Realitatea internationala pe scurt (19 Februarie 2019)

Fost spion britanic angajat să obțină informații sensibile din Guvernul României

Un fost șef din MI6, serviciul secret britanic, și un apropiat al Liberal Democraților britanici a folosit ofițeri de informații în rezervă pentru a obține informații ”sensibile” din surse din Guvernul României pentru a ajuta un român bogat acuzat de corupție.

Potrivit Guardian, acest om nu este nimeni altcineva decît Alexander Adamescu. Firma privată de spionaj care îi aparține lui John Scarlett - SC Strategy (SCS) - deținută împreună cu lordul Carlile, a scos la lumină un raport întocmit pentru avocații omului de afaceri. Din acesta rezultă că au fost obținute informații de la surse importante din România, informații extrem de delicate despre negocieri diplomatice și despre procurori anticorupție. The Guardian mai scrie că raportul din 2016 sugerează că angajații SCS au avut intrări la București, acces la surse plătite, care dețineau informații solide despre ”aparatul politic, de securitate și de informații al României” .Una dintre surse este descrisă ca fiind un oficial ”de nivel foarte înalt” din cadrul administrației prezidențiale.

Guardian a mai scris că SCS a realizat activitatea de spionaj pentru Alexander Adamescu, descris drept un om important, care face parte din una dintre cele mai bogate familii din România. Adamescu așteaptă extrădarea în România din Regatul Unite, după ce procurorii români l-au acuzat de luare de mită și spălare de bani. El însă neagă acuzațiile. Avocații lui Adamescu au depus raportul de 36 de pagini ca dovezi în procedurile de extrădare care au avut loc la Londra în 2017. Documentul oferă o privire asupra firmelor private de servicii secrete și pune în lumină activitățile celor doi foști funcționari publici și a firmei lor britanice și a contactelor sale.

Carlile a insistat într-o declarație pentru Observer că a folosit ”mijloace perfect legale” pentru a obține informații juridice. ”Obținerea informațiilor este rezultatul faptului că știm cum să efectuăm investigații eficiente”, a spus el. De asemenea, el a negat că în investigații ar fi fost folosite contacte făcute în timpul în care lucrau în domeniul securității. Judecătorul din cazul de extrădare a lui Adamescu a refuzat să accepte raportul lui Scarlett și Carlile ca probe, argumentînd lipsa de informații cu privire la identitățile agenților companiei și a circumstanțelor în care operatorii SCS - identificați în instanță ca ofițeri de informații în retragere - au colectat informațiile. 

În regiunea Kuzbass din Rusia, a nins cu zăpadă neagră

Locuitorii unei regiuni miniere din Siberia au postat pe YouTube imagini de-a dreptul „post-apocaliptice”. Mașini, parcuri și zone de joacă pentru copii au fost acoperite de zăpadă neagră toxică, scrie The Guardian. O adevărată catastrofă ecologică produsă de om, au spus mai multe voci. În unul dintre video-urile postate online, filmat în Kiselyovsk, un oraș din regiunea Kuzbass, poate fi văzută o femeie care conduce pe lîngă mormane de zăpadă neagră. Aceeași zăpadă acoperă zone de joacă pentru copii și grădini de bloc. Presa din Rusia a descris aceste scene drept „post-apocaliptice”.

Praful de cărbune care a colorat în negru zăpada provine de la numeroasele mine de suprafață. Activiștii spun că acest praf toxic are consecințe dezastruoase pentru sănătatea celor 2,6 milioane de oameni care trăiesc în regiune. Locuitorii zonei trăiesc în medie cu trei sau patru ani mai puțin decît rușii de rînd (n.r. speranța de viață în Rusia este de 66 de ani pentru bărbați și 77 pentru femei). În plus, cazurile de cancer, tuberculoză sau paralizie cerebrală infantilă sunt toate peste media națională.

„Este mai greu să găsești zăpadă albă decît zăpadă neagră în timpul Iernii. Există mult praf de cărbune în atmosferă tot timpul anului. Cînd ninge, însă, devine vizibil. Nu-l poți vedea în restul anului, însă e tot acolo”, spune Vladimir Slivyak, reprezentant al organizației Ecodefense.

