Parlamentar rus: Bombardierele strategice Tupolev Tu-22M3 din Crimeea, reacţie la sistemul balistic din România

Rusia a decis să desfăşoare în Crimeea bombardiere strategice Tupolev Tu-22M3, capabile să transporte rachete nucleare, ca răspuns la instalarea de către Statele Unite a bazei lor antirachetă în România, a declarat pentru agenţia de presă RIA Novosti Viktor Bondarev, şeful Comisiei pentru apărare şi securitate din Consiliul Federaţiei (camera superioară a Parlamentului rus), informează Reuters, în ziua în care Rusia marchează cinci ani de la anexarea peninsulei de la Ucraina, scrie Agerpres.

Moscova intenţionează să desfăşoare escadrile de bombardiere strategice Tu-22M3 la baza aeriană Gvardeiskoie din Crimeea, a precizat Viktor Bondarev, afirmînd că instalarea mijloacelor sistemului de apărare antirachetă al SUA în România reprezintă o provocare serioasă pentru Rusia. ”Acest pas a schimbat în mod cardinal echilibrul de forţe în regiune”, a mai spus senatorul rus, potrivit căruia bombardierele desfăşurate în Crimeea urmează să fie modernizate în decurs de cîţiva ani, ceea ce va permite străpungerea sistemelor de apărare aeriană şi apărare antirachetă ‘oriunde în Europa’, conform RIA Novosti.

”Raza de acţiune a unui Tu-22M3 şi raza rachetelor de croazieră de la bordul său vor permite transportarea focosului nuclear oriunde în Europa, lovind astfel orice obiect al sistemelor de apărare antirachetă şi al sistemelor de apărare aeriană inamice, iar luînd în considerare şi modernizarea sa pe parcursul următorilor ani la nivelul M3M şi echiparea cu noi tipuri de arme de distrugere, acesta devine un vector universal pentru lovituri asupra tuturor tipurilor de ţinte la o distanţă de mii de kilometri”, a subliniat Bondarev în aceeaşi declaraţie.

În afară de bombardiere, flota aeriană rusă din Crimeea are în componenţa sa avioane de luptă MiG-29 şi Su-27, a adăugat el. Bondarev a spus că acum în Crimeea se bazează o grupare puternică de trupe, care este întărită în mod constant. Astfel, în peninsulă sunt desfăşurate sisteme antiaeriene S-300 şi S-400, sisteme Buk-M2, Panţîri-S1 şi două versiuni de sisteme de rachete Iskander. Sistemele de apărare antirachetă şi de apărare aeriană din peninsulă sunt capabile să acopere în mod sigur atacurile din aer. De asemenea, aici au fost instalate sisteme antirachetă de coastă „Ball” şi „Bastion”, echipate cu rachete ultramoderne, inclusiv cu rachete supersonice, submarinul „Novosibirsk” şi „Rostov pe Don”, a mai spus senatorul rus. El a subliniat totodată că la dezvoltarea potenţialului militar al regiunii, accentul este pus pe apărarea de coastă.

De asemenea, el a exclus eventuala sechestrare a navelor ruse de către inamic, întrucît sistemele de rachete Iskander desfăşurate în Crimeea controlează coasta Mării Negre pe întreaga sa lungime, inclusiv Bosforul.

”Dacă nu ar fi fost realipite cu promptitudine Crimeea şi Sevastopolul la Rusia, teritoriile ar fi fost supuse protectoratului Statelor Unite. ‘Metropola’ americană ar fi desfăşurat acolo complexele sale de luptă cu viteza fulgerului”, a spus Bondarev.

În Mai 2016, a fost certificată capacitatea operaţională a sistemului de apărare antirachetă Aegis Ashore (AAMDS) la Deveselu, despre care Moscova susţine că ar fi adaptată pentru lansarea nu numai a rachetelor antirachetă, ci şi a rachetelor de croazieră cu rază lungă de acţiune. România a declarat în mai multe rînduri că nu are rachete balistice la Deveselu. Moscova consideră că întărirea prezenţei militare americane la graniţele Rusiei reprezintă o ameninţare şi un element clar de destabilizare a situaţiei din lume, mai notează RIA Novosti.

