Autoritățile malteze au salvat 45 de migranţi din Marea Mediterană

Patruzeci şi cinci de migranţi aflaţi în dificultate pe o ambarcaţiune, între care o femeie gravidă, au fost salvaţi, Miercuri, de către autorităţile malteze care au evacuat-o pe femeie cu elicopterul, iar pe ceilalţi i-au transferat pe o navă a gărzii de coastă, informează France Presse. Femeia însărcinată a fost transportată cu un elicopter, fără a indica starea sănătăţii acesteia.

Cei 45 de migranţi emiseseră mai devreme, în cursul zilei, un semnal SOS prin Alarm Phone, un număr de urgenţe pentru migranţii aflaţi în dificultate în Marea Mediterană gestionat de voluntari, afirmînd că ambarcaţiunea din lemn în care se aflau se confrunta cu dificultăţi după două zile pe mare. „O femeie însărcinată sîngerează şi ar putea să-şi piardă copilul”, indicase Alarm Phone pe Twitter, adăugînd că persoanele aflate la bord, între care copii, suferă de lipsă de apă potabilă.

Nava umanitară Ocean Viking, administrată de SOS Mediterana şi Medici fără Frontiere (MSF), caută la rîndul său un port sigur pentru circa 110 persoane salvate marţi. MSF a indicat că autorităţile libiene au cerut ca aceste persoane să fie trimise în Libia, ceea ce ONG umanitară refuză să facă. ONU şi diferite ONG umanitare amintesc că persoanele repatriate în Libia se confruntă cu încălcări ale drepturilor omului în centrele de primire.

Un alt grup de 108 migranţi a debarcat tot Miercuri pe insula italiană Lampedusa, unde în ultimele săptămîni au debarcat în total 570 de migranţi, relatează agenţia EFE. Sistemul de securitate este în colaps, a avertizat secretarul general al sindicatului Poliţiei locale. Migranţii au fost conduşi la tabăra amenajată în insulă şi care este depăşită de sosirile recente, a declarat primarul din Lampedusa, Toto Martello. Cei 108 migranţi au ajuns în Lampedusa în mod autonom cu o ambarcaţiune care nu se numără printre cele ajutate de diferitele ONG-uri ce salvează pe Mediterana migranţii care doresc să ajungă în Europa.

Sturgeon: În cazul unui Brexit fără acord, Scoţia ar putea organiza anul viitor un nou referendum privind independenţa

Scoţia ar putea organiza un nou referendum privind independenţa faţă de Marea Britanie în cazul producerii unui Brexit fără nici un acord, a avertizat Miercuri premierul scoţian, Nicola Sturgeon, potrivit mediafax.

Aflată în vizită la Berlin, Nicola Sturgeon a declarat că, în cazul în care Marea Britanie se va retrage din Uniunea Europeană fără nici un acord Brexit, Scoţia ar putea organiza în 2020 un nou referendum privind independenţa. „În acest moment, este dificil de văzut cum va reuşi premierul britanic Boris Johnson să ajungă la un acord cu UE care să aibă şi majoritate în Camera Comunelor”, a precizat Sturgeon.

Guvernul Boris Johnson nu a prezentat încă nici o propunere satisfăcătoare privind un nou acord pe tema Brexit, a anunţat Comisia Europeană. Jean-Claude Juncker, preşedintele în funcţie al Comisiei Europene, i-a transmis în mai multe rînduri premierului britanic, Boris Johnson, că Acordul Brexit nu va fi renegociat.

Referendumul care a decis Brexit a generat o profundă criză internă în Marea Britanie, în contextul în care Scoţia, Irlanda de Nord şi Ţara Galilor au semnalat că vor rămînerea în UE, avertizînd chiar cu independenţa.

Negociatorul-şef al UE pentru Brexit: Sfătuiesc pe toată lumea să nu subestimeze consecinţele unei ieșiri fără acord

Negociatorul-şef al Uniunii Europene pentru Brexit, Michel Barnier, a avertizat Miercuri, la Strasbourg, că nu trebuie subestimate consecinţele unui Brexit fără acord şi a atenţionat că problemele implicate de ieşirea Regatului Unit din blocul comunitar trebuie să fie soluţionate înainte ca viitoarea relaţie cu Londra să fie convenită, informează agenția Reuters, citată de Agerpres.

''Sfătuiesc pe toată lumea să nu subestimeze consecinţele - evident pentru Regatul Unit în primul rînd, dar şi pentru noi - absenţei unui acord'', a spus Michel Barnier într-o dezbatere în plenul Parlamentului European, la Strasbourg.