În ciuda tensiunilor politice dintre Moscova și Londra, Rusia este prima în topul furnizorilor de cărbune în Marea Britanie. Numai în 2017, a trimis în jur de jumătate din cantitatea totală de 8,5 milioane de tone de cărbune importată de Regat. 90% a provenit din minele din regiunea Kuzbass. Activiști pentru protecția mediului din Rusia fac apel la Mare Britanie să boicoteze importurile rusești. Praful de cărbune conține mai multe metale periculoase, inclusiv arsen și mercur. Problemele de mediu sunt cu atît mai grave cu cît acest cărbune este transportat în garnituri de tren deschise. Expuse vîntului și ploii, lasă în urmă praf în orașele prin care trec trenurile.

Încălcările frecvente de reguli și norme de siguranță au devenit o rutină în zonele miniere, mai spun criticii, iar autoritățile ruse închid ochii. Mai mult, minele deschise sunt situate periculos de aproape de orașe și sate.

Andrei Panov, vice-guvernatorul regiunii Kuzbass, a recunoscut că exploatările de cărbune din zonă sunt o posibilă cauză pentru zăpada neagră. Oamenii care trăiesc în regiune au început să se organizeze pe internet și să iasă la proteste. S-a întîmplat de mai multe ori în ultimii ani. Iar oficialii din Mysky, un oraș din regiune, au fost criticați și batjocoriți recent în mediul online, după ce au vopsit zăpada neagră în alb,  într-un parc pentru copii.

A fost furat un aisberg al unei firme producătoare de votcă

O distilerie canadiană care produce votcă a pierdut 30.000 de litri de apă provenită dintr-un aisberg, într-un aparent furt.

Directorul firmei producătoare de votcă, David Meyers, spune că este cel puțin intrigat de faptul că cineva ar fi reușit să fure o cantitate atît de mare de apă, potrivit BBC. Poliția canadiană spune că cineva ar fi dispărut cu lichidul – îndeajuns de voluminos să umple un tanc petrolier – dintr-un depozit, din regiunea istorică Port Union, din provincia canadiană Terranova și Labrador. Apa furată valorează între 9.000 și 12.000 de dolari.

Directorul firmei de votcă a declarat că unul dintre angajații săi a descoperit Luni că apa a dispărut. El a precizat că hoțul ar fi avut mult de muncă ca să ajungă să aibă acces la apă, pentru că era securizată cu lacăt, într-un depozit. Deși apa este asigurată, ea poate fi recoltată doar în perioada Primăverii, din aisbergurile gigantice, care apar anual de-a lungul coastei provinciei Terranova și Labrador, loc devenit cunoscut ca „aleea aisbergurilor”. „Avem doar o perioadă scurtă pe an cînd putem să recoltăm. E ca strugurele pentru industria vinului”, a declarat directorul companiei de votcă. Cîteva alte firme locale folosesc resursele din provincie pentru produse cosmetice și de îngrijire a pielii, cu apa provenită din aisberguri. O altă companie produce bere numită „Berg”. Incidentul este acum investigat de autoritățile locale.

Fosta mare jucătoare de tenis Martina Navratilova denunță tirania TRANS: Este o NEBUNIE și O ÎNȘELĂTORIE ca bărbații transgender, care se consideră femei, să fie lăsați să concureze împotriva femeilor

Una dintre cele mai mari jucătoare de tenis, cehoaica Martina Navratilova, a afirmat că este o ”înșelătorie” intrarea în competiții sportive a bărbaților transgender, dacă au suferit intervenții chirurgicale ireversibile pentru a-și schimba anatomia, scrie Daily Mail.

De nouă ori campioană de la Wimbledon,  Navratilova, acum în vîrstă de 62 de ani, spune că nu are o problemă în a se adresa atleților transgender, indiferent de pronumele pe care aceștia/acestea îl doresc, dar nu ar vrea să concureze împotriva lor.

