Merkel a condamnat uciderea civililor din Siria: ‘Este un masacru!’

Cancelarul german, Angela Merkel, a condamnat, Joi, uciderea civililor în Siria referindu-se la un ‘masacru’ şi a afirmat că Berlinul va discuta cu Rusia în cadrul eforturilor de a se pune capăt violenţelor, relatează Reuters şi AFP, potrivit agerpres. ‘Ceea ce vedem în prezent, evenimentele teribile din Siria, un regim care nu luptă împotriva teroriştilor, ci împotriva propriului popor, uciderea copiilor, distrugerea spitalelor, toate acestea reprezintă un masacru care trebuie condamnat’, a declarat Angela Merkel, referindu-se la bombardamentele lansate de regimul sirian în Ghouta Orientală, fief al rebelilor în apropiere de Damasc, soldate, începînd de Duminică, cu circa 300 de morţi şi peste 1.400 de răniţi. De la lansarea, Duminică, a unei noi campanii aeriene împotriva enclavei siriene unde sunt asediaţi circa 400.000 de locuitori, 296 de civili, inclusiv 71 de copii şi 42 de femei, au fost ucişi şi alţi circa 1.400 – răniţi, potrivit Observatorului Sirian al Drepturilor Omului (OSDO). Totodată mai multe spitale au fost scoase din funcţiune.

Amnesty International îi critică dur pe liderii mondiali. Cap de listă este Donald Trump

Politica preşedintelui american, Donald Trump, ‘a marcat o nouă eră a regresului drepturilor omului’ în Statele Unite şi în întreaga lume, însă a inspirat noi activişti, se arată în raportul anual al organizaţiei Amnesty International privind situaţia drepturilor în lume, publicat Joi la Londra, informează dpa. ‘Paşii înapoi făcuţi de Trump în ceea ce priveşte drepturile omului creează un precedent periculos, ce ar putea fi urmat de alte guverne’, afirmă organizaţia în raportul său. Potrivit Amnesty International, Donald Trump şi alţi lideri – între care preşedintele egiptean, Abdel Fattah al-Sissi, preşedintele filipinez, Rodrigo Duterte, cel venezuelean, Nicolas Maduro, preşedintele rus, Vladimir Putin, şi preşedintele chinez, Xi Jinping – ‘subminează fără milă drepturile a milioane de oameni’.

‘Decizia plină de ură a Guvernului american din Ianuarie de a interzice intrarea în SUA a cetăţenilor din mai multe ţări cu populaţie majoritar musulmană creează imaginea unui an în care liderii au dus politica de ură la cel mai periculos nivel’, a declarat secretarul general al Amnesty International, Salil Shetty.

Raportul Amnesty International afirmă totodată că administraţia Trump ‘a înregistrat rezultate slabe în ceea ce priveşte drepturile femeilor, susţinerea publică a torturii şi încercarea de a lăsa milioane de persoane fără asigurări de sănătate’. Administraţia Trump a ‘subminat de asemenea presa, a făcut declaraţii ambigue în ceea ce priveşte supremaţia rasei albe, a făcut discriminări faţă de persoanele transsexuale şi are în vedere relaxarea restricţiilor privind exportul de arme de calibru mic’, se mai arată în document. Partidul Comunist Chinez ‘a continuat să adopte noi legi care prezintă ameninţări grave la adresa drepturilor omului sub forma unor măsuri pentru ‘securitatea naţională’, şi a întărit controalele asupra Internetului şi a practicilor religioase’. În Turcia, ‘disidenţa a fost suprimată nemilos, fiind vizaţi jurnalişti, activişti politici şi apărători ai drepturilor omului – inclusiv personal al Amnesty International’, se mai arată în raport.

Budapesta dă exemplu Grupul de la Vişegrad: ‘Am demonstrat lumii că migraţia ilegală poate fi oprită’

Membrii Grupului de la Vişegrad au demonstrat lumii că migraţia ilegală poate fi oprită, a declarat Joi la Budapesta şeful comisiei pentru apărare din Parlamentul ungar, Szilard Nemeth, transmite MTI, potrivit agerpres. „Diferite organizaţii, forţe politice şi economice şi lobbyişti” încearcă să „acrediteze în Uniunea Europeană şi la ONU viziunea conform căreia migraţia este un lucru bun”, a declarat politicianul ungar în cadrul unei reuniuni a comisiilor pentru apărare din V4 (Grupul de Vişegrad, din care fac parte Ungaria, Republica Cehă, Polonia şi Slovacia). Aceste forţe aduc argumentul că migraţia ilegală nu poate fi oprită şi încearcă să o legalizeze, a menţionat Szilard Nemeth.

