Realitatea internationala pe scurt – 2 (5 Februarie 2018) | Moldova Suverană

Realitatea internationala pe scurt – 2 (5 Februarie 2018)

Bărbatul care a stat de la 17 la 80 de ani în închisoare

Paul Geidel Jr. este persoana care a reuşit să execute cea mai lungă pedeapsă în închisoare, în istoria SUA. Acesta a fost închis în 1911, la vîrsta de doar 17 ani, pentru crimă de gradul doi. Geidel a fost închis la celebra închisoare Sing Sing, şi putea fi eliberat în 1926, după doar 15 ani de sentinţă, însă un juriu l-a declarat mental inadecvat pentru a fi eliberat. Bărbatul a stat în închisoare pînă în 1974, cînd a fost eliberat condiţionat, însă, avînd 80 de ani şi neavînd nici o rudă la care să se ducă, a declarat în faţa comisiei că nu vrea să fie pus în libertate, aşa că a fost băgat înapoi după gratii. Geidel a rămas în închisoare încă 6 ani şi a părăsit facilitatea la 86 de ani, trăind încă 7 ani într-un azil pentru bătrîni. A murit la 93 de ani. (Ştirile Pro Tv.ro)

Parchetul General român: 512 dosare de viol şi agresiune sexuală cu autor necunoscut, rămase nesoluţionate la sfîrşitul anului 2017

Parchetele din toată România aveau, la sfîrşitul anului 2017, 512 dosare de viol şi agresiune sexuală cu autor necunoscut rămase nesoluţionate, se arată într-un răspuns al Parchetului General remis AGERPRES. Potrivit datelor trimise de Parchetul General, la sfîrşitul anului 2017, la Parchetele din ţară se aflau în lucru 374 de dosare de viol şi 138 dosare avînd ca obiect agresiune sexuală. Dacă pentru dosarele de viol se înregistrează în ultimii 10 ani o creştere relativ constantă (260 dosare în 2008, 365 dosare în 2011, 374 dosare în 2017), în cazurile de agresiune sexuală creşterea este mult mai dinamică (8 dosare în 2008, 73 dosare în 2015, 100 în 2016 şi 138 în anul 2017). Reprezentanţii Parchetului susţin că nu au o situaţie la nivelul întregii ţări cu dosarele de viol şi agresiune sexuală cu autor necunoscut, în care victime sunt persoane minore. O asemenea statistică există însă în cazul parchetelor din Bucureşti. Astfel, la parchetele din Capitală se află în lucru 140 de dosare în care victime sunt minori (cuprinzînd următoarele infracţiuni: viol, agresiune sexuală, act sexual cu un minor, coruperea sexuală a minorilor şi racolarea minorilor în scopuri sexuale).

Atac armat asupra migranților africani în Italia

Un bărbat a fost reținut după ce Sîmbătă a deschis focul asupra trecătorilor în orașul Macerata, din centrul Italiei, rănind mai mulți migranți africani. Autoritățile italiene au calificat atacul drept unul „rasist”. Potrivit presei, suspectul avea un steagul Italiei înfășurat în jurul gîtului și ar fi făcut salutul fascist în momentul reținerii.Imigrația este un subiect major în Italia, în contextul în care, pe 4 Martie, sunt programate alegerile generale. Premierul italian Paolo Gentiloni a suspendat campania electorală în urma incidentului armat de la Macerata.Incidentul armat a avut loc la cîteva zile după ce cadavrul dezmembrat al unei italience de 18 ani a fost descoperit îndesat în două valize în apropiere de Macerata. Un migrant nigerian în vîrstă de 29 de ani a fost arestat pentru moartea tinerei.Presa locală a relatat că cel puțin șase migranți, între care și o femeie, au fost împușcați de un bărbat care conducea prin orașul Macerata, situat la circa 200 km Est de Roma.Cotidianul Corriere della Sera a scris pe site-ul său că Sîmbătă, la puțin timp după ora 11:00 (10:00 GMT), un bărbat a deschis focul de la geamul unei mașini în direcția a doi tineri africani, rănindu-l pe unul dintre ei. La scurt timp, alți doi imigranți, între care o femeie, au fost împușcați.

Berlusconi: Italienii nu sunt rasişti, dar securitatea lor este pusă în pericol de lipsa de control asupra migraţiei

Italienii nu sunt rasişti, dar securitatea lor este pusă în pericol de lipsa de control asupra migraţiei, a declarat Luni fostul premier Silvio Berlusconi, transmite dpa.
Migraţia domină dezbaterile de pe scena publică din Italia după arestarea, Sîmbătă, a unui neofascist care deschisese focul asupra unor persoane de culoare, rănind şase oameni, în oraşul Macerata din centrul ţării. În Italia se înregistrează "o nelinişte foarte larg răspîndită în plan social generată de prezenţa în ţară a unui număr uriaş de migranţi ilegali", a explicat Berlusconi pentru televiziunea publică RAI. El a menţionat că atacul de Sîmbătă de la Macerata nu a avut "nimic politic", ci a fost gestul unui "dement". Berlusconi a precizat Duminică pentru Mediaset, compania de media aparţinînd familiei sale, că Italia găzduieşte "cel puţin 630.000 de imigranţi ilegali", care sunt "o adevărată bombă socială gata să explodeze, din cauză că aceşti migranţi trăiesc din ajutoare şi infracţiuni". Silvio Berlusconi şi aliatul său de extremă-dreapta Matteo Salvini susţin repatrierea tuturor imigranţilor clandestini, dar există îndoieli privind costurile şi fezabilitatea unui astfel de plan.

