O fetiță de 11 ani, din Spania, a născut copilul fratelui ei

O fetiță de 11 ani, din Spania, a născut un bebeluș conceput cu propriul frate, în vîrstă de 14 ani. Cazul, care a provocat o undă de șoc în comunitatea locală, este acum anchetat de autorități. Fetița a ajuns la spital după ce s-a plîns de ”dureri de stomac”, medicii fiind surprinși să constate care era de fapt afecțiunea, relatează Daily Mail. Fetița nu a știut ce i se întîmplă atunci cînd a intrat în durerile facerii. Ea s-a plîns de dureri de stomac și a fost dusă, Vineri, 2 Februarie, la spitalul Virgen de Arrixaca din orașul Murcia, Sud-Estul Spaniei. Atît părinții celor doi minori, cît și fata, au declarat că nu știau nimic despre sarcină, crezînd că ea suferă de probleme intestinale. Copila era însă gravidă și a născut însă un băiețel perfect sănătos. Poliția acum vrea să stabilească circumstanțele în care s-a întîmplat incestul și vor apela la teste ADN pentru a stabili cu certitudine cine este tatăl nou-născutului. De asemenea, autoritățile trebuie să stabilească dacă fetița a fost abuzată Băiatul, care atunci cînd sora sa a rămas gravidă avea 13 ani, nu va suporta consecințe legale, însă părinții sunt pasibili de sancțiuni penale. (Sursa: Daily Mail)

Emmanuel Macron va efectua o vizită oficială în SUA în luna Aprilie

Președintele francez Emmanuel Macron va efectua o vizită de stat în SUA, la invitația președintelui american Donald Trump, la sfîrșitul lunii Aprilie a acestui an. Emmanuel Macron devine, astfel, primul lider mondial care efectuează o vizită oficială pe teritoriul Statelor Unite ale Americii de la învestirea în funcție a președintelui Donald Trump, în Ianuarie anul trecut, potrivit The Independent. Anunțul a fost făcut de administrația prezidențială de la Palatul Elysee. Donald Trump a efectuat o vizită oficială în Franța anul trecut, chiar de ziua națională, acolo unde a urmărit o paradă militară care l-a impresionat extrem de mult. ”Una dintre cele mai mari parade pe care le-am văzut vreodată”, declara în Iulie, anul trecut, liderul american. Drept urmare, Trump a cerut Pentagonului să organizeze o paradă militară similară și în Washington. (Sursa: The Independent)

Un american a fost arestat după ce a fost căsătorit cu fiica sa

O poveste bizară a apărut în North Carolina cînd un cuplu, Steven Pladl în vîrstă de 42 de ani şi Katie Pladl în vîrstă de 20 de ani, au fost arestaţi, deoarece în realitate erau tată şi fiica. Ce este mai rău decît membrii unei familii să fie căsătoriţi între ei este să şi aibă un copil împreună. Fiul lor a fost născut în Septembrie, anul trecut, şi acum este neclar cine are grijă de el. Această poveste oribilă a început cînd Steven a dat-o spre adopţie pe Katie cînd era bebeluş. În momentul cînd a împlinit vîrsta de 18 ani, ea a folosit reţelele de socializare ca să îşi caute părinţii biologici. La acel moment, părinţii săi biologici locuiau în Richmond, Virginia, şi aveau doi copii împreună. 

După întîlnire, Katie s-a mutat împreună cu părinţii şi fraţii ei, dar situaţia a devenit inconfortabilă pentru mama fetei. Ea a descoperit că Steven şi Katie au devenit foarte apropiaţi şi l-a surprins pe bărbat dormind pe podeaua din camera fetei. Mama biologică a fetei a aflat din jurnalul unuia dintre copii că fata este gravidă cu Steven. Incestul este ilegal în Virginia, iar Poliţia a fost contactată. Steven a divorţat de soţia sa şi s-a mutat împreună cu fiica lui, Katie, în North Carolina. Soţia lui Steven l-a confruntat pe bărbat în legătura cu sarcina, iar acesta a recunoscut şi i-a spus că doreşte să se însoare cu Katie. I-a cerut, de asemenea, ca ceilalţi doi copii să o privească pe Katie drept mama lor vitregă, deşi ea era sora lor. Katie şi Steven s-au căsătorit în Iulie, chiar daca ceea ce au făcut nu era deloc legal. Copilul lor a fost născut în Septembrie, dar cuplul a fost arestat în Ianurie. Cei doi au fost trimişi înapoi în Virginia şi reţinuţi acolo. 