Este pentru a doua oară cînd Navratilova abordează acest subiect, provocînd polemici aprinse pe Twitter, după ce a comentat performanța  campionului la ciclism,  transgenderul Rachel McKinnon, de la sfîrșitul anului trecut. „Argumentul meu cel mai temeinic este acesta: un bărbat poate decide să fie femeie, să ia hormoni, poate cîștiga competiții și poate face o avere, după care poate ajunge chiar să facă copii. Este o nebunie și o înșelătorie”, a scris fosta jucătoare de tenis.

Cîștigătoare de 18 ori a Grand Slam, Navratilova a scris în „The Sunday Times” că este o nebunie că „sute de atleți care și-au schimbat sexul prin declarații și tratament limitat cu hormoni au obținut deja onoruri pentru performanțe feminine care depășesc capacitățile lor ca bărbați”.

Navratilova, o susținătoare a drepturilor comunității LGBT, ea însăși recunscînd public încă din 1981 că este lesbiană,  atacă frontal „tirania” activiștilor transgender care,, tot mai des, spulberă pe oricine li se opune. Fosta jucătoare de tenis susține că, chiar dacă femeile transgender fac terapie hormonală, ele au în continuare mușchi și oase mai puternice și au, încă din copilărie, niveluri mai mari de celule roșii în sînge care transportă oxigen.

Primul atac asupra așa numitei "trans tyranny" a venit în Decembrie 2018, cînd a scris pe Twitter: „Nu vă puteți proclama femeie și să vreți să concurați împotriva femeilor”. Acuzația sa o viza pe ciclista canadiană Rachel McKinnon, un bărbat transgender care se consideră femeie și care a cîștigat la finele anului trecut concursul Masters din Carson, Los Angeles, rezervat sportivelor de 35-44 de ani. Aceasta din urmă a acuzat-o pe Navratilova de ”transfobie” și i-a solicitat să-și ceară scuze publice.

Verhofstadt  îi cere lui Tajani să garanteze participarea pe deplin a candidatei din România, Laurei Codruța Kovesi, la selecția pentru Parchetul UE

Liderul ALDE în Parlamentul European, Guy Verhofstadt, i-a transmis o scrisoare președintelui PE, Antonio Tajani, în care îi solicită să protejeze integritatea procesului de selecție pentru desemnarea șefiei Parchetului European și să garanteze participarea pe deplin a Laurei Codruța Kovesi, potrivit Mediafax.

„În contextul atacurilor Guvernului român la adresa Laurei Kovesi, Sophie in’t Veld şi cu mine i-a scris astăzi preşedintelui Parlamentului European, cerîndu-i să protejeze integritatea procesului de selecţie pentru desemnarea procurorului-şef european şi să garanteze că doamna Kovesi poate participa deplin”, a scris Guy Verhofstadt, luni pe Twitter. Redăm integral scrisoarea trimisă de liderul ALDE din PE către președintele Parlamentului European:

„Suntem consternaţi de atacurile la adresa unuia dintre candidaţii selectaţi efectuate de autorităţile române şi suntem preocupaţi că acestea riscă să submineze integritatea procesului de selecţie. A fost şocant să aflăm că citaţia care i-a fost trimisă doamnei Kovesi imediat după ce a fost selectată printre favoriţi ar putea-o împiedica să participe la audierile din Parlamentul European. Această Cameră parlamentară are obligaţia de a nu afecta rezultatul audierilor care sunt programate la sfîrşitul lunii Februarie şi de a garanta o procedură corectă pentru toţi cei trei candidaţi.

Prin urmare, am vrea să vă cerem să interveniţi pentru apărarea integrităţii procedurii de selecţie şi să îndemnaţi autorităţile române să garanteze că doamna Kovesi poate participa deplin la audieri şi poate merge în Parlamentul European. Atît timp cît nu a fost pusă sub acuzare pentru nimic, ca să nu mai spunem că nu a fost condamnată, nu poate fi privată de drepturile pe care le are”.

Fostul procuror-șef al DNA se află pe lista scurtă a celor trei procurori care candidează pentru şefia Parchetului European. În acest context, ea urmează să fie audiată, pe 26 Februarie, în comisia LIBE a Parlamentului European.

