Realitatea internationala pe scurt – 2 (16 Martie 2018)

Noul ministru de Interne german adoptă o poziţie tranşantă faţă de islam: ‘Nu aparţine ţării noastre’

Ministrul de Interne german, conservatorul Horst Seehofer, afirmă că „islamul nu aparţine Germaniei”, relansînd dezbaterea privind locul islamului în societatea germană, într-un interviu apărut Vineri, citat de AFP, potrivit agerpres. „Nu. Islamul nu aparţine Germaniei. Germania este marcată de creştinism. Duminica liberă, zilele de sărbătoare creştine şi ritualuri precum Paştele, Rusaliile sau Crăciunul sunt parte a sa”, a declarat, pentru cotidianul popular Bild, Horst Seehofer, liderul partidului extrem de conservator CSU (Uniunea Creştin Socială), aliatul bavarez al creştin-democraţilor (CDU) conduşi de cancelarul Angela Merkel. „Însă musulmanii care trăiesc la noi aparţin, evident, Germaniei. Acest lucru nu înseamnă, evident, că ne vom abandona din considerente false tradiţiile şi obiceiurile”, a adăugat Seehofer, ale căror atribuţii ministeriale includ de asemenea şi un inedit „Minister al Patriei”.

Declaraţia a făcut referire la o frază rostită în 2010 de preşedintele german aflat atunci în funcţie, Christian Wulff, care a afirmat ca islamul face parte „în prezent” din Germania. Angela Merkel a reluat de mai multe ori la rîndul său această frază.

Rămasă celebră, ea a declanşat o amplă dezbatere în jurul locului islamului într-o societate germană în care trăiesc în prezent peste patru milioane de musulmani şi care, sub impulsul Angelei Merkel, a primit din 2015 sute de mii de refugiaţi, mulţi dintre ei veniţi din ţări musulmane. Extrem de ostilă faţă de politica migratorie a Angelei Merkel, Uniunea Creştin Socială (CSU) condusă de Seehofer a reuşit să impună în acordul de guvernare o limită maximă pentru numărul de refugiaţi pe care Germania îl poate primi în fiecare an, între 180.000 şi 220.000.

Autorităţile britanice au aflat unde a fost plasată otrava în cazul Skripal

Agentul neurotoxic de uz militar cu care a fost otrăvit fostul spion rus Serghei Skripal la 4 Martie la Salisbury (Sud-Vestul Angliei) ar fi fost plasat în valiza fiicei acestuia înainte ca ea să plece de la Moscova spre Marea Britanie, relatează The Telegraph, citînd surse, potrivit agerpres. Serghei Skripal (66 de ani) şi fiica sa Iulia (33 de ani) au fost găsiţi în stare inconştientă pe o bancă lîngă un centru comercial din Salisbury şi de atunci se află în stare critică. Iulia Skripal s-a îmbarcat la 3 Martie la Moscova pentru zborul spre Londra, conform Poliţiei antitero britanice. În prezent, anchetatorii britanici cercetează versiunea potrivit căreia toxina a fost impregnată într-un articol de îmbrăcăminte, într-unul de cosmetică sau într-un cadou care a fost deschis în casa lui Skripal din Salisbury, conform surselor citate de The Telegraph.

Marea Britanie susţine că agentul neurotoxic cu care a fost contaminat de asemenea un poliţist care le venise în ajutor celor doi Skripal este o substanţă letală de tipul ‘Noviciok’, dezvoltată pentru prima oară de armata sovietică. Incidentul a fost considerat de Londra ca fiind prima utilizare ofensivă a unei astfel de arme pe teritoriu occidental după cel de-al Doilea Război Mondial. Marea Britanie a atribuit Moscovei responsabilitatea şi a decis expulzarea a 23 de diplomaţi ruşi  care, potrivit ei, sunt de fapt spioni ce activează sub acoperire diplomatică la Ambasada Rusiei din Londra, dîndu-le termen de o săptămînă ca să părăsească teritoriul britanic. Ministrul de Externe rus Serghei Lavrov a declarat Vineri, la Astana, că Rusia va răspunde la decizia Londrei de a expulza 23 de diplomaţi ruşi printr-un gest simetric de expulzare a unor diplomaţi britanici aflaţi la post în Federaţia Rusă.