Turcia crede că îndeplinește toate criteriile cerute de UE pentru liberalizarea vizelor

Preşedinţia turcă a declarat, Miercuri, că Ankara a îndeplinit toate criteriile cerute pentru obţinerea liberalizării vizelor pentru cetăţenii săi care călătoresc în Uniunea Europeană, prevăzută în cadrul pactului asupra migranţilor încheiat în 2016, informează AFP. „Cele 72 de criterii au fost îndeplinite pentru liberalizarea vizelor”, a afirmat Ibrahim Kalin, purtătorul de cuvînt al preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, în cadrul unei conferinţe de presă la Ankara, adăugînd că autorităţile europene au fost informate. „Sperăm că acest lucru va da un nou impuls relaţiilor dintre UE şi Turcia”, a adăugat el, apreciind că „cetăţenii turci ar fi trebuit să obţină demult permisiunea de a circula liber în spaţiul Schengen”, conform agerpres. Scutirea de vize pentru sejururile de scurtă durată ale cetăţenilor turci în UE era una dintre ofertele făcute Turciei în cadrul pactului migratoriu semnat în Martie 2016 între Bruxelles şi Ankara, care a redus semnificativ sosirile de migranţi şi refugiaţi în Europa. Printre criteriile cerute de UE se numără o modificare a legislaţiei antiteroriste turce, considerată prea extinsă şi ameninţînd libertatea de exprimare. Ankara a respins această măsură, considerînd-o inacceptabilă în condiţiile în care autorităţile turce luptă împotriva rebeliunii kurde conduse de Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), grupării Stat Islamic (SI) şi reţelelor suspectate de implicare în lovitura de stat eşuată din Iulie 2016. Kalin nu a menţionat această condiţie în conferinţa sa de presă. Purtătorul de cuvînt al Consiliului European a anunţat, Marţi, că liderii UE se vor întîlni cu preşedintele Erdogan pe 26 Martie la Varna, în Bulgaria, pentru a face bilanţul relaţiilor dintre UE şi Turcia.

Plenul PE respinge listele transnaţionale cerute de Macron. Numărul europarlamentarilor va scădea

Parlamentul European (PE), reunit în sesiune plenară la Strasbourg, a respins, Miercuri, ideea că la următoarele alegeri europarlamentare un anumit număr de eurodeputaţi să fie aleşi pe liste transnaţionale, în locul celor naţionale, idee susţinută mai ales de preşedintele francez Emmanuel Macron, o altă decizie votată de eurodeputaţii fiind reducerea numărului de europarlamentari după Brexit, de la 751 la 705.  ‘Franţa va continua să apere această idee (a listelor transnaţionale – n.r.) în lunile şi anii care vor urma deoarece va contribui la întărirea democraţiei europene prin crearea de dezbateri privind provocările la nivel european şi nu doar a celor la nivel strict naţional în timpul alegerilor europene’, a reacţionat Preşedinţia franceză, într-o declaraţie de presă citată de Reuters, potrivit agerpres. Conform AFP, grupul popularilor europeni (PPE), cel mai numeros din PE, se află la originea respingerii propunerii pentru liste cu o circumscripţie europeană unică, concept aprobat totuşi de comisia parlamentară pentru afaceri constituţionale. Însă conform purtătorului de cuvînt al PPE din această comisie, Gyorgy Schopflin, ‘nu există o bază juridică pentru un asemenea experiment’, pe care l-a calificat drept un ‘proiect promovat de elite’. Plenul PE s-a pronunţat Miercuri şi pentru reducerea numărului eurodeputaţilor, astfel că după retragerea Marii Britanii din UE acesta va scădea de la 751 la 705, lăsînd loc pentru posibile noi state membre. Pe lîngă reducerea dimensiunii PE de la 751 deputaţi la 705, o redistribuire a locurilor, aprobată de plen, Miercuri, va crea o rezervă de 46 de locuri din cele 73 vacantate după Brexit. Unele dintre cele 46 de locuri din rezervă ar putea fi realocate noilor state membre care vor intra în UE, sau păstrate pentru a menţine dimensiuni mai reduse ale instituţiei. Cele 27 de locuri care au aparţinut Marii Britanii vor fi distribuite între 14 state membre sub-reprezentate pentru a reduce inegalităţile actuale în reprezentarea lor în PE, spun eurodeputaţii. Ei subliniază că această alocare se va aplica doar dacă Marea Britanie se retrage cu adevărat din UE. Altfel aranjamentele actuale rămîn valabile. Conform propunerii avansate, în noua configuraţie a PE România ar urma să primească încă un mandat, astfel că ar avea în legislativul de la Strasbourg 33 de europarlamentari, faţă de 32 în prezent.

