O ţară care în trecut „importa” deţinuţi, îşi închide puşcăriile din lipsă de… condamnaţi

Olanda este considerată a fi una dintre cele mai tolerante ţări din lume. În ciuda faptului că Amsterdamul este recunoscut pentru Cartierul Roşu şi consumul de marijuana, ţara este şi una dintre cele mai sigure din lume. Olanda, la o populaţie de 17 milioane de oameni, are circa 11.600 de deţinuţi. Numărul este unul mai mic decît capacitatea penitenciarelor active. În aceste condiţii, autorităţile olandeze au anunţat că vor începe să închidă din penitenciare pentru a reduce cheltuielile. În trecut, Olanda, care are o rată de încarcerare de 69 la 100.000 de oameni, chiar a importat deţinuţi. În 2016, olandezii au "găzduit" 240 de deţinuţi condamnaţi în Norvegia! Criminalitatea în Olanda a început să scadă drastic după 2004, cînd autorităţile nu s-au mai concentrat pe traficul de marijuana şi au putut bloca mai eficient transportul drogurilor de mare risc. De asemenea, în Olanda este în vigoare monitorizarea electronică a condamnaţilor pentru fapte "mai uşoare". În acest stat, peste 50% dintre condamnaţii pentru fapte fără violenţă, monitorizaţi cu ajutorul brăţărilor electronice, reuşesc să se reintegreze după ispăşirea pedepsei.

Germania a fost atacată cibernetic

Hackerii au accesat servere ale Guvernului german inclusiv Miercuri, a declarat Joi o sursă de securitate pentru dpa. Atacul este analizat de instituţiile de securitate din Germania, care acţionează pentru strîngerea de informaţii privind obiectivele şi identitatea hackerilor, potrivit unor surse. Atacul pare să fi pornit de la grupul de spionaj cibernetic APT28. În acelaşi timp, un membru important al creştin-democraţilor (CDU) conduşi de cancelarul Angela Merkel a declarat Joi că atacul informatic asupra reţelelor guvernamentale a implicat un virus complex şi a avut ca ţinte mai multe date sensibile, potrivit Reuters. Patrick Sensburg, membru al comisiei parlamentare care supervizează agenţiile de informaţii germane, a declarat la postul de televiziune ZDF că este prematur să se facă o legătură între acest atac cibernetic – aşa cum au făcut media germane – şi grupul rus de hackeri APT28.

Cum vrea Putin să reducă sărăcia ‘inadmisibilă’ din Rusia

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a afirmat, Joi, că vrea să reducă de două ori nivelul de sărăcie „inadmisibilă” în Rusia în cursul următorilor şase ani, adică durata viitorului mandat pe care ar urma să-l obţină, fără surprize, la scrutinul din 18 Martie, relatează AFP şi TASS. „Noi trebuie să reducem în şase ani de cel puţin două ori nivelul de sărăcie”, a declarat Putin în cursul discursului său anual în faţa Camerelor reunite ale Parlamentului Consiliul Federaţiei. El a subliniat că numărul persoanelor care se confruntă cu sărăcia în ţară a trecut de la 42 de milioane în anul 2000 la circa 20 de milioane în prezent. Putin a spus că Rusia ar trebui să se străduiască să intre în clubul „80+” – adică pe lista ţărilor cu o speranţă de viaţă de peste 80 de ani.

Principalul inamic al Rusiei şi ameninţarea majoră la adresa sa este rămînerea în urmă, a declarat Putin în mesajul său adresat Adunării Federale, în sala Manej din centrul Moscovei. Spre deosebire de anii precedenţi, discursul Preşedintelui este adresat de data aceasta tuturor cetăţenilor, şi nu doar elitei politice din Rusia.

Cea mai mare parte a discursului nu va fi dedicat rezultatelor ultimului an al guvernării lui Putin, ci modului în care, conform Kremlinului, va fi sau ar trebui să arate următorul mandat de şase ani al actualului Preşedinte (deja al patrulea mandat), conform observatorilor. Acesta este al 14-lea discurs către naţiune rostit de Vladimir Putin de cînd se află la putere în Rusia.