Reuniune internaţională în problema acordului nuclear iranian, pe fondul ameninţărilor lui Trump

Iranul şi marile puteri s-au reunit Vineri la Viena pentru a evalua modul de aplicare a acordului nuclear încheiat în 2015, un text supus unor critici virulente din partea Preşedintelui american Donald Trump şi care nu a părut niciodată atît de ameninţat, informează France Presse. Această reuniune trimestrială trece în revistă aplicarea acordului intrat în vigoare în Ianuarie 2016 şi destinat să garanteze caracterul strict civil al programului nuclear iranian în schimbul ridicării sancţiunilor internaţionale. Reuniunea intervine în contextul extrem de sensibil în care Preşedintele american Donald Trump urmează să anunţe la 12 Mai dacă, aşa cum a lăsat să se înţeleagă, SUA se vor retrage sau nu din acest acord şi în consecinţă vor reinstitui regimul de sancţiuni împotriva Republicii Islamice. Demiterea Marţi a secretarului de stat american Rex Tillerson, care pledează pentru adeziunea SUA la acest text istoric, amplifică incertitudinea. Succesorul său în funcţie Mike Pompeo, pînă acum director CIA, este adept al unei linii dure faţă de Iran.

La reuniunea de la Viena participă directori politici ai Iranului şi marilor puteri (SUA, Rusia, China, Franţa, Marea Britanie şi Germania) care au negociat acordul semnat în capitala austriacă. Preşedintele american a dat un ultimatum aliaţilor săi europeni să convină cu Iranul ‘remedierea lacunelor teribile’ din text. Trump a cerut mai multe inspecţii şi, mai întîi de toate, eliminarea limitărilor de timp impuse Teheranului în privinţa activităţii nucleare, care urmează să expire între 2025 şi 2030. Ceilalţi semnatari consideră textul o victorie istorică pentru neproliferarea nucleară după mai mult de un deceniu de tensiuni. Prezent Vineri la Viena, directorul de strategie al lui Rex Tillerson, Brian Hook, s-a întîlnit Joi la Berlin cu responsabilii francez, britanic şi german pentru a discuta despre completările la textul original, au indicat AFP surse din Departamentul de Stat.

Teheranul respinge orice schimbare a textului documentului semnat în 2015. Iranul afirmă că nu a încercat niciodată să se doteze cu armă nucleară, dar a avertizat că ţara ar putea relua rapid activităţile de îmbogăţire a uraniului în cazul în care acordul este abandonat.

Suedia este pregătită să organizeze summit-ul Trump-Kim Jong Un

Ministrul de Externe Nord-coreean, Ri Yong Ho, sosit Joi într-o vizită la Stockholm, a avut Vineri o întrevedere cu premierul suedez Stefan Lofven, în contextul ofertelor repetate ale Suediei de a facilita potenţiale discuţii între Washington şi Phenian, transmit dpa şi AFP, citînd un comunicat al Guvernului suedez, potrivit agerpres. Suedia, membru nepermanent al Consiliul de Securitate al ONU în perioada 2017-2018, reprezintă interesele SUA la Phenian. Vizita lui Ri intervine la o săptămînă după anunţul-şoc potrivit căruia Preşedintele american Donald Trump a acceptat să participe la un summit istoric cu liderul Nord-coreean Kim Jong-un. Summitul, fără precedent în istoria celor două ţări, ar urma să aibă loc pînă la sfîrşitul lunii Mai, într-un loc încă neprecizat, în scopul ‘ajungerii la denuclearizarea permanentă’ a Coreei de Nord, a declarat Chung Eui-yong, consilierul pentru securitate naţională al preşedintelui Sud-coreean, Moon Jae-in.

Înainte, dar şi după acest anunţ, Stefan Lofven şi ministrul său de Externe, Margot Wallstrom, au făcut în mod repetat oferte de a facilita posibile discuţii între Washington şi Phenian. Ri şi Lofven ‘au avut o întrevedere’, dar ‘nu putem spune nimic despre conţinutul ei’, a declarat Vineri purtător de cuvînt al lui Lofven, Jonatan Holst. Premierul suedez a plecat ulterior spre Berlin, pentru discuţii cu cancelarul german Angela Merkel.

