, soldat cu mii de morţi. PKK este considerat o organizaţie teroristă de către Ankara şi aliaţii săi occidentali.

Franța ia măsuri împotriva migranților

Parlamentul francez a adoptat Miercuri o lege care dublează perioada în care cetăţenii străini pot fi ţinuţi în detenţie în aşteptarea deportării de la 45 la 90 de zile, relatează DPA.

Legea a fost adoptată de Adunarea naţională cu 100 de voturi pentru şi 25 împotrivă, partidul Preşedintelui Emmanuel Macron folosindu-şi majoritatea pentru a respinge amendamentele conservatorilor din Senat. Senatorii au vrut să înăsprească unele aspecte ale legii, dar au prevăzut şi o limită de cinci zile pentru detenţia copiilor ale căror familii riscă deportarea. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat în mod repetat Franţa pentru detenţia prea îndelungată a familiilor cu copii sau în condiţii inadecvate. Dezbaterile asupra legii au prilejuit o rebeliune rară în partidul lui Macron, mai mulţi deputaţi respingînd extinderea perioadei de detenţie şi solicitînd o interzicere completă a ţinerii lor în detenţie. (Sursa: Agerpres)

România şi Bulgaria devin parte a Sistemului de Informaţii Schengen

Decizia Consiliului UE privind punerea în aplicare a dispoziţiilor rămase ale acquis-ului Schengen referitoare la Sistemul de Informaţii Schengen în Bulgaria şi în România a intrat în vigoare Miercuri.

Astfel, începînd cu 1 August 2018, autorităţile române pot transmite către Sistemul de Informaţii Schengen propriile semnalări privind cetăţeni terţi pe ale căror nume au fost emise alerte în scopul refuzării intrării sau şederii pe teritoriul Uniunii Europene şi sunt abilitate să pună în aplicare alertele altor state membre în acelaşi scop. De asemenea, decizia va permite derularea de consultări între autorităţile naţionale din statele membre în ceea ce priveşte acest tip de semnalări.

Zona Schengen şi cooperarea între statele membre se întemeiază pe Acordul Schengen, semnat la 14 Iunie 1985 între Republica Federală Germania, Franţa, Belgia, Luxemburg şi Olanda, privind eliminarea controalelor la frontierele lor comune. La 19 Iunie 1990, a fost elaborată şi semnată convenţia de punere în aplicare a Acordului Schengen, prin care au fost eliminate controalele la frontierele interne ale statelor semnatare şi crearea unei singure frontiere externe comune. Spaţiul Schengen este o zonă de liberă circulaţie a persoanelor care este formată din 26 de state membre, ultimul stat care a aderat fiind Principatul Liechtenstein (19 Decembrie 2011). Aderarea la spaţiul Schengen reprezintă un drept şi o obligaţie asumată prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană. România asigură de facto securitatea frontierelor externe ale Uniunii Europene din momentul aderării sale, în Ianuarie 2007.

Îndeplinirea de către România a criteriilor prevăzute în acquis-ul Schengen a fost recunoscută în data de 9 Iunie 2011, cu ocazia reuniunii Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne. În prealabil, la 8 Iunie 2011, Parlamentul European a avizat favorabil proiectul deciziei privind aderarea României şi Bulgariei la Schengen. Finalizarea cu succes de către România a măsurilor prevăzute de acquis-ul Schengen au fost confirmate şi de Consiliul European (13-14 Decembrie 2012). (Sursa: News)

Un american a rămas fără mîini și picioare după ce s-a lăsat lins de un cîine

Un bărbat din Wisconsin, SUA, și-a pierdut mîinile și picioarele după ce s-a jucat cu un cîine. Animalul l-a lins și i-a transmis o infecție bacteriană.