Potrivit oficialului european, acordul de divorţ, care se ocupă de drepturile cetăţenilor şi de frontiera irlandeză, precede un eventual acord privitor la relaţiile economice viitoare între Londra şi UE. ''Dacă Regatul Unit iese fără un acord, doresc să vă reamintesc faptul că toate aceste chestiuni nu vor dispărea pur şi simplu. La aproape trei ani după referendumul privind Brexitul nu ar trebui să ne prefacem că negociem'', a accentuat Barnier.

Parlamentul britanic, unde premierul Boris Johnson şi-a pierdut majoritatea, a votat în urmă cu două săptămîni o lege vizînd împiedicarea unei ieşiri din UE fără acord, care îl obligă pe şeful Guvernului să ceară o amînare de trei luni a Brexitului dacă nu se ajunge la un acord pînă la 19 Octombrie. Johnson a susţinut însă că ar prefera să fie "mort într-un şanţ" decît să ceară o nouă amînare. Londra respinge soluţia aşa-numită "plasa de siguranţă"("backstop"), inevitabilă, în opinia Bruxellesului, în lipsa unei alternative credibile. Aceasta prevede ca Marea Britanie să rămînă "într-un spaţiu vamal unic" cu UE dacă nu este găsită o soluţie mai bună pînă la finalul perioadei de tranziţie.

Rebelii houthi din Yemen ameninţă să lovească zeci de ţinte din Emiratele Arabe Unite

Rebelii houthi din Yemen, care susţin că au comis atacurile din weekend asupra instalaţiilor petroliere saudite, au anunţat Miercuri că au identificat zeci de situri în Emiratele Arabe Unite (EAU) pe care le pot lovi, relatează Reuters şi AFP. Yahya Saria, un purtător de cuvînt militar al organizaţiei susţinute de Iran, a declarat că rebelii houthi au drone noi „cu motoare normale sau cu reacţie” care pot ajunge la ţinte aflate mult în interiorul Arabiei Saudite.

EAU sunt unul dintre pilonii coaliţiei militare conduse de Arabia Saudită care luptă împotriva rebelilor houthi şi de partea Guvernului yemenit recunoscut internaţional.

„Îi spunem regimului din Emirate că o singură operaţiune de-a noastră îl va costa scump. Astăzi, pentru prima dată, anunţăm că avem zeci de ţinte în Emiratele Arabe Unite, dintre care unele sunt în Abu Dhabi şi Dubai, şi că ele pot fi lovite în orice moment”, a declarat Yahya Saria.

La Riad, purtătorul de cuvînt al Ministerului Apărării, col. Turki al-Malki, a declarat că atacul este imposibil să fi fost comis din Yemen, adăugînd că rebelii houthi „acoperă” Iranul.

Yahya Saria a spus că atacurile de Sîmbătă au fost lansate din trei locaţii. Dronele Qassef 3 au fost lansate dintr-un loc, dronele Samad 3 dintr-un al doilea loc, iar cele cu motor cu reacţie dintr-un al treilea loc. El a precizat că acest tip de drone va fi prezentat în curînd. „Aceste drone (…) au transportat patru bombe precise pentru fiecare lovitură”, a mai spus Saria. De asemenea, alte drone „au fost folosite pentru a deruta duşmanul în aşa fel încît principalele avioane să poată ajunge la ţintele lor”, a adăugat el.

Riadul susține că Iranul este incontestabil în spatele atacurilor asupra instalaţiilor petroliere saudite

Arabia Saudită a prezentat Miercuri resturi ale dronelor şi rachetelor, despre care susţine că au fost utilizate în atacurile asupra instalaţiilor sale petroliere, drept probe „incontestabile” ale agresiunii iraniene, relatează Reuters, AFP şi EFE. Purtătorul de cuvînt al Ministerului Apărării din Arabia Saudită, col. Turki al-Malki, a afirmat că un total de 25 de drone şi rachete de croazieră (18 drone şi 7 rachete) au fost lansate asupra celor două instalaţii vizate în weekendul trecut, printre care vehicule aeriene controlate de la distanţă Delta Wing iraniene şi rachete de croazieră „Ya Ali”.

El a precizat că în trecut astfel de rachete au fost utilizate de Gardienii Revoluţiei. „Atacul a fost lansat din Nord şi a fost incontestabil susţinut de Iran. Dovezile pe care le vedeţi în faţa dvs. fac ca acest lucru să fie incontestabil”, a declarat el în cadrul unei conferinţe de presă. Iranul a negat orice implicare în atacurile care iniţial au dus la reducerea la jumătate a producţiei de petrol a Arabiei Saudite. Al-Malki a spus că atît drone, cît şi rachete au fost lansate spre rafinăria de la Abqaiq, cea mai mare din lume, iar exploatarea petrolieră de la Khurais a fost vizată de rachete de croazieră.

