Realitatea internationala pe scurt - 2 (31 Decembrie 2017)

Un dezertor Nord-coreean, liderul cercetătorilor, s-a sinucis cînd a aflat că va fi repatriat

Un cercetător nord-coreean, specializat în domeniul nuclear, care a dezertat din Coreea de Nord s-a sinucis cînd a aflat că va fi repatriat. Bărbatul a fost găsit mort în celula sa, după ce cu cîteva ore înainte de a fi interogat a ingerat otravă. Acesta era liderul cercetătorilor de la centrul de fizică din Phenian, relatează nypost.com. “A murit înainte să poată fi interogat despre motivul care l-a îndemnat să dezerteze, cine l-a ajutat, şi ce traseu a ales”, potrivit postului Radio Free Asia. Radio Free Asia l-a identificat pe cercetător ca fiind Hyun Cheol Huh, care era deţinut în Shenyang, China, din data de 4 Noiembrie. În urmă cu două săptămîni, acesta a fost trimis în oraşul Sinuiju, unde s-a sinucis cu otravă. Potrivit unei surse, bărbatul şi-a vizitat rudele aflate lîngă graniţa, avînd asupra sa documente falsificate. Atunci cînd a aflat că autorităţile sunt pe urmele sale, a dispărut. Gyun ar fi încercat să îi convingă şi pe alţi Nord-coreeni să îl însoţească, iar autorităţile chineze nu erau la curent cu identitatea acestuia, pînă cînd nu au fost contactate de serviciile Nord-corene. (Sursa: nypost.com)

Revelion 2018. Unele state au trecut deja în noul an

Ţările Samoa, părţi din Kiribati, Tonga din Oceania și Noua Zeelandă sunt primele locuri din lume care au trecut în anul 2018. În Samoa, prima ţară care a trecut în noul an, locuitorii şi turiştii pot ajunge cu avionul în Samoa Americană, după un zbor cu durata de o oră, astfel încît să sărbătorească Revelionul de două ori. Datorită fusului orar, care a fost schimbat în Samoa în 2011, în Samoa Americană Anul Nou este sărbătorit cu 12 ore mai tîrziu. De obicei, în Samoa ajung numeroşi turişti din întreaga lume, astfel încît să se numere printre primele persoane care sărbătoresc intrarea în noul an. Pe această insulă, locuitorii şi turiştii obişnuiesc să sărbătorească Revelionul cu spectacole de artificii, dansuri, dar şi numere de jonglerie tradiţionale. La orele 13,00, ora Republicii Moldova, şi Noua Zeelandă a trecut în noul an.

Angela Merkel reclamă rolul de ancoră a Uniunii Europene, în discursul său de Anul Nou

Cancelarul german Angela Merkel afirmă în discursul său de Anul Nou că va colabora cu Franţa pentru a ţine unită Uniunea Europeană şi se angajează să formeze ”fără întîrziere” un nou Guvern al Germaniei, relatează Bloomberg. Biroul Angelei Merkel a publicat în avans o copie a discursului pe care îl va susţine cancelarul Duminică, la televiziune, în ajunul Anului Nou. Merkel prezintă în discurs viziunea sa pentru al patrulea său mandat, care include o alianţă cu preşedintele francez Emmanuel Macron pentru întărirea puterii economice a Europei şi controlul imigraţiei, păstrînd în acelaşi timp valorile toleranţei şi pluralismului în interiorul şi în afara UE. ”Douăzeci şi şapte de state Europene trebuie încurajate mai mult ca oricînd să rămînă în comunitate. Aceasta va fi întrebarea decisivă pentru următorii cîţiva ani. Germania şi Franţa trebuie să colaboreze pentru a reuşi”, firmă Merkel în discurs. Eforturile lui Merkel de a combina forţa celor mai mari două economii ale zonei euro au fost împiedicate de negocierile îndelungate pentru formarea unei coaliţii de guvernare în Germania, cele mai lungi după Al Doilea Război Mondial. Noi negocieri cu social-democraţii urmează să înceapă pe 7 Ianuarie. După ce un sondaj din această săptămînă a arătat că tot mai mulţi germani nu o mai vor pe Merkel cancelar, aceasta a încercat să îşi pună amprenta pe dezbaterea politică. Merkel a spus că este hotărîtă ”să formeze fără întîrziere un Guvern stabil pentru Germania, anul viitor”.