Contrariată de deciziile rusofobe, Rusia vrea să se retragă din CEDO

Rusia analizează posibilitatea denunţării Convenţiei Europene a Drepturilor Omului şi încetării cooperării sale cu Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO), în cazul în care linia antirusească a deciziilor judecătoreşti nu va fi corectată, au declarat Joi surse guvernamentale pentru RIA Novosti. „Autorităţile ruse studiază posibilitatea denunţării Convenţiei pentru apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, şi încetarea cooperării cu Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) dacă linia actuală a instanţei (paneuropene) în urma căreia apar hotărîri CEDO îndreptate împotriva intereselor Rusiei nu va fi corectată”, au reiterat interlocutorii agenţiei.

„Cînd sunt analizate plîngerile împotriva Rusiei, politizarea poziţiei CEDO se amplifică”, susţin ei, insistînd că ” „argumentele şi dovezile părţii ruse nu sunt luate în considerare”. „Instanţa refuză să ia în considerare particularităţile sistemului juridic rus şi normele dreptului internaţional şi adeseori recurge la practica ‘standardelor duble'”, menţionează aceleaşi surse. Potrivit acestora, „faptul că parlamentari ruşi au fost privaţi ilegal de dreptul de a vota în APCE a condus la situaţia cînd mai mult de 20 de judecători CEDO, dintre care mulţi desemnaţi să audieze cazuri ruseşti, au fost aleşi fără participarea reprezentanţilor ruşi”.

Rusia acuză SUA că are 20 de baze militare în Siria

Statele Unite au înfiinţat aproximativ 20 de baze militare în teritoriile controlate de kurzi în Siria, a declarat, Joi, într-un interviu acordat agenţiei de presă RIA Novosti, Aleksandr Venediktov, consilierul pentru securitatea internaţională al secretarului Consiliului Securităţii Rusiei, organism consultativ pe lîngă Preşedinţia rusă, relatează Reuters, potrivit agerpres. Washingtonul furnizează, de asemenea, kurzilor arme de ultima oră, susţine Aleksandr Venediktov, în acelaşi interviu. Livrările de arme moderne şi încurajarea sentimentelor separatiste în mediile kurde au provocat practic declanşarea ofensivei militare a Turciei în provincia Afrin din Nordul Siriei, susţine acelaşi responsabil rus, care declară că amestecul extern în criza siriană împiedică revenirea la pace în această ţară.

Germania: Dacă a doua încercare pentru formarea unui Guvern eşuează ar trebui organizate noi alegeri (Horst Seehofer)

Liderul aliaţilor bavarezi ai cancelarului german Angela Merkel, Horst Seehofer, a afirmat că Germania ar trebui să organizeze noi alegeri dacă membri ai Partidului Social Democrat (SPD) votează împotriva unei noi coaliţii cu blocul conservator al cancelarului, relatează Reuters. Cei 464.000 de membri ai SPD votează prin corespondenţă dacă vor susţine decizia conducerii partidului lor de a reînnoi pentru încă patru ani ‘marea coaliţie’ care a preluat conducerea în 2013. Rezultatul consultării este aşteptat Duminică. Conservatorii, între care Uniunea Creştin Democrată (CDU) a cancelarului Merkel şi Uniunea Creştin-Socială (CSU), condusă de Seehofer, au început discuţiile pentru formarea unei coaliţii cu SPD după ce negocierile cu două partide mai mici au eşuat în Noiembrie, anul trecut.

Egipt: 13 terorişti ucişi şi 86 de suspecţi arestaţi în provincia Sinaiul de Nord în cadrul campaniei antiteroriste