Turcia: Închisoare pe viaţă pentru 15 persoane, inclusiv şefi din Poliţie, implicate într-un scandal de corupţie

Un Tribunal turc a condamnat la închisoare pe viaţă 15 persoane, printre care cel puţin patru foşti şefi din Poliţie aflaţi la originea unui răsunător scandal de corupţie din 2013 care i-a vizat pe apropiaţi ai actualului Preşedinte Recep Tayyip Erdogan, relatează AFP, preluînd Anadolu. Inculpaţii au fost condamnaţi pentru „tentativă de răsturnare a Guvernului”. Unii dintre inculpaţi au fost găsiţi vinovaţi şi de „apartenenţă la o organizaţie teroristă armată”, într-un proces în care aproape 70 de persoane au fost judecate pentru presupusa implicare în acest scandal de corupţie, izbucnit în Decembrie 2013.

Scandalul, care a zguduit puterea lui Erdogan, pe atunci şef al Guvernului, a vizat mai mulţi miniştri şi apropiaţi ai liderului turc, acuzaţi de primire de mită sau de alte ilegalităţi. Mai mulţi miniştri, apropiaţi ai lui Erdogan, au demisionat atunci. Scandalul a fost însă rapid înăbuşit, iar sute de poliţişti şi de magistraţi avînd legătură cu ancheta au fost arestaţi sau transferaţi. Erdogan a respins acuzaţiile şi a pus scandalul pe seama unui „complot” al predicatorului Fethullah Gülen, fostul aliat devenit principalul său adversar. Clericul, rezident în SUA de două decenii, este acuzat de asemenea de Ankara că ar fi orchestrat tentativa de puci din iulie 2016.

Autorităţile turce şi media controlate de stat descriu acum scandalul de corupţie din 2013 ca „o tentativă de stat judiciară” ce a premers tentativa de puci din 2016. Ankara îi acuză pe susţinătorii lui Gülen că au infiltrat cu răbdare instituţiile turce, printre care Justiţia, Poliţia, Învăţămîntul, pentru a crea un „stat paralel”. După tentativa de puci din 2016, autorităţile au declanşat epurări de o amploare fără precedent împotriva susţinătorilor presupuşi ai lui Gülen, dar şi a unor opozanţi kurzi şi jurnalişti, arestînd zeci de mii de persoane.

O femeie a născut șase copii în nouă minute, în SUA

Caz demn de Cartea Recordurilor în Statele Unite, unde o femeie a adus pe lume şase copii în nouă minute! Sextupleţii, patru băieţi şi două fete, au fost concepuţi pe cale naturală şi s-au născut într-un spital din Houston. Cîntăresc între 800 de grame şi un kilogram și 300 de grame, iar medicii spun că atît ei, cît şi mama lor, se simt perfect.

Cazurile de sextupleți sunt extrem de rare, iar șansele unei astfel de nașteri sunt de una la 1.47 miliarde. Potrivit statisticilor, o persoană are mai multe șanse să fie lovită de fulger sau să cîștige la loto, decît să aibă sextupleți.

Debut de Primăvară mai călduros şi mai uscat în Nordul Europei 

Nordul Europei va avea parte de un debut de Primăvară călduros şi uscat, în timp ce precipitaţii peste mediile multianuale sunt aşteptate la sfîrşitul acestui anotimp, în lunile Mai şi Iunie, au anunţat reprezentanţii The Weather Company, citaţi de Reuters, scrie Agerpres.

