Atacul terorist din Sudul Franţei, revendicat de Stat Islamic. Autorul a fost împuşcat mortal

Un individ înarmat cu un pistol a luat ostatici într-un supermarket din localitatea Trebes, situată în apropierea oraşului Carcassonne din Sudul Franţei, a anunţat, Ministerul francez de Interne, iar atacatorul pretinde că este membru al reţelei teroriste Stat Islamic, relatează site-ul postului BBC News. Prim-ministrul Franţei, Edouard Philippe, a declarat, Vineri, că luarea de ostatici din oraşul francez este un act terorist, informează Le Figaro. Trei persoane au fost ucise, iar cinci au fost rănite, iar alte trei sunt în stare gravă în urma atacurilor. Alte două persoane au răni de gravitate medie, au comunicat autorităţile.

Reţeaua teroristă Stat Islamic a revendicat atacurile. Anunţul a fost făcut de către agenţia Amaq News, aparţinînd reţelei teroriste Stat Islamic, care a precizat că atacurile au fost efectuate de către un ”soldat” al organizaţiei jihadiste, ca răspuns la atacurile efectuate împotriva poziţiilor ocupate de către militanţii Stat Islamic. Autorul luării de ostatici a fost împuşcat mortal de agenţii serviciilor de intervenţie, afirmă surse citate de cotidianul Le Figaro.

Descoperire incredibilă în subsolurile Sfintei Sofia din Istanbul

Biserica Sfînta Sofia din Istambul a fost construită de către împăratul bizantin Iustinian I şi a servit ca locaş de cult ortodox pînă la data de 29 Mai 1453, cînd oraşul a fost cucerit de sultanul Mahomed al II-lea. După 1453, a fost transformată în moschee pînă în 1934, cînd a devenit Muzeul Ayasofya Muzesi

Dintre secretele Sfintei Sofii se remarcă unul care este de-a dreptul incredibil. Se spune că atunci cînd otomanii au intrat în Biserică, în data de Marţi 29 Mai 1453, preoţii se aflau în timpul Sfintei Liturghii. Pentru ca păgînii să nu ajungă la Sfintele Daruri, aceştia au luat Sfîntul Potir şi Sfîntul Disc şi s-au îndreptat către un zid, care deschizîndu-se i-a făcut dispăruţi. Legenda mai spune că atunci cînd se va oficia din nou Sfînta Liturghie în Sfînta Sofia zidurile îi vor elibera pe acei preoţi. Acest mit, păstrat prin tradiţie orală, a înviat o dată cu descoperirea notiţelor arhitectului elveţian Gaspare Fossati, omul care în anul 1847, la porunca sultanului Abdul Medjit, a restaurat locaşul. Se pare că el a descoperit cripta, însă a preferat să ţină secretul pentru sine. În timp ce însemnările sale legate de lucrările pe care le-a făcut în cei doi ani de restaurare sunt generale, într-o scrisoare adresată unui prieten vorbeşte despre o cameră secretă pe care a folosit-o ca birou şi pe care, în anul 1849 cînd a plecat de acolo, ar fi sigilat-o la loc.

Camera „secretă”a Sfintei Sofia, a fost depistată în anul 2005 cînd noua directoare a Muzeului, Jale Dedeoglou, a cercetat dacă există vreun spaţiu ce să nu fi fost deschis. Atunci s-a descoperit biroul ascuns al lui Fossati. Lucrurile au devenit mai incitante cînd profesorii de arheologie de la Universitatea din Istanbul, au depistat în anul 2009 două intrări care conduceau la tunelurile existente în subsolul construcţiei. Prima intrare a fost găsită în pronaos, acoperită de un capac metalic. La cîţiva metri în interiorul naosului a fost depistată o alta, acoperită de o placă de marmură, care era sigilată din vechime cu mai multe cruci ceramice. (sursa: historia.ro)

UE își recheamă ambasadorul la Moscova. 10 state pregătesc expulzări de diplomați ruși

UE îşi va rechema ambasadorul în Rusia pentru „consultări”, în urma atacului chimic asupra fostului spion rus Serghei Skripal în Marea Britanie, a comunicat premierul olandez Mark Rutte, în cursul nopţii de Joi spre Vineri, la Bruxelles, potrivit AFP. Rechemarea ambasadorului la Moscova este o măsură dură, care arată determinarea statelor UE după afacerea Skripal. "A fost un acord pentru a rechema ambasadorul UE la Moscova pentru consultări", declarase anterior un înalt responsabil european la finalul primei zile a summitului european, notează Agerpres. Cu prilejul acestei întîlniri, cele 28 de state membre au acuzat că este "foarte posibil" ca Rusia să se afle în spatele otrăvirii lui Serghei Skripal şi a fiicei sale la 4 Martie, în Marea Britanie.