Rebelii houthi din Yemen susţinuţi de Iran, care se luptă de peste patru ani cu o coaliţie condusă de armata saudită, au revendicat responsabilitatea pentru atacuri. Turki al-Malki, care este şi purtător de cuvînt al coaliţiei, a reiterat că atacul nu putea proveni din Yemen, afirmînd că rebelii houthi „acoperă” implicarea Iranului.

Netanyahu şi-a anulat deplasarea la reuniunea ONU din cauza contextului politic în Israel

Premierul israelian Benjamin Netanyahu şi-a anulat deplasarea prevăzută la Adunarea Generală a Naţiunilor Unite din cauza „contextului politic” în Israel, au indicat Miercuri pentru AFP surse oficiale, potrivit agerpres. Acest anunţ intervine a doua zi după alegerile legislative israeliene care nu au permis departajarea unui cîştigător între Netanyahu şi rivalul său Benny Gantz, ameninţînd astfel viitorul politic al prim-ministrului israelian, aflat la putere de un deceniu.

După numărarea a peste 90% din buletinele de vot, potrivit presei israeliene, partidul său Likud şi formaţiunea centristă Kahol Lavan („albastru-alb”) a lui Gantz obţin 31, respectiv 32 de locuri din cele 120 ale Knessetului, Parlamentul israelian, şi nu reuşesc nici măcar cu aliaţii lor să depăşească pragul celor 61 de deputaţi pentru a obţine o majoritate. Au fost iniţiate negocieri între diferite partide cu scopul de a se forma un Guvern de coaliţie şi de a se evita astfel noi alegeri. În urma alegerilor legislative din Aprilie, cu rezultat aproape similar, Netanyahu nu reuşise să formeze o coaliţie pentru a se menţine la putere şi a provocat astfel noi alegeri.

Benjamin Netanyahu urma în special să se întîlnească cu Preşedintele american Donald Trump săptămîna viitoare în marja Adunării Generale a ONU pentru a discuta despre un posibil tratat de apărare comună şi astfel a „cimenta alianţa excepţională între cele două ţări ale noastre”, declarase în acest weekend Trump. „Aştept cu nerăbdare întîlnirea noastră la ONU pentru a face să avanseze un Tratat de apărare istoric între SUA şi SUA”, răspunsese pe Twitter Netanyahu.

Închisoare pe viaţă pentru un bărbat implicat în crimele din comunitatea romă care au şocat Italia

Un bărbat implicat într-o dispută între familii încheiată tragic în cadrul comunităţii de romi din Italia, în urmă cu doi ani, a fost condamnat Miercuri la închisoare pe viaţă, relatează DPA. În Mai 2017, trei surori, de patru, opt şi 20 de ani, au murit la Roma, după ce caravana în care dormeau alături de alţi zece membri ai familiei a luat foc, într-o noapte, în timp ce era oprită în parcarea goală a unui supermarket. Un tribunal din Roma a stabilit că Serif Seferovic, în vîrstă de 22 de ani, s-a numărat printre persoanele care au dat foc caravanei, au relatat agenţiile de ştiri ANSA şi Adnkronos. Cînd Seferovic a fost arestat în 2017, Poliţia a precizat că familia sa şi tatăl surorilor moarte „erau de ceva timp într-un dezacord puternic”.

Moartea celor trei fete a produs consternare la nivel naţional. Papa Francisc a trimis un consilier apropiat să le ofere consolare şi ajutor părinţilor şi rudelor victimelor.

Cumnata lui Seferovic, Lisabeta Vicola, a fost judecată, separat, pentru crimă şi a primit anul trecut o pedeapsă de 20 de ani de închisoare, în timp ce fratele său Renato este fugar, suspectat că se ascunde în Bosnia. Se estimează că aproape 180.000 de romi trăiesc în Italia, mulţi în tabere improvizate sau în alte condiţii precare. Italia este de mult timp criticată pentru eforturile necorespunzătoare de a integra minoritatea romă.

Generalii ruși îi acuză pe americani că blochează evacuarea unei tabere de refugiaţi din Siria

Rusia a acuzat Miercuri rebelii sirieni şi Statele Unite că blochează evacuarea unei tabere de refugiaţi din teritoriul aflat sub controlul lor în Sudul Siriei, unde ONU a evocat în Iunie condiţii de viaţă „critice”, relatează France Presse, potrivit agerpres.