„Un tipar de temperaturi mai ridicate decît cele normale este aşteptat în Nordul Europei, alături de condiţii meteorologice mai reci şi mai umede în regiuni din Sudul continentului în luna Aprilie”, a declarat Todd Crawford, meteorolog-şef la The Weather Company. „În Mai şi Iunie, ne aşteptăm ca temperaturi mai ridicate în raport cu cele normale să se instaleze în Sudul continental, iar condiţii meteorologice mai reci şi mai umede să se dezvolte în Scandinavia”, a adăugat acelaşi specialist. The Weather Company, deţinută de IBM, este o companie ce furnizează previziuni meteorologice pentru firmele care activează în domeniul comerţului cu mărfuri şi producţiei de energie.

Aprilie. Scandinavia – vreme mai caldă şi mai secetoasă decît cea normală.
Marea Britanie – vreme mai caldă decît cea normală, precipitaţii apropiate de valorile multianuale. Nordul continental – vreme mai caldă şi mai secetoasă decît cea normală.
Sudul continentului – vreme uşor mai caldă şi mai umedă decît cea normală.

Mai. Scandinavia – vreme uşor mai caldă şi mai umedă decît cea normală.
Marea Britanie – vreme mai caldă şi mai umedă. Nordul continental – vreme mai caldă şi mai secetoasă decît cea normală. Sudul continental – vreme mai caldă, cu precipitaţii apropiate de valorile normale.

Iunie. Scandinavia – vreme mai rece şi mai umedă decît cea normală. Marea Britanie – vreme mai umedă, cu temperaturi apropiate de valorile normale. Nordul continentului – vreme uşor mai călduroasă şi mai umedă decît cea normală. Sudul continentului – vreme mai caldă şi mai umedă decît cea normală.

Reuniune la nivel ministerial GIC asupra Venezuelei la 28 Martie la Quito

Grupul Internaţional de Contact (GIC) asupra Venezuelei – format din Uniunea Europeană (UE), opt ţări europene şi patru latino-americane – se va reuni la nivel ministerial la 28 Martie la Quito, au declarat pentru France Presse mai multe surse europene, potrivit Agerpres. Această întîlnire va avea loc cu patruzeci de zile înainte de termenul limită fixat la 7 Februarie la Montevideo (Uruguay) pentru organizarea unor noi alegeri prezidenţiale în Venezuela.

La reuniunea lor de la Montevideo, miniştrii europeni de externe – din Spania, Portugalia, Italia, Germania, Marea Britanie, Franţa, Olanda şi Suedia – şi omologii lor din Uruguay, Ecuador, Costa Rica şi Bolivia au decis de asemenea să acţioneze în domeniul ajutorului umanitar. După trimiterea unei misiuni tehnice în Venezuela la 21 şi 22 Februarie, care s-a întîlnit cu ministrul de Externe Jorge Arreaza, cu opoziţia şi cu reprezentanţi ai societăţii civile, acest al doilea obiectiv pare să fie singurul ce progresează.

„GIC studiază posibilitatea stabilirii unui mecanism internaţional de coordonare şi trimitere a ajutorului umanitar pentru Venezuela în strînsă cooperare cu ONU”, a anunţat Marţea trecută comisarul european pentru cooperare şi dezvoltare internaţională Neven Mimica. Potrivit acestuia, „actorii independenţi sub egida Naţiunilor Unite” trebuie să distribuie ajutorul într-un mod „imparţial” şi „depolitizat”.

Venezuela se află într-o profundă criză politică, economică şi umanitară, agravată de autoproclamarea în Ianuarie a liderului opoziţiei Juan Guaido ca „preşedinte interimar” al ţării. Declaraţia sa a fost recunoscută de aproximativ 50 de ţări. Pentru UE, care nu recunoaşte legitimitatea alegerilor din 2018 ce i-au permis Preşedintelui Nicolas Maduro să înceapă un al doilea mandat, soluţia constă într-un nou scrutin prezidenţial, „liber, just, inclusiv şi transparent”.