Pe de altă parte, unele state membre ale UE intenţionează să expulzeze diplomaţi ruşi ori să îşi recheme ambasadorii, ca măsuri de retorsiune, a precizat responsabilul european. "După ce au căzut de acord în legătură cu atribuirea (otrăvirii lui Serghei Skripal), liderii şi-au continuat discuţiile asupra modalităţii de a putea merge dincolo de simple cuvinte şi a trece efectiv la acţiuni", a precizat responsabilul. "Unii membri au în vedere posibile expulzări de diplomaţi ruşi ori să îşi recheme proprii diplomaţi", a explicat el sub acoperirea anonimatului. "Este o demonstraţie de intenţie", a declarat pentru agenţia France Presse o altă sursă europeană. Concret, potrivit Financial Times, este vorba despre 10 state, printre care Franța, Polonia și cele trei state baltice care iau în considerare expulzarea de diplomați ruși. 

Scandal sexual în Rusia. Zeci de instituții de presă şi-au retras reporterii acreditaţi la Duma de Stat

Mai multe instituţii de media în limba rusă – 20 de posturi de radio, televiziuni şi ziare, şi-au retras, Joi, reporterii acreditaţi la Duma de Stat din Moscova (Camera inferioară a Parlamentului rus), în semn de protest, în contextul unui scandal de hărţuire sexuală care a luat amploare recent, avîndu-l în centru pe politicianul Leonid Slutsky, liderul Comitetului pentru Relaţii Internaţionale, scrie hollywoodreporter.com, transmite News.ro. Cel mai mare demers MeToo al mass-mediei din Rusia a avut loc în urma lansării unor plîngeri potrivit cărora nu au fost luate în considerare acuzaţii de hărţuire sexuală făcute la adresa lui Leonid Slutsky de către o producătoare TV şi o femeie reporter de radio. Leonid Slutsky ar fi avut un comportament neadecvat în mai multe ocazii, în timpul unor interviuri care i-au fost luate de femei reporteri.

Boicotul a fost condus de radioul Ecoul Moscovei, văzut drept unul dintre ultimele instituţii media independente din Rusia. Potrivit postului de radio, acesta a participat la boicot pentru a demonstra „solidaritate cu jurnaliştii care au fost victime ale hărţuirii sexuale la Duma de Stat”. Alexey Venediktov, redactor-şef al radioului Ecoul Moscovei, a transmis că lipsa unui răspuns de la comisia de etică din cadrul Dumei de Stat în privinţa acuzaţiilor care îi sunt aduse lui Slutsky este „dezamăgitoare”. El a adăugat că postul de radio va „înceta orice interacţiune cu el”. Acuzaţiile de hărţuire sexuală la adresa lui Slutsky au apărut la începutul lunii Martie şi au fost lansate iniţial de Daria Zhuk, producătoare la televiziunea Dozhd. Apoi, Yekaterina Kotrikadze, redactor-şef adjunct la RTVi, şi reporterul BBC Farida Rustamova au făcut acuzaţii similare.

Boicotul – la care au participat instituţii media precum Dozhd, Lenta.ru, postul de radio Govorit Moskva, dar şi publicaţiile Kommersant, Vedomosti şi RBC – vine după ce comisia de etică a Dumei a stabilit, Miercuri, că Leonid Slutsky „nu a încălcat codul de conduită”. Karina Orlova, şefa biroului din Washington a radioului Ecoul Moscovei, a spus, pentru The Hollywood Reporter, că acest boicot este foarte important, fiind primul semn de acţiune colectivă în Rusia împotriva hărţuirii sexuale. „Nu am mai văzut aşa ceva în Rusia. Cred că este important – s-au alăturat boicotului şi instituţii media controlate de Kremlin sau care sprijină Kremlinul, precum Govorit Moskva şi Kommersant”, a spus Orlova. Însă nu vorbim doar despre jurnaliste. Și purtătoarea de cuvînt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a dezvăluit recent că a fost hărţuită sexual de deputatul Leonid Slutsky.

