Haos în Franța după ce un magician a prezis numerele de la Loto! Reacția organizatorilor: combinația a fost interzisă

Viktor, un mentalist din Hexagon, a prevăzut numerele în cadrul unei emisiuni de la postul TF1. El a spus, pe 5 Ianuarie, că numerele norocoase vor fi 23-34-20-4-5 plus 6, numărul bonus, făcînd referire la extragerea de pe 8 Ianuarie. Mulți jucători au crezut în pontul său și au plasat bilete la loto, în speranța de a cîștiga potul de 2 milioane de euro. Totuși, reprezentanții loteriei au luat măsuri și au interzis parierea pe această serie de numere. Conform regulamentului, se pot face maxim 45 de pariuri pe aceeași combinație. În final, prezicerea mentalistului nu a funcționat. Mai mult, el nu a reușit să nimerească nici măcar un număr din cele extrase.

Violenţe masive în Tunisia. 200 de persoane arestate şi zeci de răniţi

Mai mult de 200 de persoane au fost arestate şi zeci de persoane au fost rănite în timpul violenţelor izbucnite în mai multe oraşe din Tunisia, a anunţat, Miercuri, Ministerul de Interne după cea de-a doua noapte de tulburări sociale alimentate de măsurile de austeritate, la şapte ani după revoluţia Iasomiei, relatează AFP. Un supermarket dintr-o suburbie a capitalei Tunis a fost jefuit, a declarat purtătorul de cuvînt al Ministerului de Interne, Khlifa Chibani, pentru un post de radio local, adăugînd că 49 de poliţişti au fost răniţi în ciocniri în întreaga ţară şi 206 persoane implicate în violenţe au fost arestate.

În cursul serii şi a nopţii de Marţi spre Miercuri, Poliţia şi Armata au fost desfăşurate în mai multe oraşe tunisiene, inclusiv la Tebourba, la 30 km Vest de Tunis, unde sute de tineri au ieşit în stradă după înmormîntarea de Marţi după-amiază a unui bărbat care a murit în timpul ciocnirilor din noaptea precedentă. Incidente au avut loc de asemenea la Gafsa (sud), Kasserine (centru) şi Sidi Bouzid, unde a izbucnit în Decembrie 2010 revoluţia Iasomiei care a marcat începutul ‘primăverii arabe’. Violenţele au izbucnit după mobilizări paşnice împotriva creşterii preţurilor şi a bugetului de austeritate intrat în vigoare la 1 Ianuarie, care prevede o creştere a impozitelor. Tunisia, considerată în Occident singurul succes democratic după revoltele din „primăvara arabă” din 2011, se confruntă cu dificultăţi economice.

Nemulţumirile s-au acumulat în rîndul populaţiei după anunţul făcut de autorităţi la 1 Ianuarie privind scumpirea carburanţilor şi a unor bunuri, precum şi taxarea suplimentară a automobilelor, a convorbirilor telefonice, a internetului, cazării în hoteluri şi altor servicii. În bugetul pe 2018 sunt prevăzute şi taxe vamale asupra importurilor de produse cosmetice şi agricole. Măsurile de austeritate au fost convenite cu creditorii internaţionali ai Tunisiei. Fondul Monetar Internaţional insistă asupra accelerării unor schimbări politice.

Relaţiile turco-americane s-ar putea deteriora în continuare dacă Washingtonul nu-şi repară greşelile

Relaţiile dintre Turcia şi SUA au fost afectate de refuzul Washingtonului de a-l extrăda pe predicatorul Fethullah Gulen şi de furnizarea de arme către miliţiile YPG (Unităţile de Protecţie a Poporului) în Siria, a afirmat, Miercuri, ministrul de Externe turc Mevlut Cavusoglu, care a avertizat într-o declaraţie pentru Anadolu că aceste relaţii s-ar putea deteriora în continuare dacă Washingtonul nu-şi repară greşelile, potrivit Reuters, transmite agerpres. Ankara a fost indignată de refuzul SUA de a-l extrăda pe Fethullah Gulen pe care îl consideră că s-ar afla în spatele puciului eşuat în Iulie 2016, precum şi de sprijinul acordat de Washington miliţiilor YPG, pe care le consideră o extensie a Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), care a lansat o insurecţie împotriva guvernului turc în 1984 şi este considerat drept organizaţie teroristă de către Turcia, SUA şi UE.