Erdogan avertizează că va trimite înapoi „în sicrie” pe oricine încearcă să aducă lupta în Turcia

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a descris atacul armat din Noua Zeelandă, soldat cu 50 de morţi, ca făcînd parte dintr-un atac mai larg asupra Turciei şi a ameninţat că va trimite înapoi „în sicrie” pe oricine încearcă să aducă lupta la Istanbul, scrie Reuters, scrie News.ro. Erdogan, care încearcă să adune susţinere pentru partidul său AK la alegerile locale de pe 31 Martie, consideră că atacul din Noua Zeelandă este dovada unor sentimente anti-musulmane globale. „Ne testează de la 16.500 km distanţă, din Noua Zeelandă, cu mesajele pe care ni le transmit de acolo. Nu este un act individual, este ceva organizat”, a afirmat el, fără să ofere detalii.

În cadrul unor mitinguri electorale din weekend, Erdogan a arătat părţi dintr-un manifest publicat online de atacator, un australian de 28 de ani. Erdogan a precizat că atacatorul a ameninţat Turcia şi pe Preşedintele Turciei şi a dorit să înlăture turcii din regiunea europeană, din Nord-Est. Istanbul, un oraş majoritar musulman, este împărţit jumătate în Asia (Est) şi jumătate în Europa (Vest).

„Suntem aici de 1.000 de ani şi vom fi aici pînă la apocalipsă, cu voinţa lui Dumnezeu”, a afirmat Erdogan la un miting de Luni care comemora campania de la Gallipoli din 1915, cînd soldaţii otomani au învins forţele conduse de britanici, printre care se aflau şi australieni şi neozeelandezi, care doreau să cucerească peninsula. „Nu veţi transforma Istanbul în Constantinopol”, a adăugat el, făcînd referire la numele oraşului sub conducerea bizantină înainte să fie cucerit de otomanii musulmani în 1453. „Bunicii voştri au venit aici… şi s-au întors în sicrie. Să nu aveţi vreo îndoială că vă vom trimite înapoi la fel ca pe bunicii voştri”, a precizat Erdogan.

Erdogan a fost reales anul trecut şi are acum noi puteri, însă partidul său AK, care a condus Turcia din 2002, se luptă pentru voturi pe fondul unei recesiuni economice după mai mulţi ani de creştere. La mitingurile din weekend, Erdogan a arătat imagini video ale atacului, postate online de atacator. Această decizie a fost criticată de ministrul de Externe al Noii Zeelande, Winston Peters. „Orice lucru de acea natură care prezintă această ţară greşit, avînd în vedere că nu a fost vorba de un cetăţean neozeelandez, pune în pericol viitorul şi siguranţa cetăţenilor Noii Zeelande din străinătate şi este incorect”, a afirmat el.

Putin îi salută pe prietenii săi francezi, între care Thierry Mariani, cu ocazia festivităţilor dedicate anexării Crimeii

Preşedintele rus Vladimir Putin s-a întîlnit Luni în Crimeea cu prietenii săi francezi, între care Thierry Mariani, candidat al Adunării Naţionale (RN, fostul Front Naţional) al Marinei Le Pen la alegerile pentru Parlamentul European, cu ocazia festivităţilor dedicate împlinirii a cinci ani de la anexarea peninsulei ucrainene de către Rusia, notează AFP, scrie Agerpres.

”Îmi face o mare plăcere să-i văd aici pe prietenii noştri care doresc să construiască relaţii bune între Rusia şi Franţa”, a declarat Putin în cadrul întîlnirii cu delegaţia de oameni politici şi deputaţi francezi la Simferopol, capitala Crimeii. ”Suntem mîndri că am putut fi prezenţi la cea de-a cincea aniversare a alipirii Crimeii”, a afirmat la rîndul său Mariani, care a vizitat peninsula din Marea Neagră de mai multe ori începînd cu 2014. Deputatul de Vaucluse, Jean-Claude Bouchet (Les Républicains /LR/, de dreapta, al fostului Preşedinte Nicolas Sarkozy), de asemenea prezent, a salutat ”reintegrarea” Crimeii în cadrul Rusiei. Din componenţa acestei delegaţii au mai făcut parte Michel Voisin, fost deputat de Ain, şi Nicolas Dhuicq, fost deputat şi actual primar al comunei Brienne-le-Chîteau (Aube, Nord-Vestul Franţei).