Președintele român Iohannis laudă protestele #Rezist în mesajul de Anul Nou

Președintele României, Klaus Iohannis, a transmis Duminică, 31 Decembrie, un mesaj cu prilejul Anului Nou. Șeful statului român afirmă că anul 2017 a fost un an al încercărilor, dar laudă protestele de stradă prin care „societatea românească și-a demonstrat pe deplin maturitatea și atașamentul față de valorile democrației”. În discursul său, Iohannis menționează: ”Ne mai despart doar cîteva ore de 2018, cînd vom păși împreună în Anul Centenar. Este momentul bilanțului pentru fiecare dintre noi, o bună ocazie de a reflecta la realizările noastre și la ceea ce ne propunem. 2017 a fost un an al încercărilor, în care societatea românească și-a demonstrat pe deplin maturitatea și atașamentul față de valorile democrației. Viitorul ne va pune în fața unor noi provocări, iar lecțiile trecutului ne dau încrederea că împreună, uniți și solidari, avem puterea de a construi o Românie mai bună, pentru noi și generațiile viitoare.”

Semnale semnificative pentru România – New York Times și The Washington Post: România se pregătește pentru o perioadă tensionată privind legile Justiţiei

Două dintre cele mai cunoscute publicații din lume, New York Times și The Washington Post, dedică, la interval de o zi unul de celălalt, ample spații legate de modificările pe care PSD vrea să le facă la legile Justiției. Protestatarii şi politicienii din România – „ţară care s-a luptat mult timp cu corupţia” – se pregătesc pentru o perioadă tensionată în luna Ianuarie, la aproape un an după ce sute de mii de oameni au ieşit în stradă pentru a se opune măsurilor guvernamentale de relaxare a luptei împotriva corupţie, notează New York Times. Publicaţia scrie pe larg despre legile justiţiei adoptate recent de Parlamentul român şi notează că preşedintele Klaus Iohannis este aşteptat să retrimită Legislativului aceste legi. De asemenea, New York Times aminteşte şi despre modificările la Codurile penale, dar şi despre problemele penale ale liderului PSD, Liviu Dragnea. În Europa de Est, valorile liberale au fost ameninţate în 2017, guvernele din ţări precum Ungaria, Polonia şi România adoptînd măsuri menite să împiedice principiile democratice, inclusiv eforturile anticorupţie, libertatea presei şi statul de drept, scrie New York Times. La 20 Decembrie, Senatul României a adoptat o legislaţie despre care criticii spun că va slăbi independenţa sistemului judiciar. Camera inferioară a ţării aprobase anterior modificările. Ei aşteaptă acum promulgarea legilor de către preşedintele Klaus Iohannis, care a criticat îndelung eforturile de a slăbi lupta împotriva corupţiei. Iohannis are 20 de zile să semneze măsurile sau să-şi exercite dreptul de veto şi să le trimită înapoi în Parlament. Măsurile ar limita independenţa magistraţilor şi ar institui o unitate specială care să investigheze potenţialele infracţiuni comise de aceştia. Magistraţii au organizat proteste tăcute în faţa instanţelor din întreaga ţară pentru a se opune măsurilor. De asemenea, parlamentarii din partidul de guvernămînt au lansat în 26 Decembrie un proiect de lege care propune modificări ale Codului Penal al României şi care, printre altele, nu va mai pedepsi abuzurile în serviciu în care daunele financiare sunt mai mici de 200.000 de euro (aproximativ 240.000 de dolari). Joi, iniţiatorul proiectului de lege a anunţat că retrage propunerea, dar a spus că unele dintre dispoziţiile sale ar putea fi încă adoptate ca amendamente la codul penal. Măsurile, dacă ar fi adoptate, ar slăbi semnificativ lupta împotriva corupţiei. Analiştii spun că momentul în care se fac aceste modificări propuse Codului Penal nu reprezintă o coincidenţă. România s-a luptat mult timp cu corupţia, iar în ultimii ani a făcut progrese în acest sens. Publicaţia mai scrie că aliaţii străini ai României, inclusiv Statele Unite, şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la cele mai recente măsuri. Şapte ambasade ale Uniunii Europene la Bucureşti au emis o declaraţie comună pe 21 Decembrie, atrăgînd atenţia celor implicaţi în schimbările judiciare să „evite orice acţiune care ar putea duce la slăbirea independenţei sistemului judiciar şi a luptei împotriva corupţiei”. Preşedintele Iohannis poate trimite legile înapoi în Parlamentul numai o singură dată. După ce măsura îi este returnată, completată cu orice schimbare, este obligat să o semneze, scrie NYT. „Trebuie să aşteptăm şi să vedem ce se va întîmpla în Ianuarie – care va fi decizia lui Iohannis, care vor fi ultimele cuvinte ale ambasadelor şi cum va arăta presiunea publică”, a spus Radu Delicote, strateg al grupului de consultanţă politică Smartlink Communications. „Ianuarie va fi un puternic cîmp de luptă politic”.