Greg Manteufel s-a îmbolnăvit în data de 27 Iunie, povestește un prieten de-ai bărbatului pe pagina de GoFundMe, un site specializat în organizarea de campanii de strîngere de fonduri. Acesta a dezvăluit că bărbatul a intrat în șoc septic la cîteva ore după instalarea simptomelor. Internat în spital, medicii au descoperit că bărbatul contractase o bacterie periculoasă - Capnocytophaga Canimorsus. Potrivit unui studiu făcut de Centrul Național de Informare în Biotehnologie, cîinii sănătoși sunt purtătorii acestei bacterii care cauzează, printre altele, șoc septic sever sau chiar fatal, gangrenă la nivelul degetelor sau extremităților, meningită sau infecții la nivel ocular.

Nevasta bărbatului a povestit că, inițial, pe corpul bărbatului au apărut pete care semănau cu niște vînătăi. Arăta ca și cum cineva l-ar fi bătut cu o bîtă de baseball, a spus aceasta. La cîteva zile de la internare, medicii i-au amputat labele picioarelor. Apoi, pentru că infecția s-a extins, i-au amputat picioarele cu totul. Au urmat toate degetele de la mîini, iar medicii au spus că bărbatul va avea nevoie de o serie de operații pentru reconstrucția nasului. Nu se știe care este cîinele care i-a transmis infecția, pentru că bărbatul se jucase cu cel puțin opt patrupezi înainte să se îmbolnăvească.

Tensiuni fără precedent între SUA şi Turcia: Trump impune sancțiuni miniștrilor turci. Erdogan amenință cu ieșirea din NATO

Amenințările lui Donald Trump privind sancționarea Turciei pentru detenția unui pastor american riscă să producă o ruptură majoră în relația dintre doi membri NATO-cheie.

Disputele politice dintre Turcia și aliații săi occidentali s-au amplificat după ce Președintele Recep Tayyip Erdogan a pornit o represiune împotriva adversarilor naționali în urma loviturii de stat din 2016. Acum, Ankara se află din nou la cuțite cu partenerii din NATO după ce a decis să cumpere un sistem de rachete rusesc. Departamentul Trezoreriei impune sancțiuni unui număr de doi oficiali turci în legătură cu încarcerarea în Turcia a pastorului american Andrew Craig Brunson, judecat de spionaj și terorism, a anunțat Miercuri Casa Albă, relatează The Associated Press.

Anterior, Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a avertizat că Statele Unite vor pierde un aliat puternic și sincer dacă nu își schimbă atitudinea față de țara sa, a transmis Duminică televiziunea Haberturk, preluată de AFP și Reuters. Turcia ar putea solicita un arbitraj internațional dacă Statele Unite blochează vînzarea de avioane de luptă F-35 pentru forțele aeriene turce, a afirmat Președintele. Erdogan a susținut că nu va ceda amenințărilor Președintelui SUA, Donald Trump, cu sancțiuni împotriva Turciei în cazul în care autoritățile de la Ankara nu îl eliberează pe pastorul american Andrew Brunson. Pe de altă parte, Erdogan a dezvăluit că Turcia a cerut ajutorul Statelor Unite pentru repatrierea cetățeanului turc Ebru Ozkan, închis în Israel.

Brunson a fost mutat săptămîna aceasta din închisoare în arest la domiciliu, după un an și nouă luni de detenție. El a lucrat în Turcia 20 de ani înainte de a fi acuzat că a sprijinit grupul care a organizat puciul eșuat din 2016 și că susține Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK). Pastorul respinge aceste acuzații, în urma cărora ar putea fi condamnat la 35 de ani de închisoare. Situația sa a fost discutată Sîmbătă de secretarul de stat american, Mike Pompeo, cu ministrul turc de Externe, Mevlut Cavusoglu.

Un altfel de apartheid: Albii din Africa de Sud, sub teroarea negrilor

Congresul Național African, partid aflat la guvernare, trebuie să inițieze un proces parlamentar pentru a introduce în constituție un amendament, astfel încît să fie deschisă calea pentru  exproprierea terenurilor fermierilor albi, fără compensație, a anunțat Președintele Sud-african, Cyril Ramaphosa. Ramaphosa, care a promis că va restitui terenurile deținute de fermierii albi din anul 1600 și pînă azi populației de culoare a țării, după învestirea sa  în funcție în luna Februarie a acestui an, a declarat  că CNA va introduce un amendament constituțional în Parlament, scrie RT. Liderul Sud-african a explicat că „a devenit tot mai clar că poporul nostru dorește ca legea fundamentală să fie mai explicită" în ceea ce privește propunerea legislativă, care este privită de minoritatea albă din Africa de Sud ca o expulzare forțată, care poate provoca violențe împotriva fermierilor.