Turcia speră la normalizarea relaţiilor cu Germania: ‘Deschidem o nouă pagină’

Guvernul turc speră „să deschidă o nouă pagină în relaţiile turco-germane”, a declarat miercuri purtătorul de cuvînt al preşedinţiei turce, Ibrahim Kalin, informează dpa. „Ne aşteptăm ca următorul Guvern german să ia măsuri, realizînd ce aliat important este Turcia, cît de critic este rolul central pe care îl are ţara în regiune”, a afirmat Kalin la Ankara, în timp ce principalele partide germane, conservatori şi social-democraţi, au ajuns la un acord de principiu pentru formarea unui Guvern de coaliţie. Kalin a mai spus că legăturile economice şi culturale „nu ar trebui sacrificate pentru calcule politice pe termen scurt”. Germania este un partener comercial major al Turciei şi milioane de persoane de origine turcă trăiesc în această ţară europeană. Relaţiile au fost tensionate în ultimii ani, îndeosebi ca urmare a criticilor la adresa Ankarei privind drepturile omului şi democraţia, încarcerarea jurnalistului german Deniz Yucel în Turcia şi decizia Germaniei de a interzice mitinguri cu participarea unor miniştri turci şi a preşedintelui Recep Tayyip Erdogan anul trecut. Preşedintele Recep Tayyip Erdogan a purtat recent convorbiri telefonice cu cancelarul Angela Merkel, a afirmat Kalin. Prim-ministrul turc Binali Yildirim urmează să se ducă în Germania săptămîna viitoare pentru conferinţa anuală de securitate de la München.

Acordul politic din Germania îi asigură Angelei Merkel al patrulea mandat de cancelar

Cancelarul german Angela Merkel se îndreaptă spre un al patrulea mandat, după acordul de guvernare încheiat Miercuri între formaţiunea sa conservatoare şi social-democraţi, după patru luni de impas, au anunţat oficiali ai partidelor citaţi de AFP, Reuters şi dpa, potrivit agerpres. Echipele de negociere ale CDU/CSU (Uniunea Creştin-Democrată şi aliata sa bavareză, Uniunea Creştin-Socială) şi SPD (Partidul Social-Democrat german) au reuşit Miercuri să ajungă la „un acord asupra unui contract de coaliţie”, după ce tratativele care ar fi trebuit să se finalizeze de Marţi seară s-au prelungit peste noapte. „Avem un contract de coaliţie” a declarat presei Peter Altmaier, actual ministru conservator al finanţelor, la finalul discuţiilor. S-a aflat că acordul prevede între altele ca social-democraţii să preia ministerele-cheie ale Finanţelor, Afacerilor Externe şi Muncii. Surse citate de dpa au afirmat că noul ministru de Finanţe va fi actualul primar al Hamburgului, Olaf Scholz. În acelaşi timp, oficiali din CSU au indicat că Ministerul de Interne va fi condus de preşedintele formaţiunii bavareze, Horst Seehofer, fost ministru federal al Sănătăţii. Proiectul de acord de coaliţie prevede, potrivit AFP, ca următorul mandat al Angelei Merkel (63 de ani) în fruntea Guvernului să stea sub semnul relansării Europei, în consonanţă cu priorităţile anunţate de preşedintele francez Emmanuel Macron. Dar pentru a-şi asigura acest nou mandat mai trebuie depăşit un obstacol major, şi anume votul celor 464.000 de membri ai SPD, care sunt chemaţi să se pronunţe pentru sau contra acordului printr-o consultare internă prin poştă care va dura cîteva săptămîni şi al cărei rezultat va fi cunoscut la începutul lui Martie.

