Exerciţiu militar de război în tot Israelul

Sirenele au răsunat Marţi pe tot teritoriul Israelului în timpul desfăşurării unui exerciţiu militar la nivel naţional pentru a evalua pregătirea ţării pentru război, informează Xinhua, potrivit agerpres. Exerciţiul, denumit „Solid Stand”, este condus de Comandamentul Frontului Intern (Home Front Command) al armatei. În timpul exerciţiului, care simulează un scenariu în care Israelul este atacat cu rachete, sirenele au răsunat în toată ţara şi alertele au fost difuzate la televiziune, radio şi pe canale online, precum şi în dispozitivele speciale pentru persoane cu deficienţe de auz. Cetăţenii israelieni au fost rugaţi să meargă în adăposturile protejate de la locurile lor de muncă, case sau şcoli. Acest exerciţiu face parte dintr-unul mai amplu început duminică şi desfăşurat de armată pentru a spori capacitatea de a reacţiona în situaţii de urgenţă.

Extremiştii germani consideră că Siria este un tărîm mai sigur decît Afganistanul

Siria este un loc mai sigur decît Afganistanul şi de aceea nu are niciun sens să nu fie repatriaţi refugiaţii sirieni, a estimat Marţi partidul populist ‘Alternativa pentru Germania’ (AfD), transmite dpa. Bernd Baumann, un important parlamentar din AfD, a afirmat că, în pofida războiului civil încă în desfăşurare, Siria ”este mai sigură decît Afganistanul” şi în acest context nu are niciun sens să fie repatriaţi doar refugiaţii proveniţi din Afganistan – aşa cum deja face Germania – nu şi cei proveniţi din Siria. Remarcile lui Baumann survin după ce alţi membri ai AfD au efectuat săptămîna trecută o ‘călătorie privată’ în Siria, unde au vizitat mai multe oraşe aflate sub controlul forţelor guvernamentale. Aflaţi la Damasc, mai mulţi membri AfD din parlamentul federal şi din cel al landului Renania de Nord-Westphalia s-au întîlnit, printre alţii, cu un ministru şi cu marele muftiu Ahmad Hassoun. AfD, ce are cel mai mare grup parlamentar de opoziţie, a înaintat o moţiune în care solicită o dezbatere privind ofensiva militară lansată de Turcia contra forţelor kurde din regiunea Afrin, situată în nord-vestul Siriei.

Ambasadorul britanic la Moscova a fost convocat la MAE rus

Moscova l-a convocat Marţi pe ambasadorul Marii Britanii în Rusia, Laurie Bristow, ca răspuns la acuzaţiile premierului britanic Theresa May cu privire la responsabilitatea ‘foarte probabilă’ a Moscovei în otrăvirea dublului agent rus Serghei Skripal şi a fiicei sale, relatează AFP, potrivit agerpres. Purtătoarea de cuvînt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova, a confirmat pentru agenţia de presă franceză convocarea ambasadorului, fără să ofere alte detalii. Ambasadorul rus în Marea Britanie a fost convocat Luni la Londra pentru a explica dacă otrăvirea lui Serghei Skripal şi a fiicei sale la 4 Martie la Salisbury a fost o ‘acţiune directă a statului rus’ sau rezultatul ‘pierderii de control’ de către Rusia asupra stocurilor de agenţi neurotoxici, potrivit Theresei May. Premierul britanic a apreciat ca ‘foarte probabil ca Rusia să fie responsabilă’ de otrăvirea fostului spion.

Un pastor american riscă să fie condamnat la închisoare pe viaţă în Turcia

Un procuror turc a cerut Marţi condamnarea la închisoare pe viaţă a pastorului american Andrew Brunson, aflat în detenţie în Turcia din Octombrie 2016, pentru presupuse legături cu puciul eşuat din Iulie acelaşi an, transmit Reuters şi AFP, preluînd o ştire a agenţiei de presă Dogan, conform agerpres. Potrivit actului de inculpare, pastorul Andrew Brunson este acuzat că este membru al reţelei lui Fethullah Gülen şi face parte din conducerea acesteia. Soarta pastorului este una din sursele de tensiune între Ankara şi Washington. Anul trecut, Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat că Turcia l-ar putea elibera pe Brunson dacă SUA îl vor preda pe Fethullah Gülen, clericul autoexilat în Pennsylvania şi acuzat de Ankara de orchestrarea tentativei de puci. Pastorul a fost arestat şi încarcerat în Octombrie 2016 la Izmir, unde conducea de 20 de ani o biserică protestantă. Un decret-lege publicat în August îi conferă Preşedintelui turc puterea de a autoriza extrădarea unor cetăţeni străini în schimbul unor turci arestaţi sau condamnaţi în alte ţări.