Ri Yong Ho a sosit Joi seară la Stockholm, însoţit de directorul general adjunct al Departamentului America de Nord din ministerul său, Choe Kang Il, după o escală la Beijing. El a avut o cină de lucru cu şefa diplomaţiei suedeze, Margot Wallstrom, la sediul Ministerului de Externe suedez, după care s-a îndreptat spre ambasada Nord-coreeană, fără a face declaraţii. Cei doi miniştri s-au întîlnit şi în cursul zilei de Vineri. Potrivit Guvernului suedez, Ri şi interlocutorii săi urmau să abordeze denuclearizarea Peninsulei Coreene şi un posibil summit între Preşedintele american Donald Trump şi liderul Nord-coreean Kim Jong Un. Oficial, consultările sunt programate să se încheie Vineri, dar, potrivit unor surse mass-media din Suedia şi din străinătate, ministrul Nord-coreean va rămîne în ţara scandinavă pînă Duminică.

Un lider important al coaliţiei din Israel anunţă în ce condiţii va demisiona Netanyahu

Unul dintre membrii importanţi ai coaliţiei de guvernare din Israel, ministrul de Finanţe Moshé Kahlon, a declarat că premierul Benjamin Netanyahu ar fi constrîns să demisioneze dacă ar fi inculpat, pentru că în caz contrar partenerii săi ar determina căderea coaliţiei, relatează AFP, potrivit agerpres. Afirmaţiile lui Kahlon relevă vulnerabilitatea coaliţiei de dreapta, care tocmai a ieşit dintr-o criză ce ar fi putut duce la căderea sa şi în care problemele premierului cu Poliţia ar fi avut un rol preponderent. Poliţia a cerut în Februarie inculparea lui Netanyahu în două dosare de presupusă corupţie. Un al treilea dosar, numit Bezeq, de la numele celei mai mari companii israeliene de telecomunicaţii, s-ar putea dovedi de asemenea periculos pentru premier, aflat la putere de aproape 12 ani.

Liderii coaliţiei sale, printre care se numără şi Moshé Kahlon, preşedintele partidului Kulanu (de centru-dreapta), au ezitat pînă acum să se disocieze de el. Ei au spus că aşteaptă decizia procurorului general de a-l inculpa sau nu pe premier. Pînă la o astfel de decizie ar urma să treacă mai multe săptămîni. Însă, într-un interviu acordat Joi seară celui de-al doilea post de televiziune din Israel, Moshé Kahlon a spus că „în cazul în care va fi deschis un proces împotriva premierului, el nu-şi va mai putea îndeplini funcţia (…) Ori va pleca el, ori vor pleca celelalte partide”.

Guvernul lui Netanyahu a supravieţuit în această săptămînă unei crize acute datorită unui compromis provizoriu privind serviciul militar al evreilor ultra-conservatori, care a permis votarea bugetului. Netanyahu este suspectat că ar întreţine o astfel de criză, pentru a provoca alegeri anticipate pentru care partidul său, Likud (dreapta), este dat învingător în sondaje. O victorie ar consolida poziţia politică a lui Netanyahu în perspectiva unei eventuale inculpări. Însă Netanyahu nu ar reuşi să adune o majoritate pentru acest scrutin care ar avea loc în Iunie. Premierul a dat mereu asigurări că vrea menţinerea Guvernului. 

Grecia respinge cererea de extrădare a Turciei în cazul celor opt militari refugiaţi la Atena

Curtea de Apel din Atena a respins Vineri cererea Ankarei privind extrădarea a opt ofiţeri turci care au dezertat în Grecia la bordul unui elicopter, la o zi după tentativa eşuată de puci din Iulie 2016, instanţa apreciind că există riscul ca inculpaţii să nu aibă parte de un proces corect în Turcia, transmite Reuters, potrivit agerpres. Aceasta este cea de-a treia cerere de extrădare respinsă de instanţele greceşti, într-un caz care a tensionat relaţiile dintre cei doi aliaţi din NATO. Într-o decizie luată în unanimitate, Curtea de Apel din Atena a respins cererea Turciei, fundamentată pe cele opt capete de acuzare aduse militarilor în ţara lor. Printre aceste acuzaţii se află implicare într-o tentativă de puci, tentativă de asasinat, participare la grupare teroristă armată, dezertare şi furt de material militar.