Tot mai mulţi germani apelează la o linie telefonică specială pentru prevenirea radicalizării

Un număr tot mai mare de germani apelează la o linie telefonică guvernamentală de asistenţă pentru a preveni radicalizarea unei rude de către ideologia islamistă, informează Miercuri dpa, potrivit agerpres. De la lansarea în 2012 a liniei telefonice respective de către Biroul federal german pentru migraţie şi refugiaţi (BAMF) pînă la finalul lui 2016 au fost primite 3.163 de apeluri, a relatat Miercuri publicaţia Berliner Zeitung. Dintre aceste apeluri telefonice, autorităţile au oferit consiliere în 854 de cazuri, iar în 238 de cazuri a fost estimată o ameninţare la adresa securităţii. În 40% dintre aceste cazuri autorităţile din domeniul securităţii aveau deja cunoştinţă despre ameninţările în cauză, conform unui studiu intern al BAMF. Raportul evidenţiază lipsa de personal specializat pentru tratarea cazurilor de radicalizare islamică în Germania şi menţionează că recrutarea de personal adecvat va continua să fie o problemă. 

Danemarca vrea să interzică vălul islamic: „E incompatibil cu valorile noastre”

Danemarca vrea să interzică purtarea vălului islamic integral în locurile publice, pe motiv că „este incompatibilă cu valorile societății”, potrivit ministrului danez de Justiție, Soren pape Poulsen. „Este incompatibilă cu valorile societății daneze sau cu respectul față de comunitate ascunderea feței în întîlnirile din spațiile publice”, a explicat ministrul danez al justiției, Soren Pape Poulsen. „Nu este vorba de interzicerea unui port religios, ci de interdicția de a purta o mască”, a declarat purtătorul de cuvînt al Partidului Liberal, Jacob Ellemann Jensen, după ce formațiunea sa, cea mai mare din cadrul coaliției guvernamentale, a decis să susțină interzicerea vălului. Practic, acest lucru înseamnă că vor fi interzise niqabul și burqa, a menționat politicianul danez. Persoanele aflate la prima contravenție vor risca o amendă de 1.000 de coroane daneze (165 de dolari). Aceasta va crește însă în caz de recidivă, ajungîndu-se la 10.000 de coroane începînd de la a patra contravenție. Un raport din 2010 estima că pînă la 200 de femei, într-o țară cu 5,7 milioane de locuitori, purtau văl islamic integral. Problema vălului divizează opinia publică din Europa. Franța, Belgia, Olanda, Bulgaria și landul german Bavaria au impus restricții în ce privește purtarea vălului integral în spații publice, iar anul trecut, în Iunie, Guvernul norvegian a propus interzicerea vălului care acoperă fața în grădinițe, școli și universități.

Grecia, zguduită de un scandal de corupție fără precedent

Doi foști premieri greci și opt foști miniștri, unul dintre ei fiind în prezent comisar european, sunt bănuiți de implicare într-o vastă afacere de corupție cu presupuse fapte de dare de mită, deturnare de fonduri și spălare de bani pentru promovarea produselor multinaționalei farmaceutice Novartis pe piața greacă, informează agențiile internaționale de presă.