Rusia este pregătită să răspundă unui atac american asupra Damascului

Ministerul Apărării rus este pregătit să ia contramăsuri în cazul unui eventual atac cu rachete al SUA asupra Damascului, dacă va exista o ameninţare pentru militarii ruşi din teren, a declarat Marţi şeful Statului Major al Armatei ruse, Valeri Gherasimov, adjunct al ministrului Apărării Serghei Şoigu, relatează agenţia de presă oficială TASS, potrivit agerpres. ‘Consilieri ruşi au fost detaşaţi la instituţii şi facilităţi ale Ministerului Apărării sirian din Damasc, de asemenea există reprezentanţi ruşi la Centrul de reconciliere a părţilor beligerante (din Capitala siriană) şi în cadrul Poliţiei militare. În caz de ameninţare împotriva militarilor noştri, forţele armate ale Federaţiei Ruse vor lua măsuri de represalii atît împotriva rachetelor propriu-zise, cît şi împotriva vectorilor de transport al acestora’, a avertizat generalul Valeri Gherasimov. Potrivit acestuia, rebeli sirieni pregătesc o ‘provocare’ cu substanţe chimice în Siria pentru a justifica o lovitură masivă a SUA asupra cartierelor guvernamentale din Damasc. După această diversiune, SUA ar intenţiona să acuze trupele guvernamentale siriene de utilizarea armelor chimice, mai susţine şeful Statului Major al armatei ruse, citat de TASS.

Legislaţia strictă din Australia privind armele a împiedicat atacurile armate în masă

Legislaţia strictă privind armele din Australia, introdusă după un atac armat sîngeros în 1996, a împiedicat cel mai probabil de atunci producerea unor noi astfel de asasinate în masă, relevă un nou studiu, citat de dpa. „Probabilitatea ca această absenţă timp de 22 de ani a atacurilor armate în masă în Australia după reforma privind armele din 1996 să fie întîmplătoare este de una la 200.000”, arată studiul, publicat marţi de Analele de Medicină Internă. Înăsprirea legislaţiei privind armele a prevenit foarte probabil producerea multor atacuri în masă, conform studiului, realizat de profesori de la Universitatea din Sydney şi de la Universitatea Macquarie. Australia are una din cele mai stricte şi eficiente legislaţii privind armele, care include sancţiuni de pînă la 14 ani de detenţie pentru neînregistrarea armelor de foc. În 1996, un atacator singuratic a ucis 35 de persoane la un extrem de popular obiectiv turistic din Tasmania, pe parcursul a două zile. Atacul a devenit cunoscut ca masacrul de la Port Arthur. De atunci, în Australia nu s-a mai produs niciun atac în masă, adică niciun atac în care să fi fost ucise cinci sau mai multe persoane. Într-o perioadă de 18 ani pînă la adoptarea legislaţiei din 1996, se produseseră 13 atacuri în masă.

Turcia adoptă o lege controversată. Mai mulţi deputaţi s-au luat la bătaie în plen

Parlamentul turc a adoptat Marţi o lege controversată în materie electorală, despre care opoziţia afirmă că poate deschide calea pentru fraude şi pune în pericol corectitudinea alegerilor din 2019, transmite Reuters, conform agerpres. După ce vicepreşedintele Parlamentului, Aysenur Bahcekapili, a anunţat rezultatul votului, a izbucnit o altercaţie între deputaţi naţionalişti şi cei din principala formaţiune de opoziţie, Partidul Republican al Poporului (CHP). Mai mulţi parlamentari au făcut schimb de pumni, s-au îmbrîncit şi s-au fugărit prin sală. Noua lege permite formal crearea de alianţe electorale, deschizînd calea pentru o coalizare a Partidului Justiţiei şi Dezvoltării (AKP) al preşedintelui Recep Tayyip Erdogan cu aliaţii săi naţionalişti. Deşi adoptarea proiectului era larg anticipată, dată fiind susţinerea din partea AKP şi a Partidului Mişcarea Naţionalistă (MHP), criticii Guvernului au tras un semnal de alarmă. Legea acordă Comisiei Electorale Centrale autoritatea de a fuziona circumscripţii electorale şi de a transfera urne în alte circumscripţii. Urnele vor fi admisibile fără sigiliul comisiei electorale locale, fiind astfel oficializată o decizie luată în timpul referendumului de anul trecut, criticat de opoziţie şi de observatori.

Donald Trump l-a demis pe Rex Tillerson

Donald Trump l-a demis pe Secretarul de Stat american, Rex Tillerson, anunţă Preşedintele SUA printr-un mesaj pe Twitter. Şeful de la Casa Albă a anunţat că actualul director CIA, Mike Pompeo, va prelua funcţia lăsată liberă de Tillerson. ‘Mike Pompeo, directorul CIA, va deveni noul secretar de stat. El va face o treabă fantastică! Îi mulţumesc lui Rex Tillerson pentru activitatea sa! Gina Haspel va fi noul director al CIA, fiind astfel şi prima femeie desemnată. Felicitări tuturor!’, a scris Trump pe Twitter. La cîteva minute după apariţia acestei postări, purtătoarea de cuvînt a Casei Albe, Sarah Sanders, a emis un comunicat în care afirmă că Tillerson a avut realizări importante în cele 14 luni cît a condus Departamentul de Stat. Trump nu şi-a motivat deocamdată decizia înlocuirii lui Tillerson. Dar un reprezentant al Casei Albe susţine că Preşedintele şi-a dorit o echipă nouă în perspectiva negocierilor istorice cu Coreea de Nord. Totuşi, în mass-media au existat numeroase relatări despre dezacorduri între Trump şi Tillerson în ceea ce priveşte abordarea politicii externe americane, transmite şi agerpres. Potrivit Reuters, care citează un responsabil neprecizat de la Casa Albă, Trump i-ar fi cerut lui Tillerson Vineri să părăsească şefia diplomaţiei americane, dar nu a dorit să anunţe înlocuirea sa tocmai cînd secretarul de stat era într-un turneu oficial în Africa. Tillerson şi-a încheiat acest turneu mai devreme decît era prevăzut.