Atacul cu drone asupra bazelor ruse din Siria au fost lansate din zone controlate de opoziţie

Dronele folosite în atacul asupra a două baze militare ruse din Siria proveneau din zone controlate de opoziţia moderată, a anunţat, Miercuri, Ministrul rus al Apărării într-un comunicat publicat Miercuri în ziarul Krasnaia Zvezda, relatează Xinhua şi AFP. Ministerul a confirmat faptul că dronele proveneau din Muazar, în partea de Sud-Vest a zonei de dezescaladare din Idlib, controlată de opoziţia moderată siriană. Ministerul rus a trimis o scrisoare armatei turce în care cerea Ankarei ‘să-şi îndeplinească obligaţia de a asigura încetarea acţiunilor ostile ale grupărilor armate aflate sub controlul său’ şi să-şi intensifice acţiunile prin crearea de posturi de observaţie în zona de dezescaladare pentru a împiedica atacurile cu drone împotriva oricăror ţinte. În Septembrie 2017, Iranul, Rusia şi Turcia au avut discuţii la Astana, în Kazahstan, în urma cărora au convenit să desfăşoare observatori la Idlib. Militari turci se află în prezent la Idlib pentru a înfiinţa posturi de observaţie şi pentru a monitoriza punerea în aplicare a zonelor de dezescaladare.

La Kabul, Afganistan, sunt active peste 20 de celule ale grupării Statul Islamic

Gruparea extremistă Statul Islamic (SI) şi-a extins prezenţa la Kabul în ultimele luni, îndoctrinîndu-i pe afganii din clasa de mijloc şi făcînd din capitală unul dintre locurile cele mai periculoase din Afganistan, relatează Miercuri AFP. Iniţial prezent în Estul ţării, Statul Islamic a revendicat aproape 20 de atacuri în 18 luni în capitala Kabul, comise de celule locale din care fac parte studenţi, profesori şi comercianţi. Această tendinţă îi îngrijorează pe civili, epuizaţi de zeci de ani de război, în timp ce forţele de ordine afgane şi aliaţii lor americani se luptă deja să contracareze ofensiva talibanilor.

Braţul local al SI, numit 'EI-Khorasan', a apărut în regiune în 2014 şi la acea vreme era format în mare parte din foşti combatanţi talibani sau proveniţi din alte grupuri jihadiste din Pakistan, Afganistan sau Asia centrală. EI-Khorasan a revendicat primul său atentat la Kabul în Vara anului 2016 şi şi-a înmulţit atacurile împotriva minorităţii şiite şi a forţelor de securitate. Pentru a comite aceste atacuri, SI dispune de numeroşi recruţi, au afirmat analiştii. Aceşti adepţi trăiesc fără să se ascundă în Capitală unde lucrează şi studiază şi se întîlnesc noaptea pentru a vorbi despre un război sfînt sau pentru a planifica atacuri într-un oraş pe care îl cunosc bine. Ei ştiu, de exemplu, să detecteze măsurile de securitate de tipul celor luate după atacul în care au fost ucise 150 de persoane în luna Mai. 

Premierul Poloniei a reafirmat la Bruxelles poziţia Varşoviei privind cotele de migranţi

Premierul polonez Mateusz Morawiecki a reiterat, Marţi seară, la Bruxelles, poziţia Varşoviei cu privire la sistemul de distribuire a migranţilor în interiorul Uniunii Europene pe baza unor cote obligatorii, transmite PAP, potrivit agerpres. Şeful Executivului polonez l-a informat pe preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, referitor la acceptarea în Polonia a refugiaţilor ceceni, care au fost nevoiţi să-şi părăsească ţara după două invazii ale forţelor ruse. De asemenea, Morawiecki a adăugat că i-a explicat ‘foarte clar’ lui Juncker că reforma sistemului judiciar din Polonia vizează ‘mai multă transparenţă, independenţă, obiectivitate şi eficienţă’. Problema statului de drept şi a reformei sistemului judiciar se află în centrul actualităţii poloneze şi a provocat tensiuni cu Comisia Europeană încă de la scurt timp după ce formaţiunea Lege şi Justiţie (PiS) a cîştigat alegerile parlamentare de la sfîrşitul anului 2015.