Doi morți în confruntările dintre protestatari și forțele de ordine din Iran

Două persoane au fost ucise în cursul unor confruntări în oraşul iranian Dorud (vest), Sîmbătă seara, a declarat viceguvernatorul provinciei Lorestan la televiziunea de stat, relatează Duminică AFP şi Reuters, potrivit Agerpres. 'A avut loc o manifestaţie Sîmbătă seara şi unele persoane au ieşit pe străzi şi (...) din nefericire, doi cetăţeni au fost ucişi în confruntări', a declarat Habibollah Khojastehpour. El 'a acuzat grupuri ostile şi servicii de informaţii străine că s-ar afla în spatele acestor tulburări'. Potrivit unui canal Telegram al Gardienilor Revoluţiei, 'oameni cu arme de vînătoare şi de război au venit printre protestatari şi au tras la întîmplare asupra oamenilor şi împotriva Prefecturii'.  'Obiectivul nostru era de a pune capăt paşnic protestelor, dar din cauza prezenţei unor indivizi şi grupuri, acest incident s-a produs şi două persoane au fost ucise', a menţionat oficialul citat. 'Nu a fost tras nici un foc de poliţie şi forţele de securitate. Am găsit dovezi privind prezenţa unor inamici ai revoluţiei, grupuri Takfiri şi a unor agenţi străini în ciocniri', a adăugat el. Takfiri este un termen folosit pentru militanţi sunniţi, în special Statul Islamic. Mii de persoane au ieşit în stradă în ultimele zile, în mai multe oraşe din Iran, pentru a protesta faţă de politica economică a Guvernului, nivelul de trai şi corupţie, în manifestaţii care, în unele locuri, au degenerat în confruntări cu forţele de securitate.

Fost consilier prezidenţial român: 'Dacă începe RĂZBOIUL cu Rusia, va începe pe teritoriul nostru...'

Directorul Colegiului Naţional de Informații şi fost consilier prezidențial pe probleme de securitate națională, Iulian Fota, spune că Occidentul ia în calcul scenariul unui război, așa că România ar trebui să se pregătească să ia "decizii complicate, grele, cu ambele variante proaste”. Fota remarcă, într-un interviu acordat război-politicienii-romani-se-joaca-cu-tara-interviu-1494720" target="_blank">Ziare.com, că "se schimbă ecuația Est-Vest în zona Mării Negre", Estul nemaiînsemnînd doar Rusia, ci și China. "Vechea ordine este contestată inclusiv în Europa, mai ales în Europa de Est, unde continuă războiul împotriva Ucrainei, dar și în Balcani, unde, alături de Rusia și Turcia, mai avem și China, pentru că Beijingul reclamă și el o bucată de influență, sperînd să profite de pe urma resurselor limitate ale UE sau ale Rusiei", spune Fota. "SUA, China, Rusia, Turcia, Iranul contează tot mai mult în această nouă politică globală, pentru că au semnificative capabilități militare. Acum aproximativ două luni, Teheranul avertiza Europa că ar putea mari raza de acțiune a rachetelor sale, pentru a aduce țările europene în zona lor de acțiune, transformîndu-le în ținte. Pentru o țară mică sau mijlocie precum România, remilitarizarea politicii externe a fost întotdeauna o veste proastă", adaugă fostul consilier al lui Traian Băsescu. "Moscova va continuă să acționeze hotărît și inteligent în vederea diluării influenței Occidentului în zona noastră. Acțiunea ei va fi globală, dar pe noi trebuie să ne intereseze în primul rînd proiecția intereselor rusești în Europa Centrală și de Est, Balcani și Orientul Mijlociu". "Cea mai mare problemă a României nu este neapărat periculoasa situație internațională în care se află, ci incapacitatea clasei politice de a înțelege toate aceste schimbări, pe fundalul unei lupte politice interne sterile. În studiile internaționale despre această zonă a Europei, România este definită că frontline state. Știți ce înseamnă asta? Dacă, Doamne ferește, începe războiul cu Rusia, el, războiul, va începe pe teritoriul nostru. De ce credeți că toată Vara s-au făcut teste la sirenele de apărare civilă? Militarii au priceput mesajul, clasă politică ce mai așteaptă?", a încheiat Fota.