La 18 Martie 2014, Vladimir Putin şi liderii proruşi ai Crimeii au semnat tratatul de realipire a acestei peninsule ucrainene la Rusia, la două zile după un referendum considerat ilegal de către comunitatea internaţională. Denunţată ca o anexare de către Kiev şi Occident, această decizie a adus Rusiei sancţiuni severe europene şi americane la care ea a răspuns, introducînd în special un embargo la produsele alimentare europene.

”Suntem îngrijoraţi de acest climat al sancţiunilor”, a declarat Mariani în cadrul întîlnirii cu Vladimir Putin. Mariani, candidat din partea RN la alegerile europene din 26 Mai, care a dezertat din partidul Les Republicains, a apreciat că aceste alegeri vor fi ”capitale pentru recuperarea relaţiilor dintre Rusia şi Europa”. ”Este un alt obiectiv care m-a făcut să mă implic în aceste alegeri”, a spus el, subliniind că ”refacerea relaţiilor cu Rusia va fi unul dintre scopurile noastre”.

La rîndul său, Vladimir Putin s-a pronunţat pentru relaţii ”stabile, pozitive şi previzibile” cu UE. ”Dezvoltarea relaţiilor noastre este în interesul cetăţenilor ţărilor noastre”, a insistat Preşedintele rus.

Venezuela: Industria petrolieră riscă să intre în colaps ca urmare a crizei economice

Agenția Internaționala pentru Energie a anunțat că industria petrolieră a Venezuelei riscă să intre în colaps ca urmare a crizei economice și a crizei energiei electrice din această țară, informează CNN, potrivit Mediafax. „Chiar dacă sunt semne că situația (energiei electrice, n.r.) se îmbunătățește, degradarea sistemului energetic este atît de mare încît nu putem fi siguri dacă această normalizare a situației este de durată”, susține agenția într-o postare pe site-ul său oficial. Cea mai mare parte a Venezuelei a fost afectată de o pană masivă de curent săptămîna trecută. Cu toate că Administraţia Nicolas Maduro a anunțat Joi că alimentarea cu energie electrică este din nou asigurată, mai multe pene de curent sunt încă semnalate în unele părți ale țării.

Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, Venezuela produce 1,2 milioane de barili de petrol pe zi în condiții normale, însă există mai mulți factori care pot reduce producția de petrol a țării. Unul dintre factori este acordul dintre țările OPEC cu privire la reducerea producției. Un alt factor este încetinirea creșterii economice mondiale, fapt care va duce la scăderea cererii. La această problemă s-ar putea adăuga și tendința Statelor Unite și Canadei de a-și crește exporturile de petrol, potrivit aceleiași surse.

În încercarea de a-l forța pe Nicolas Maduro să renunțe la funcție, Statele Unite au impus sancțiuni industriei petroliere din Venezuela, blocînd exporturile de țiței către clienții americani. De asemenea, sancțiunile americane au încă un impact asupra industriei petroliere venezuelene: importurile de naftă, o substanță necesară în procesul de rafinare a petrolului, au fost blocate. Astfel, procesul de rafinare a petrolului este afectat, întrucît cea mai mare parte din necesarul de naftă al Venezuelei provenea din SUA. Potrivit Rystad Energy, o companie de cercetare în domeniul energiei, rezervele de naftă ale Venezuelei riscă să fie epuizate pînă la finalul lunii Martie.

Preşedintele brazilian Bolsonaro, vizită neobişnuită la sediul CIA din Virginia

Preşedintele brazilian Jair Bolsonaro s-a aflat Luni la sediul din Langley, Virginia, al Agenţiei Centrale de Informaţii (CIA) a SUA, o vizită neobişnuită pentru un şef de stat străin şi care nu s-a aflat pe agenda oficială a deplasării sale la Washington, prima efectuată în străinătate pentru o întîlnire bilaterală după preluarea mandatului la 1 Ianuarie, transmite Reuters, scrie agerpres.