36.000 de străini nu vor putea intra în Coreea de Sud în perioada Jocurilor Olimpice

Oficialii din Coreea de Sud au decis ca 36.000 de străini să aibă interdicţie de a intra în ţară înainte de Jocurile Olimpice de Iarnă, din motive de securitate, a anunţat, Luni, Agenţia de Ştiri Yonhap.

Decizia aparţine parlamentarilor din Coreea de Sud şi a fost luată după consultări serioase cu agenţiile de informaţii secrete. Un parlamentar coreean a dezvăluit faptul că agenţiile de spionaj coreene lucrează de o perioadă bună de timp cu agenţiile străine pentru a transforma controalele de identitate ale cetăţenilor străini într-un plan antiterorist pentru Jocurile Olimpice. Jocurile Olimpice de Iarnă vor avea loc în perioada 9-25 Februarie, la PyeongChang, în Coreea de Sud.

Statistică alarmantă: Peste trei milioane de români vor dispărea în următorii 30 de ani

Populaţia României va ajunge, în cel mult 30 de ani, la nivelul anului 1950, iar în 2100 vor fi mai putini cu şapte milioane şi jumătate, arată un raport al Organizaţiei Naţiunilor Unite, care prevede un viitor sumbru pentru România, inclusă în topul 10 al statelor al căror număr de locuitori va scădea cu peste 15%. De partea cealaltă, lumea se va confrunta cu o creştere a populaţiei în ţările subdezvoltate, organismele globale ajungînd în punctul în care nu vor mai putea lupta cu sărăcia, inegalitatea, foametea şi malnutriţia, scrie Gîndul.ro.  Potrivit datelor ONU, în 2050 populaţia globală ar putea ajunge la 9,8 miliarde de locuitori, urmînd să depăşească 11,2 miliarde în 2100. În perioada 2017-2100, este de aşteptat ca cel puţin 33 de ţări subdezvoltate să-şi tripleze populaţia. Între ele se regăsesc Angola, Burundi, Nigeria, Somalia, Tanzaţia şi Zambia, în cazul ultimelor două fiind estimată o creştere de peste cinci ori. La polul opus se situează alte 51 de ţări ale lumii, ale căror populaţii se estimează că vor scădea în perioada 2017-2050. În cazul cîtorva state se va ajunge în situaţia în care numărul de locuitori se va diminua cu peste 15%. Este vorba despre: Bulgaria, Croaţia, Letonia, Lituania, Polonia, Republica Moldova, România, Serbia, Ucraina şi Insulele Virgine.

Bătălia pentru scaunul lui Juncker a început în culise

Cursa la succesiunea lui Jean-Claude Juncker la conducerea Comisei Europene (CE) a fost lansată deja - în culise -, însă cei 28 sunt încă departe de a fi de acord asupra regulilor jocului, scrie AFP, conform news.ro. Între posibilii candidaţi la înlocuirea luxemburghezului în Toamna lui 2019, numele francezului Michel  Barnier, actualul negociator-şef al Brexitului în numele Uniunii Europene (UE), revine cu insistenţă. Candidatura sa a fost avută în vedere în 2014, însă familia politică a PPE (dreapta, majoritară în Parlamentul European) l-a preferat pe actualul preşedinte al Comisiei. Juncker a fost desemnat drept "Spitzenkandidat" al PPE, după numele german care s-a impus în această procedură şi care vrea ca partidele europene să desemneze ”candidaţi cap de listă” în alegerile europene. Ideea procedeului, inaugurată în 2014, este ca preşedinţia Comisiei să revină candidatului partidului învingător. Parlamentul European (PE), căruia îi revine alegerea preşedintelui Comisiei prin vot, ţine cu orice preţ ca metoda să fie folosită din nou. El vede în ea o garanţie a unei transparenţe sporite şi a unei consolidări a legitimităţii sale politici şi a Comisiei. Însă tratatele europene au încredinţat statelor membre puterea de a numi, cu o majoritate calificată, candidatul la preşedinţia Comisiei, chiar dacă textele le-o cer în mod vag să o facă ”ţinînd cont de alegerile din Parlament”. Iar mai mulţi lideri de ţări europene, cu francezul Emmanuel Macron în frunte, se opun metodei "Spitzenkandidaten" şi o vor aminti la un summit, la Bruxelles, pe 23 Februarie. În opinia unor critici, acest sistem a condus la o politizare a Comisiei, considerată păguboasă. Alţii se tem de o ascensiune a partidelor eurosceptice în alegerile europene, care ar putea să conducă la alegerea unui candidat din rîndul lor. Influentul şef de Cabinet german al lui Jean-Claude Juncker, Martin Selmayr, a îndemnat şi el la reaplicarea în 2019 a procedurii din 2014. ”Un Spitzenkandidat victorios care a făcut campanie în toată Europa pentru o majoritate a mandatelor va avea o legitimitate mai puternică ca preşedinte al Comisiei Europene decît o persoană aleasă în spatele uşilor închise”, a subliniat recent Selmayr pe reţeaua de socializare Twitter. Pînă la alegerea formulei, nu au fost prezentaţi candidaţi oficiali.

 

Socialmai mult
21.08.18 - 17:56
21.08.18 - 15:46
21.08.18 - 14:30
21.08.18 - 12:10
21.08.18 - 12:09
20.08.18 - 17:09
20.08.18 - 17:08
20.08.18 - 16:49
20.08.18 - 16:02
20.08.18 - 12:23
20.08.18 - 12:21
20.08.18 - 12:20
20.08.18 - 12:19
18.08.18 - 13:12
18.08.18 - 13:07
18.08.18 - 13:01
17.08.18 - 13:25
17.08.18 - 13:23
16.08.18 - 16:33
16.08.18 - 16:31