Există temeri tot mai mari că exproprierea fără compensații va afecta agricultura din țară și ar putea să declanșeze  o criză de producție alimentară, precum cea care a lovit Zimbabwe atunci cînd a declanșat o represiune similară împotriva fermierilor albi între anii 1999 - 2000. Un audit al Guvernului Sud-african din 2017 arată că albii dețin 73% din terenurile agricole, față de 85% în 1994, cînd s-a pus capăt apartheidului. În ciuda asigurărilor pe care le dă Ramaphosa albilor, conform cărora va exista „dialog, se vor face dezbateri pînă va fi găsită soluția pentru ca țara noastră să pășească înainte”,  descendenți ai coloniștilor olandezi din Africa de Sud nu mai cred în promisiunile Guvernului, căutînd, din ce în ce mai mult, azil în străinătate din cauza, spun ei, creșterii actelor de violență  și a ostilității guvernamentale împotriva lor.

Luna trecută, un apel lansat de ministrul australian pentru Afaceri Interne, Peter Dutton, de a elibera vize urgente pentru fermierii albi din Africa de Sud, care se confruntă cu persecuții tot mai mari, a declanșat un scandal diplomatic. Liderul opoziției din Africa de Sud a etichetat Australia drept  "o țară rasistă" pentru că i-a sprijinit pe fermierii albi, atît în ​​perioada Mandela, cît și în prezent.

După cazurile „Charlie Gard” și „Alfie Evans”, în Marea Britanie pacienții în stare vegetativă nu mai au nevoie de autorizație legală pentru a-și pune capăt vieții

Curtea Supremă din Marea Britanie a decis că pentru întreruperea tratamentelor unui bolnav va fi suficient un acord între familie și medici, fără cosimțămîntul pacientului și fără o audiere în instanță. Decizia Curții Supreme este cu atît mai alarmantă cu cît vine după un  scandal internațional privind sistemul guvernamental de îngrijire a sănătății din Regatul Unit, unde, așa cum s-a văzut în cazurile Charlie Gard sau Alfie Evans, doctorii și spitalele renunță rapid la pacienții despre care cred că nu mai merită tratați, scrie LifeNews. În astfel de cazuri, se fac presiuni asupra familiilor pentru a permite deconectarea pacientului de la aparate, pentru că, spun ei, nu mai au nici o șansă la viață. Și în ciuda faptului că alți medici și profesioniști din domeniul medical nu sunt de acord.

În prezent, atît eutanasia, cît și sinuciderea asistată sunt ilegale în Marea Britanie, singura excepție fiind „eutanasia pasivă” - cînd se retrage tratamentul care ar putea extinde viața cuiva. Singurele alternative pentru pacienții cu afecțiuni terminale din Regatul Unit sunt asistența medicală la domiciliu sau refuzul tratamentului, pe care pacienții cu capacitate psihică au dreptul să le facă. Decizia instanței supreme din Marea Britanie vine și după noi informații conform cărora sute de pacienți au fost eutanasiați în ultima perioadă în Belgia, inclusiv trei copii. Motiv în plus pentru ca membrii organizațiilor pro-viață să vadă în această hotărîre a magistraților englezi un nou pas spre eutanasie și spre presarea pacienților de s-și pune capăt vieții prin așa zisa „sinucidere asistată”.