Politicianul ungar a mai subliniat că, prin cooperarea lor în cadrul V4, Cehia, Ungaria, Polonia şi Slovacia demonstrează din 2015 că problema (migraţiei ilegale) poate fi rezolvată. El a adăugat că, deşi „mai sunt tentative” de trecere ilegală prin cele patru ţări, statisticile arată că presiunea migraţiei a scăzut spectaculos. Ungaria şi Grupul de la Vişegrad au arătat lumii „cum să coopereze, cum să se ajute reciproc şi să fie solidare”, a insistat Nemeth. Amintind că ţării sale i se reproşează frecvent lipsa de solidaritate, acesta a replicat că solidaritatea „trebuie demonstrată nu faţă de imigranţi, ci faţă de Europa”. „Prioritatea noastră este de a menţine pacea şi calmul în Europa şi de a proteja securitatea Europei”, a adăugat politicianul ungar.

Polonia a fost condamnată la CJUE

Justiţia europeană a condamnat Joi Polonia pentru că aceasta a încălcat în mod „persistent” legislaţia europeană asupra calităţii aerului, depăşind regulat pragurile privind particulele fine din atmosferă, informează AFP. Deciderea unor eventuale sancţiuni pentru această abatere de la legislaţia comunitară va face obiectul unei proceduri ulterioare în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE). Valorile limită privind concentraţia în aer a particulelor fine (PM10), atît zilnice cît şi anuale, au fost depăşite de mai multe ori în perioada 2007-2015, a explică CJUE într-un comunicat.

UE s-a dotat cu mai multe directive pentru lupta împotriva poluării atmosferice, printre care una asupra calităţii aerului ambiant ce determină praguri medii zilnice şi anuale ce nu pot fi depăşite pentru diferiţi poluanţi. Polonia suferă în special de pe urma prezenţei de particule fine, din cauza reziduurilor de la centralele sale pe cărbune. De altfel, Polonia nu este singura care înregistrează depăşiri: CJUE a declarat deja Bulgaria vinovată de aceleaşi abateri, iar Comisia preconizează foarte serios să trimită alte nouă state membre ale UE – Germania, Spania, Franţa, Ungaria, Italia, Republica Cehă, România, Marea Britanie şi Slovacia – în faţa justiţiei pentru probleme de poluare cu particule fine şi dioxid de azot.

Alegeri în Italia. Provocarea migraţiei, între percepţie şi realitatea cifrelor

Problema migraţiei domină campania electorală în vederea alegerilor legislative din 4 Martie din Italia, unde din 60,5 milioane de locuitori circa 5 milioane – 8,3% – sunt străini cu acte în regulă. Cei mai mulţi dintre aceştia sunt români (23%), urmaţi de albanezi (9%), marocani (8%), chinezi (5,5%), ucraineni (4,5%), filipinezi (3,3%) şi indieni (3%), care lucrează în comerţ, asistenţă socială sau agricultură, consemnează Joi AFP, conform agerpres. Cei care provoacă însă cele mai mari preocupări sunt nou veniţii africani: peste 690.000 de persoane originare în majoritate din Africa subsahariană au debarcat începînd din 2013 pe coastele Italiei şi mulţi dintre ei sunt încă în ţară, cu sau fără acte. Conform estimărilor, în jur de 500.000 de migranţi se află în situaţie ilegală, după ce le-au fost respinse cererile de azil sau le-au expirat vizele.

Potrivit centrului de studii privind imigraţia Idos, imigranţii generează un plus între 2,1 şi 2,8 miliarde de euro, doar prin faptul că, fiind mai tineri decît majoritatea italienilor, cotizează mai mult la bugetul de stat decît încasează ca pensii sau prestaţii de sănătate. Totuşi, cei veniţi din Libia au costat statul italian peste 4,2 miliarde de euro în 2017, afirmă Guvernul de la Roma: 18% din aceşti bani au fost cheltuiţi cu operaţiuni de salvare din apele mării, 13% cu asistenţa sanitară şi 65% cu serviciile sociale asigurate solicitanţilor de azil. Candidaţii de dreapta şi de extremă dreapta la alegerile din 4 Martie, dar şi Mişcarea 5 Stele se angajează să pună capăt sosirilor în Italia şi să trimită înapoi acasă sute de mii de migranţi ilegali.

Schimbare radicală în Arabia Saudită. Riadul investeşte masiv în cultură şi divertisment

Arabia Saudită a anunţat Joi că intenţionează să investească echivalentul a 64 de miliarde de dolari americani în cultură şi în industria de divertisment în următorii 10 ani, informează AFP. Cu ocazia unei prezentări oficiale ce a avut loc la Riad, preşedintele Autorităţii generale pentru divertisment din acest regat ultraconservator, Ahmad ben Aqil al-Khatib, a precizat că fondurile necesare acestui proiect vor proveni atît de la stat, cît şi din sectorul privat. „Construim deja infrastructura necesară, iar construirea unei opere face parte din aceste proiecte”, a adăugat oficialul saudit. El a spus că peste 5.000 de evenimente culturale sunt prevăzute pentru acest an. „Veţi vedea o veritabilă schimbare pînă în 2020”, a adăugat Ahmad ben Aqil al-Khatib. Arabia Saudită a demarat mai multe reforme după prezentarea în 2016, oficiată de prinţul moştenitor Mohammad bin Salman, în vîrstă de 32 de ani, a unui plan intitulat „Vision 2030”, ce vizează restructurarea economiei naţionale.