Vizita la sediul central al CIA scoate în evidenţă susţinerea de către Bolsonaro a influenţei Statelor Unite în America Latină pentru a combate ceea ce el consideră a fi ameninţarea comunistă împotriva democraţiei, o temă la care s-a referit în timpul unui dineu Duminică seara, la care au luat parte miniştrii care îl însoţesc şi gînditori de extremă dreapta. Fiul lui Jair Bolsonaro, deputatul Eduardo Bolsonaro, a dezvăluit însă vizita la sediul CIA în-o postare pe Twitter post. ”Mergem acum cu (Preşedintele) şi miniştrii la CIA, una din cele mai respectate agenţii de informaţii din lume”, a scris el. ”Va fi o ocazie excelentă de a discuta subiecte internaţionale din regiune cu experţi şi tehnicieni la cel mai înalt nivel”, a adăugat Eduardo Bolsonaro.

Preşedintele brazilian avea programate ulterior o întîlnire cu fostul ministru de Finanţe Hank Paulson şi un discurs la Camera de Comerţ a Statelor Unite. Sediul central al CIA se află în Langley, Virginia, în apropiere de Washington, DC.

Israelul refuză palestinienilor accesul la apă potabilă 

Israelul refuză accesul la apă potabilă pentru milioane de palestinieni, a informat investigatorul ONU pentru drepturile omului în teritoriile palestiniene, Michael Lynk, scrie Reuters, scrie News.ro.

Lynk a informat că Israelul „continuă la viteză maximă expansiunea aşezărilor” în Cisiordania, care sunt considerate de ONU şi multe naţiuni ca fiind ilegale. El a precizat că în jur de 20-25.000 de persoane noi ajung în fiecare an la aceste aşezări. Lynk a făcut aceste comentarii în faţa Consiliului ONU privind Drepturile Omului, dezbatere boicotată de delegaţia Israelului, din cauza unei atitudini percepută de israelieni ca fiind nefavorabilă. „În ultimul său raport ridicol, Lynk ajunge la un nou nivel şi acuză Statul Evreiesc de furt”, a informat misiunea israeliană la Geneva într-un comunicat, numindu-l pe Lynk ca fiind „un susţinător cunoscut al palestinienilor”.

SUA, principalul aliat al Israelului, au părăsit consiliul de 47 de membri în 2018, acuzînd de asemenea atitudini nefavorabile Israelului.

„În Fîşia Gaza, colapsul stratului acvifer, singura sursă naturală de apă potabilă devenită acum aproape total neconsumabilă, contribuie la o criză de sănătate semnificativă pentru cei două milioane de palestinieni care locuiesc acolo”, a afirmat Lynk. În ciuda retragerii coloniştilor israelieni şi a trupelor israeliene din Fîşia Gaza în 2005, Israelul a menţinut un „sigiliu ermetic al aerului, mării şi teritoriului” în jurul enclavei de coastă, a afirmat el.

Un plan susţinut de comunitatea internaţională, în valoare de 567 de milioane de dolari, a fost aprobat pentru a gestiona criza apei potabile din Fîşia Gaza, însă analiştii susţin că implementarea sa va dura mai mulţi ani.

„Pentru aproape cinci milioane de palestinieni care locuiesc sub ocupaţie, degradarea rezervelor de apă, exploatarea resurselor naturale şi deteriorarea mediului demonstrează lipsa de control asupra propriilor vieţi”, a declarat Lynk. În Cisiordania, companiile extrag în jur de 17 milioane de tone de piatră în fiecare an, „nerespectînd interdicţii stricte în dreptul internaţional care opresc puterile militare de a exploata economic un teritoriu ocupat”, a precizat Lynk. „Palestinienii nu au acces la Marea Moartă şi la toate resursele sale naturale, o parte fiind în teritoriile palestiniene ocupate în timp ce companiile israeliene pot să extragă mineralele, fiind vorba despre o aparentă jefuire”, a adăugat el.