Devine astfel tot mai clar că Anglia face un pas și mai explicit către eutanasie. Povestea lui Alfie Evans și Charlie Gard, menționați, arată că în Marea Britanie există o mare agitație, la toate nivelurile, pentru a se ajunge la eutanasie în formă legalizată. Lucru confirmat și de un raport întocmit de Comisia privind Moartea Asistată. Comisia, prezidată de Lordul Falconer, avocat și fost ministru al Justiției, alcătuită din 11 experți, a audiat în ultimul an peste 1.300 de persoane pentru ca, în raportul său final, să tragă concluzia: „sinuciderea asistată ar trebui să fie permisă”. În plus, spune Comisia, „legea actuală din Marea Britanie este inadecvată, inconsistentă și nu ar trebui să mai existe în forma actuală”.

Politicile pro-familie din Ungaria și Polonia dau rezultate: rata demografică a început să crească, numărul avorturilor și al divorțurilor scade vertiginos

Demografia Europei este la pămînt. Cu toate acestea, acolo unde se dorește îndreptarea situației, lucrurile se pot schimba. Acest lucru este demonstrat de către Ungaria și Polonia, țări ale căror conduceri au pus în aplicare politici pro familie, iar acestea încep să dea rezultate. Astfel, în Ungaria, numărul avorturilor a scăzut dramatic în ultimii șapte ani: de la 40.449 în 2010, la 28.500 în 2017. În aceeași situație se află și divorțurile: de la 23 873 in 2010 la 18 600 în 2017. În paralel, a crescut numărul căsătoriilor: 35 520 în 2010 la 50 600 în 2017, relatează siteul Lifesitenews. Deși încă departe de minimul de 2,1, rata fertilității a crescut și ea, de la 1,23 la 1,50.

Statul maghiar ajută familiile să împace obligațiile față de muncă și față de familii prin diferite programe, printre susținerea maternității, concedii de creștere copil plătite, deduceri fiscale pentru familii, alocații pentru cumpărarea de locuințe, alocații pentru tinerele cupluri care doresc să se căsătorească, bonuri de vacanță, tabere pentru copii și altele.

Polonia, o țară cu o rată de nașteri mai slabă decît a majorității țărilor foste comuniste, cunoaște o ameliorare a ratei fertilității în urma aplicării programului +500, introdus în 2015, prin care o familie primește 500 de zloți pe lună pentru fiecare copil născut după primul. Astfel, conform datelor oficiale citate de către Institute of Religion and Public Life din SUA, în 2016 și 2017, rata fertilității a crescut la de la 1,29 la 1,42. De asemenea, în aceeași perioadă a crescut numărul familiilor care au dat naștere la al doilea copil, notează sursa citată.

Parlamentul francez a adoptat un proiect de lege împotriva violenţelor sexuale şi sexiste

Parlamentul francez a adoptat Miercuri seara, în cadrul unui ultim vot în Adunarea Naţională, proiectul de lege împotriva violenţelor sexiste şi sexuale care a făcut obiectul unui acord cu Senatul, relatează AFP. Legea a fost aprobată cu 92 de voturi ”pentru”, nici un vot ”împotrivă” şi opt abţineri. Ea are drept obiectiv întărirea combaterii violurilor şi a altor abuzuri sexuale comise asupra minorilor, prelungirea termenului de prescripţie pentru infracţiuni atunci cînd ele sunt comise în cazul minorilor şi întărirea combaterii hărţuirii sexuale şi morale.

”Acest text concretizează angajamentele din campanie foarte puternice ale Preşedintelui ţării (Emmanuel Macron – n.r.), în cadrul marii cauze a mandatului său de cinci ani: egalitatea între femei şi bărbaţi”, a afirmat Marlene Schiappa, secretar de stat pe probleme de egalitate între femei şi bărbaţi.

Documentul are drept scop ‘facilitarea’ condamnărilor pentru viol, după cazurile a două fetiţe de 11 ani în legătură cu care Justiţia a considerat că ele au consimţit la întreţinerea de relaţii sexuale cu bărbaţi cu vîrste majore. Proiectul de lege prelungeşte de asemenea de la 20 de ani la 30 de ani termenul de prescriere în cazul infracţiunilor sexuale comise asupra minorilor, pornind de la majoratul victimei, ceea ce îi permite să depună plîngere pînă la vîrsta de 48 de ani.