Pe listă îi regăsim în special pe fostul premier conservator Antonis Samaras, fostul ministru de Finanțe și în prezent guvernator al băncii centrale, Yannis Sturnaras, fostul ministru al Sănătății și în prezent comisar european pentru migrație Dimitris Avrampoulos, fostul lider al partidului socialist PASOK și fost ministru de Finanțe, Evangelos Venizelos, actualul ministru de Interne și fost titular al portofoliului Sănătății, Panayiotis Kurumblis, și numărul doi al partidului conservator Noua Democrație, Adonis Georgiadis, scrie Agerpres. În urma unei investigații deschise de Parchetul anticorupție în anul 2016 pentru presupuse fapte comise între anii 2006 și 2015, partea din dosar ce îi privește pe respectivii responsabili a fost transmisă Marți Parlamentului, care în Grecia este singurul abilitat să investigheze faptele foștilor membri ai Guvernului, în timp ce Parchetul va continua cercetările pe partea din afara politicului.

Scandalul a izbucnit în anul 2016, atunci cînd doi angajați ai societății Novartis din Grecia au oferit autorităților americane informații despre practici ilegale pentru promovarea produselor farmaceutice. Ei au susținut că peste 4.500 de medici au primit recompense sub diferite forme pentru a prescrie medicamente produse de Novartis, deși costul acestora era superior tratamentelor similare ale altor companii. Conform dosarului scurs în presă, justiția crede că prin această strategie respectiva multinațională farmaceutică a urmărit nu doar să influențeze prețurile de pe piața greacă, ci și cele de pe piața europeană, întrucît Grecia este una dintre cele 18 țări din 'coșul' de referință pentru stabilirea prețurilor. Presa greacă evaluează la circa 85 de miliarde de euro prejudiciul adus de această afacere statului grec, dar estimează în același timp că majoritatea faptelor de mită și deturnare de fonduri s-au prescris, nu însă și cele de spălare de bani.

Moştenire neașteptată pentru Vladimir Putin

Preşedintele rus Vladimir Putin a moştenit un apartament în centrul Tel Avivului de la fosta sa profesoară de germană Mina Iudiţkaia Berliner, care a murit în Decembrie la vîrsta de 96 de ani, scrie site-ul israelian de ştiri Ynet, anunță news.ro. Berliner i-a lăsat apartamentul lui Putin prin intermediul Ambasadei Rusiei, după ce Putin i-a cumpărat locuinţa profesoarei sale în 2005.

Ea a imigrat în Israel pe timpul fostei Uniuni Sovietice, în 1973, însă a urmărit ascensiunea politică a fostului ei elev. Potrivit Ynet, Putin şi profesoara sa s-au întîlnit în 2005, cînd preşedintele rus a vizitat Israelul. Ea a întrebat la ambasadă dacă poate să participe la o recepţie în onoarea lui Putin. A participat alături de veterani din al Doilea Război Mondial la o întîlnire, la Ierusalim, iar după aceea el a invitat-o la un cei, în privat. După întîlnire, Berliner, văduvă, a început să primească diverse cadouri de la preşedintele rus, un ceas şi biografia sa din 2000 cu autograf. După aceea, un angajat al Guvernului rus i-a apărut în prag şi a condus-o să vadă nişte apartamente în centrul Tel Avivului, a declarat ea pentru Ynet. ”I-am spus că tot ce-mi trebuie este un apartament lîngă o staţie de autobuz şi clinica medicală”, declara ea pentru Ynet într-un interviu în urmă cu trei ani. ”Totul s-a întîmplat rapid de-aici încolo, cîteva luni mai tîrziu au venit la apartamentul meu (închiriat) în Florentine (în Sudul Tel Avivului), au împachetat totul şi m-au mutat”. ”Cînd am primit apartamentul am plîns”, a declarat Berliner pentru Ynet. ”Putin este o persoană foarte recunoscătoare şi decentă”. Potrivit Ynet, Berliner nu s-a mai aflat în contact cu Putin de cînd a primit apartamentul, însă i-a trimis felicitări de ziua naşterii în fiecare an, prin intermediul presei ruse. Ambasada rusă a trimis un reprezentant al funeralii şi i-a suportat înmormîntarea, potrivit site-ului.