Grigore Leşe: „Noi suntem români“ este cea mai penibilă melodie pe care am auzit-o vreodată în România. E ca şi cînd ar cînta turcii „noi suntem turci“

Într-un interviu pentru „Adevărul“, muzicianul Grigore Leşe a taxat exaltările naţionaliste din unele melodii populare româneşti, fie ele şi foarte îndrăgite de public. Leşe trasează o graniţă clară între „muzica patriotică adevărată“, pe care o cîntă de zeci de ani, şi melodii fără nici o noimă, precum „Noi suntem români“. „Vai de mine ce fac oamenii ăştia cu tradiţia! Mi-am făcut ordine prin casă de sărbători şi am găsit pe acolo tricolorul, pe care îl mai primesc cînd merg la spectacole şi mi-l pun în piept. Am stat aşa şi m-am gîndit: unde găsesc loc tricolorului în casă, unde trebuie să fie? În inimă. Şi să nu-l arăt, e trăirea mea“, a spus Grigore Leşe, într-un interviu pentru „Adevărul“.  Întrebat dacă nu-i place să cînte celebra melodie  „Noi suntem români“, artistul a răspuns: „Este cea mai penibilă melodie pe care am auzit-o vreodată în România. E ca şi cînd ar cînta turcii «noi suntem turci». Aveţi în faţă omul care a dirijat un cor de 108 bărbaţi, cu cîntece patriotice adevărate. Ştie România asta? Oamenii în România cîntă după mintea mea. Punct. Oricînd demonstrez. Ei nu mai ştiu să schimbe. Toate schimbările pe care le faci în viaţă, trebuie să fie schimbarea înălţătoare, să ai intuiţie, să ai sensibilitate, să ai idei. Oamenii sunt imitatori. Cînd imiţi, nu poţi fi mare. Cînd cineva se îmbracă după mine, eu nu mai port haina aia. Îmi place să nu mă repet. Încerc să fiu altfel, să spun o poveste dar cu alte cuvinte“.  Grigore Leşe susţine că, uneori, prin încercarea de a promova cultura naţională, omorîm, de fapt tradiţiile. „Ştiţi cînd s-a distrus căluşul? Cînd s-a dus la Londra şi l-a prezentat Constantin Brăiloiu. Cînd vreau să văd Himalaya, mă duc acolo, cînd vreau să văd cascada Niagara, mă duc s-o văd, nu dau drumul la televizor. Cînd vreau să cunosc Căluşul, trebuie să vin de Rusalii în comunitate“, a spus Leşe.  „Dar englezii poate nu ştiu despre Căluş“, au replicat jurnaliştii „Adevărul“. „Ba ştiu, sunt informaţi. Mai ales în ziua de astăzi. Avem tehnologia, trăim în altă lume, aveam un alt ritm. Eu cînd vreau să-i văd pe toţi cum cîntă dau pe Youtube şi văd toate inepţiile lor. Stau cu creionul, studiez şi fac un comentariu“, a răspuns Leşe. 

 

 

Socialmai mult
20.09.18 - 16:33
20.09.18 - 16:28
20.09.18 - 14:20
20.09.18 - 14:19
20.09.18 - 11:58
20.09.18 - 11:51
19.09.18 - 18:57
19.09.18 - 18:52
19.09.18 - 16:58
19.09.18 - 16:50
19.09.18 - 15:43
19.09.18 - 14:30
19.09.18 - 14:15
19.09.18 - 12:32
19.09.18 - 12:27
18.09.18 - 18:28
18.09.18 - 18:27
18.09.18 - 17:43
18.09.18 - 12:28
17.09.18 - 17:01