Armata egipteană a anunţat, Joi, că a ucis încă 13 terorişti şi a arestat 86 de suspecţi în provincia Sinaiul de Nord în cursul celei mai recente operaţiuni din cadrul unei ample campanii antiteroriste, relatează agenţia Xinhua. De la lansarea campaniei antiteroriste "Sinai 2018" pe 9 Februarie, 95 de terorişti au fost ucişi pînă în prezent, a comunicat Armata egipteană. De asemenea, Armata a arestat circa 3.000 de suspecţi, din care jumătate au fost eliberaţi după investigaţii, a distrus circa 1.400 de ascunzători teroriste şi depozite de arme, şi a detonat 430 de dispozitive explozive. În cursul campaniei antiteroriste şi-au pierdut viaţa 10 soldaţi şi alţi 13 au fost răniţi. Aflată la graniţa cu Israelul şi Fîşia Gaza, provincia egipteană Sinaiul de Nord a fost centrul unor atacuri teroriste soldate cu sute de morţi în rîndul poliţiştilor şi al militarilor după înlăturarea de la putere de către Armată în Iulie 2013 a fostului preşedinte islamist Mohamed Morsi. Atacurile teroriste s-au extins apoi către alte provincii şi oraşe, inclusiv în capitală, Cairo, şi au început să vizeze şi biserici ale minorităţii creştine copte. Majoritatea atacurilor teroriste au fost întreprinse de către ramura din Sinai a grupării Stat Islamic. (AGERPRES)

Moare libertatea de exprimare în „statul polițienesc” al lui Merkel?

O încălcare mai mult decît îngrijorătoare privind libertatea de exprimare are loc în ultima perioadă în Germania. De cînd noua legislație privind Internetul a început să fie aplicată, tot mai mulți oameni sunt cenzurați online. Majoritatea de pe spectrul politic de dreapta, dar de mîna lungă a cenzurii online nu au scăpat nici reviste satirice de stînga, precum Titanic. Noua legislație cu privire la rețelele sociale din Germania, una dintre cele mai stricte din Europe, suscită controverse încă de la intrarea ei în vigoare și deja a început să facă victime. 

Beatrix von Storch, reprezentantă a formațiunii conservatoare  Alternativa pentru Germania (AfD), s-a trezit cu conturile de pe rețelele de socializare blocate, fiind acuzată că a comis infracțiunea de „instigare a poporului german”. La fel i s-a întîmplat și lui Michael Stürzenberger, un reporter care a postat o imagine istorică a Marelui Muftiu și a lui Hitler. Jurnalistul a fost chiar condamnat la 6 luni de închisoare, pedeapsă care i-a fost ulterior anulată după ce a făcut recurs. Atacul concertat împotriva libertății de exprimare nu are loc doar în mediul online. Un marș pașnic al femeilor  germane împotriva violențelor comise de migranți, care a avut loc la 17 Februarie, a fost întîi aprobat, iar ulterior blocat, printr-o contramanifestație a stîngii. Această blocare ilegală a marșului a fost sprijinită de verzi și de socialiști, iar Poliția nu doar că nu și-a îndeplinit datoria prin faptul că nu a permis desfășurarea liberă a marșului, ci, după cum au pretins unii lideri ai  (AfD), a mințit cînd a susținut că a încercat să apere manifestantele.

Opiniile care deranjează nu se opresc aici. David Berger, unul dintre cei care au luat cuvîntul la manifestația femeilor, a fost blocat de Facebook timp de 30 de zile pentru fapta sa. În paralele,  YouTube a scos filmul „# 120db al femeilor care se confruntă cu violența migranților, dar l-a reintrodus în urma unor presiuni masive.

Intimidările nu se petrec doar în mediul online. Uta Ogilvie, organizatoarea demonstrației anti-Merkel din Hamburg sub lozinca „Merkel muss weg” (Merkel trebuie să plece), a trecut prin momente și mai grele. Persoane neidentificate i-au atacat casa, aruncînd cu pietre în fereastra camerei unde dormeau copiii ei. Pentru a nu periclita viața familiei sale, Uta Ogilvie a renunțat să mai planifice demonstrații anti guvern.

Se pare că din ce în ce mai mulți germani se trezesc la realitate și încearcă să se opună acestei forme de cenzură privind libertatea de exprimare. Proteste masive împotriva politicii lui Merkel privind deschiderea frontierelor au avut loc şi încă vor mai avea. La data de 3 Martie, este programată o demonstrație amplă în Kandel, un oraș cu o populație de 9.000 de locuitori din landul german Renania-Palatinat, unde o tînără nemțoaică în vîrstă de 15 ani, a fost ucisă, la finele anului trecut, de un solicitant de azil afgan.