O infirmieră româncă din Italia s-a îmbogăţit furînd de pe cardurile pacienţilor

O infirmieră româncă care lucra la spitalul din Padova a strîns o sumă impresionantă de pe cardurile celor de care ar fi trebuit să aibă grijă. Potrivit Secolo d’Italia, femeia a fost reţinută de carabinierii din Padova în urma unui denunţ făcut de un bătrîn de 77 de ani, care a declarat că, în perioada cît a fost internat în spital, i-a dispărut o sumă consistentă de pe card - în jur de 10.000 de euro. Ca urmare, oamenii legii au urmărit-o pe româncă şi au prins-o cînd fura cardurile din geanta unei bătrîne internată în spital. Ancheta a stabilit că românca, în vîrstă de 33 de ani, furase în repetate rînduri sume de pe cardurile pacienţilor, dar şi colegilor săi, profitînd de faptul că victimele aveau deseori codul PIN scris pe un bileţel pus în portofel, lîngă carduri. În total, ar fi scos de la bancomat doar în acest an 50.000 de euro. 

Mesajul dur al Chinei după ce SUA au declarat voalat război comercial Beijingului

China a cerut SUA „să se retragă de pe marginea prăpastiei'', în timp ce ambasada sa la Washington a dat asigurări că Beijing-ul „va lupta pînă la sfîrşit'' în orice război comercial cu Statele Unite, după ce Preşedintele Donald Trump a semnat, Joi, un decret prezidenţial privind introducerea de tarife vamale care vor viza importuri venite din China în valoare de pînă la 60 de miliarde de dolari, transmite Reuters, citată de Agerpres. 

Washingtonul acuză China de furt de proprietate intelectuală, iar Trump va cere Trezoreriei SUA să propună măsuri prin care să fie restricţionate investiţiile chineze în SUA. De asemenea, SUA vor demara o acţiune la Organizaţia Mondială a Comerţului pentru a soluţiona problema practicilor discriminatorii ale Chinei. În decretul prezidenţial semnat Joi de Trump, este inclusă o perioadă de consultări de 30 de zile, care începe după publicarea listei de produse din China care vor fi supuse taxelor vamale. Amînarea ar oferi timp pentru negocieri cu Beijingul pentru rezolvarea problemelor comerciale legate de investigaţia demarată în August de autorităţile de la Washington legată de presupuse încălcări ale drepturilor de proprietate intelectuală de către China, în baza secţiunii 301 a Legii comerţului din 1974.
China înregistrează un excedent comercial de 375 miliarde de dolari pe relaţia cu SUA, iar administraţia Trump face presiuni pentru reducerea excedentului. Washingtonul este îngrijorat din cauza sistemului "întreprinderilor mixte" (joint-ventures) impus de Beijing firmelor americane; în schimbul accesului la piaţa chineză, aceste firme ar fi obligate să transmită partenerilor locali o parte din cunoştinţele lor tehnologice. China şi-a arătat disponibilitatea de a recurge la represalii şi a anunţat că ar putea impune taxe suplimentare de pînă la trei miliarde de dolari la importurile din SUA, inclusiv fructe proaspete, vin şi alune, ca răspuns la mult-criticatele tarife la importurile de oţel şi aluminiu.

Pieţele financiare sunt afectate Vineri de temerile privind un război comercial între cele mai mari economii globale, investitorii fiind îngrijoraţi de escaladarea tensiunilor dintre Beijing şi Washington şi a consecinţelor asupra economiei mondiale. Firmele din domeniul tehnologiei, posibilele ţinte ale tarifelor anunţate de SUA, înregistrau cel mai semnificativ declin la bursele din China şi Hong Kong.
Un sub-indice al firmelor din domeniul IT din China a scăzut cu 4,8% Vineri.