Erdogan îl compară pe fiul lui Netanyahu cu teroristul din Noua Zeelandă

Preşedintele Turciei Recep Tayyip Erdogan a făcut o comparaţie între fiul prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu şi atacatorul asupra moscheilor din Noua Zeelandă, care s-a referit la Istanbul cu numele său istoric Constantinopol, relatează luni DPA, potrivit agerpres. „Atenţie, declaraţiile fiului persoanei care este liderul Israelului şi cele ale teroristului din Noua Zeelandă sunt la fel. Ele sunt alimentate de aceeaşi sursă”, a spus Erdogan Luni la un eveniment la Canakkale în Nord-Vestul Turciei, fără a elabora.

Un nou război al cuvintelor a început între Erdogan şi Netanyahu săptămîna trecută asupra comentariilor premierului israelian că Israelul este doar statul naţional al evreilor. Ca răspuns la această situaţie, fiul lui Netanyahu, Yair, a postat Vineri pe Twitter că Istanbulul „este de fapt un oraş numit Constantinopol! Capitala Imperiului Bizantin şi centrul creştinismului ortodox pentru mai mult de o mie de ani înaintea ocupaţiei turce!”. La rîndul său, Netanyahu a declarat Luni: „Erdogan pare să fi uitat că Imperiul Otoman a plecat deja din această lume”. El a scris pe Twitter în ebraică că „dacă Erdogan doreşte o lecţie despre libertatea religioasă şi respect faţă de oamenii de toate religiile, o poate învăţa din democraţia israeliană”.

Un „manifest” postat de suspectul Brenton Tarrant în atacul armat de la două moschei din Christchurch în care au fost ucise 50 de persoane face referire la Constantinopol şi distrugerea oricărei moschei în ceea ce este acum Istanbul. Erdogan a declarat Luni că Turcia a fost testată cu un atac la 16.000 de kilometri distanţă, în Noua Zeelandă. „Acesta nu este un incident individual. Este organizat”, a spus el. Mai înainte la Christchurch, o delegaţie turcă la nivel înalt incluzîndu-i pe ministrul de Externe Mevlut Cavusoglu şi vicepreşedintele Fuat Oktay a vizitat locul atacului armat.

Londra poate cere o amînare a Brexitului chiar și-n ultima oră

Marea Britanie poate cere teoretic o amînare a Brexitului chiar în ultimul moment, ”cu o oră înaintea” separării programate la miezul nopţii pe 29 Martie, a declarat Luni, sub rezerva anonimatului, un înalt responsabil european pentru France Presse, potrivit agerpres. Întrebat dacă există un termen limită pentru ca Londra să depună o cerere oficială de amînare a Brexitului, interlocutorul agenţiei franceze de presă a răspuns: ”Aş spune cu o oră înainte de miezul nopţii, după ora Bruxelles-ului”, adică 23:00 (ora Londrei), la 29 Martie.

Liderii celor 27 de ţări membre ale blocului comunitar vor trebui să aprobe în unanimitate orice fel de cere în acest sens, dar ”nu este nevoie să se întîlnească” întrucît există ”proceduri în scris”, a afirmat aceeaşi sursă. Această chestiune privind posibilitatea de amînare şi eventuala sa prelungire se va afla în centrul summitului european prevăzut Joi la Bruxelles, cînd liderii celor 27 de state membre aşteaptă să audă o poziţie clară din partea Londrei pentru a lua o decizie. Premierul Theresa May a indicat că va cere o scurtă amînare a datei divorţului, pînă în 30 Iunie, dacă Parlamentul britanic va vota în cele din urmă în favoarea acordului de retragere pe care ea l-a negociat cu Uniunea Europeană. Dar ea ar putea renunţa în cele din urmă la organizarea unui al treilea vot în această săptămînă, dacă va considera că se îndreaptă spre o nouă respingere.