Prima iniţiativă promovată a fost o reformă a Tribunalului Constituţional, care a vizat în principal înlocuirea judecătorilor pe care Guvernul formaţiunii liberale Platforma Civică îi numise chiar înaintea alegerilor, conservatorii acuzîndu-i pe liberali că au încercat atunci prin acele numiri să-şi asigure controlul asupra acestei instanţe în perspectiva pierderii scrutinului legislativ. Au urmat reforme ce au vizat funcţionarea tribunalelor de drept comun şi a Consiliului Superior al Magistraturii, Comisia Europeană considerînd aceste măsuri o încercare de subordonare a puterii judiciare în faţa celei executive, în timp ce Guvernul de la Varşovia susţine că a luat aceste decizii pentru a pune capăt ‘castei corupte’ a judecătorilor care funcţionează într-un sistem ineficient şi au format o elită ce s-a îndepărtat de problemele cetăţenilor.

Decizia lui Trump de a încheia programul DACA, blocată de un judecător american

Decizia preşedintelui american Donald Trump de a încheia programul „Deferred Action for Childhood Arrivals” (DACA) destinat copiilor aduşi în Statele Unite ale Americii de părinţii lor imigranţi, cunoscuţi drept „dreamers”, a fost blocată temporar, Marţi, de un judecător din San Francisco, scrie Reuters, potrivit news.ro. Preşedintele Trump a declarat, în Septembrie, că programul DACA se va încheia în Martie 2018, dacă Congresul nu va crea o soluţie pe termen lung. Decizia a fost contestată în mai multe tribunale federale de mai mulţi avocaţi, indivizi şi organizaţii.

Judecătorul William Alsup din San Francisco a decis, Marţi, că programul trebuie să existe pînă la rezolvarea litigiului. Această hotărîre ar putea complica negocierile desfăşurate de Donald Trump şi liderii Congresului în privinţa reformei imigrării. Hotărîrea judecătorului Alsup vine după mai multe decizii ale altor judecători americani care au încercat să reţină politicile lui Trump cu privire la imigrare. Potrivit lui Alsup, aproape 700.000 de copii, cunoscuţi drept „Dreamers”, au fost protejaţi împotriva deportării şi li s-a permis să lucreze legal în cadrul programului DACA din Septembrie 2017. William Alsup a hotărît că Guvernul nu trebuie să înregistreze noi cereri pentru înscrierea în acest program, dar trebuie să reînnoiască cererile deja înregistrate. Judecătorul a adăugat că reclamanţii au şanse să aibă succes în demersul lor de a arăta că decizia Guvernului de a încheia programul DACA este una arbitrară. Roy Beck, preşedinte al Numers USA, care sprijină o legislaţie mai strictă în privinţa imigrării, a spus că această hotărîre a instanţei nu are importanţă. „Este o aberaţie căreia cu siguranţă nu i se va permite să continue după ce va fi atacată”, a spus el.

Preşedintele Barack Obama a înfiinţat DACA prin intermediul unei directive, în 2012. DACA permite persoanelor care au intrat ilegal în Statele Unite atunci cînd erau copii să solicite permisiunea de a rămîne şi a munci legal timp de doi ani, dacă nu au cazier, sunt înscrişi într-o instituţie de învăţămţnt sau au obţinut o diplomă. După obţinere, acest statut poate fi prelungit, dar nu reprezintă o etapă în obţinerea cetăţeniei.

Donald Trump a spus, Marţi, că ar susţine o abordare în două etape a reformei legislaţiei americane cu privire la imigrare. Prima etapă se va concentra pe protejarea categoria „Dreamers” de deportare, precum şi finanţarea construirii unui zid şi alte restricţii pe care democraţii le resping. Apoi, Trump a spus că preferă să abordeze repede şi mai multe probleme controversate, inclusiv cea a unei posibile căi pentru acordarea cetăţeniei unui număr de 11 milioane de imigranţi ilegali – idee care este respinsă de mulţi republicani şi susţinători ai preşedintelui american.

În timpul campaniei electorale din 2016, Trump a promis să pună capăt programului DACA şi să întărească măsurile de siguranţă la graniţe, astfel încît să crească numărul de locuri de muncă pentru americani.