Într-o conferinţă de presă, Armata rusă a calificat drept „tabără a morţii” tabăra Rukban, situată în zona controlată de Washington în Sudul Siriei, în apropierea bazei militare americane Al-Tanf şi de graniţa cu Iordania. Potrivit Moscovei, o operaţiune de evacuare condusă de ONU trebuie să înceapă la 27 Septembrie, la Rukban, pentru a transfera mii de refugiaţi rămaşi în tabere situate pe teritoriul controlat de forţele siriene. Această operaţiune este „pe punctul de a se prăbuşi din cauza provocărilor rebelilor sub controlul SUA”, a declarat generalul rus Mihail Mizinţev.

Potrivit Armatei ruse, rebelii au refuzat să asigure siguranţa convoaielor de evacuare şi au acaparat o parte din ajutorul umanitar distribuit în tabără. „În prezent, singurul obstacol în calea evacuării la Rukban este refuzul Statelor Unite de a lua decizia de principiu de a închide tabăra şi de a face presiune asupra grupurilor rebele pentru a o evacua”, a denunţat generalul Aleksei Bakin.

Potrivit ONU, aproape 29.000 de persoane se aflau încă în tabăra de refugiaţi Rubkan în Iunie. Într-o situaţie „critică”, acestea se confruntă cu „un acces extrem de slab la produse de primă necesitate”.

Armata rusă a denunţat, de asemenea, o „situaţie umanitară şi mai gravă” în tabăra Al-Hol din Nord-Estul Siriei, pe teritoriile controlate de kurzi. Peste 70.000 de persoane, în mare parte femei şi copii care au fost transferaţi după evacuarea lor de pe teritoriul controlat de gruparea Stat Islamic (SI), sunt înghesuite acolo. Tabăra este „extrem de supraaglomerată”, potrivit ONU. Potrivit Moscovei, situaţia sanitară la Al-Hol este „şi mai critică”, iar lipsa şcolii pentru copii o face un potenţial „cămin al extremismului”.

Rusia intervine militar în Siria din Septembrie 2015 în sprijinul forţelor lui Bashar al-Assad. Sprijinul ei a permis regimului să recucerească mari părţi ale teritoriului sirian.

Un bărbat înarmat a amenințat că aruncă în aer un pod din Kiev

Un bărbat înarmat a blocat Miercuri un pod strategic în Kiev, ameninţînd că îl va arunca în aer, a anunţat Poliţia, care a izolat cartierul. După cîteva ore de tensiuni, bărbatul s-a predat forțelor de ordine. Necunoscutul, care a tras cîteva focuri de armă în aer, „a ameninţat cu provocarea unei explozii. Noi am lansat o operaţiune specială”, a indicat şeful Poliţiei din Kiev, Andrii Krîşcenko, într-un comunicat citat de Agerpres.

Poliţia califică acest caz drept „pregătiri pentru un atentat terorist” şi a blocat circulaţia maşinilor şi a metroului pe acest pod care traversează rîul Nipru, a precizat el. Numeroase maşini ale Poliţiei şi un blindat se aflau la faţa locului, a constatat un fotoreporter AFP. Această situaţie, în plină oră de vîrf, a provocat ambuteiaje uriaşe în Capitala ucraineană, unde mai multe poduri leagă centrul oraşului de cartiere rezidenţiale, dintre care mai multe se află de cealaltă parte a rîului.

Incidentele implicînd arme de război nu sunt rare în Ucraina, unde numeroase arme se află în circulaţie ca urmare conflictului cu separatişti proruşi în Estul ţării, care a făcut aproape 13.000 de morţi din 2014 pînă în prezent.

Nu se ştie pentru moment dacă bărbatul înarmat are vreo legătură cu conflictul din Donbas. Potrivit portalului ucrainean theBabel, bărbatul - în jur de 35 de ani, într-o uniformă de camuflaj, cu o beretă albastră pe cap - s-a înfăşurat în steagul naţional galben-albastru şi a tras focuri în aer dintr-o armă automată.

Jurnaliştilor li s-a interzis accesul în zonă, unde au fost mobilizate două blindate şi o maşină a salvării. Individul era înarmat şi avea explozibil asupra sa, informează agenţia de presă hromadske.ua. Potrivit Unian, la locul incidentului s-a deplasat însuşi ministrul de Interne ucrainean Arsen Avakov. De asemenea, forţele de ordine au trimis un mediator să discute cu presupusul atentator.