Motivîndu-şi decizia, instanţa elenă a arătat că acuzaţiile sunt formulate vag şi nu introduc niciun element de noutate care să modifice verdictele anterioare. ‘În fiecare caz, există îngrijorări valide privind un proces incorect şi riscul ca inculpaţii să sufere tortură şi comportament umilitor’, se mai spune în verdict. Decizia Curţii poate fi atacată cu apel.

Moscova acuză Occidentul că îi protejează pe ‘teroriştii’ din Siria

Şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, a acuzat, Vineri, Occidentul că încearcă ‘să păstreze potenţialul militar al teroriştilor’ în Siria, în finalul reuniunii trilaterale Rusia-Iran-Turcia la Astana (Kazahstan), relatează AFP, potrivit agerpres. ‘Vedem la unii dintre parteneri occidentali dorinţa de a împiedica lovituri asupra teroriştilor şi a le păstra potenţialul militar’, a declarat Lavrov după discuţiile cu omologii turc şi iranian cu privire la Siria. Ministrul rus s-a referit în special la Frontul Al-Nusra, fosta ramura siriană a Al Qaida, care joacă – potrivit lui – ‘rolul de provocator în scenariile actorilor scenei geopolitice occidentale’. Rusia şi Iranul, aliaţi ai regimului de la Damasc, precum şi Turcia, care îi sprijină pe rebeli, s-au reunit Vineri în Capitala kazahă pentru a evoca situaţia din Siria, în special criza umanitară din Ghouta orientală, bastion al rebelilor pe care forţele guvernamentale siriene încearcă să-l cucerească de o lună printr-o ofensivă sîngeroasă. Într-un comunicat final la încheierea discuţiilor, cele trei ţări au promis să continue ‘lichidarea Frontului Al-Nusra şi a altor grupări asociate Al Qaida’. La discuţiile de la Astana, organizate începînd cu Ianuarie 2017, participă şi reprezentanţi ai Damascului şi o delegaţie rebelă, dar nu Washingtonul.

Parlamentul norvegian autorizează retragerea cetăţeniei

Parlamentul de la Oslo a adoptat, Joi seară, un amendament care autorizează retragerea cetăţeniei norvegiene, pe fondul unei polemici care îl vizează pe ministrul Justiţiei şi care ar putea declanşa o criză guvernamentală, transmite Vineri AFP, potrivit agerpres. Cu o majoritate foarte largă (90 de voturi pentru şi nouă împotrivă), deputaţii au aprobat ca unei persoane majore avînd dublă cetăţenie să-i poată fi retrasă naţionalitatea norvegiană în cazul unei condamnări pentru terorism, genocid sau crime împotriva umanităţii. Dezbaterile au fost însă dominate de o controversă aprinsă declanşată de ministrul Justiţiei, Sylvi Listhaug, membră a Partidului Progresului (FrP), populist şi antiimigraţie. Cu şase zile mai devreme, ea a postat pe Facebook un mesaj care a provocat emoţie şi în care acuza Partidul Laburist că pune mai presus ‘drepturile teroriştilor’ decît ‘securitatea naţiunii’. Or, laburiştii au fost ei înşişi principalele victime ale celui mai sîngeros atentat comis pe sol norvegian după Al Doilea Război Mondial, avîndu-l ca autor pe extremistul de dreapta Anders Behring Breivik, fost pentru o vreme membru al FpR.

Actualul lider laburist, Jonas Gahr Store, a acuzat-o pe Sylvi Listhaug că ‘aţîţă ura care a dus la (masacrul din) 22 Iulie’ 2011. Criticată de supravieţuitori ai masacrului, Sylvi Listhaug şi-a retras mesajul Miercuri, iar Joi, în Parlament, a prezentat scuze, care nu au fost însă considerate suficiente de opoziţie. Pentru Marţi este prevăzut împotriva ministrului Justiţiei un vot de neîncredere care, potrivit unor comentatori, ar putea declanşa o criză guvernamentală. (Colaj de ştiri externe realizat de Cristina Berdeu, studentă, Jurnalism, USM)