Ministrul Justiției din România, Tudorel Toader, a anunțat că a fost redactat și trimis la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) un proiect de ordonanță de urgență a Guvernului pentru a fi creată baza juridică legală pentru selecția celor trei candidaţi dintre care va fi ales procurorul european din partea României. Tudorel Toader a spus că ordonanța se justifică deoarece termenul limită este finalul lunii Martie.

UE promite un răspuns ‘rapid și adecvat’ la amenințările SUA

Comisia Europeană a promis un răspuns „rapid şi adecvat” dacă Washingtonul îşi va pune în practică ameninţările de a introduce taxele vamale suplimentare pentru automobilele europene importate în SUA, transmite AFP, potrivit agerpres.

Duminică seara, ministrul american al Comerţului a anunţat, în mod oficial, că a remis Casei Albe un raport cu privire la industria auto, care ar putea conduce la introducerea unor taxele vamale suplimentare pentru automobilele importate, ceea ce ar intensifica disputele comerciale cu Europa. Preşedintele Trump are la dispoziţie 90 de zile pentru a decide dacă va impune sau nu taxele vamale suplimentare pentru automobilele importate, o decizie care ar afecta serios industria auto din Europa, în special cea din Germania.

„Comisia Europeană este la curent cu finalizarea unei anchete demarate de Ministerul american al Comerţului cu privire la întrebarea dacă importurile de automobile reprezintă o ameninţare pentru securitatea naţională americană. Dacă acest raport se va traduce prin măsuri care ar aduce prejudicii pentru exporturile europene, Comisia va reacţiona în mod rapid şi adecvat”, a declarat purtătorul de cuvînt al Comisiei Europene, Margaritis Schinas. Executivul comunitar speră însă pentru moment la un rezultat pozitiv al negocierilor comerciale între Uniunea Europeană şi SUA, avînd în vedere acordul convenit în luna Iulie 2018 între Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi Preşedintele Donald Trump. Juncker „are încredere în cuvîntul Preşedintelui Trump. UE îşi va ţine cuvîntul, atîta timp cît SUA vor face acelaşi lucru”, a mai spus Margaritis Schinas.

Separat, purtătorul de cuvînt al Guvernului german, Steffen Seibert, a declarat că, în opinia Uniunii Europene, importurile de automobile în SUA nu sunt o chestiune care ţine de securitatea naţională, ceea ce înseamnă că securitatea nu poate fi utilizată ca motiv pentru impunerea de taxe vamale suplimentare pentru importurile de automobile. Însă, dacă SUA va impune tarife, Steffen Seibert a subliniat că statele membre UE vor decide în comun cum să reacţioneze. 

Un consilier al lui Trump anunță că ‘sute de kilometri’ de zid vor fi construiți pînă anul viitor la granița cu Mexicul

„Sute de kilometri” suplimentari de zid vor fi construiţi la frontiera de Sud a SUA înainte de viitoarele alegeri prezidenţiale, datorită „urgenţei naţionale” decretate de Preşedintele Donald Trump, a declarat un consilier apropiat al liderului american, informează AFP, potrivit agerpres.

„Avem deja circa 120 de mile (200 de km) în construcţie. Cu fondurile suplimentare pe care le vom debloca, vom ajunge la cîteva sute de mile pînă la sfîrşitul viitorului an fiscal”, în Septembrie 2020, a declarat consilierul pe probleme politice al Casei Albe, Stephen Miller, la postul de televiziune Fox.

Donald Trump, care nu-şi ascunde dorinţa de a candida din nou în Noiembrie 2020, a promis în timpul campaniei din 2016 că va ordona construirea unui zid lung de circa 3.200 de kilometri la frontiera cu Mexicul, singurul mijloc, potrivit lui, de a stăvili imigraţia ilegală din America Centrală. Circa o treime din această frontieră a fost deja securizată de un zid, cu bariere sau sîrmă ghimpată. La sfîrşitul lui 2018, Preşedintele republican a cerut Congresului SUA 5,7 miliarde de dolari pentru a acoperi alţi 377 de kilometri, dar s-a lovit de refuzul democraţilor.

După un lung conflict şi mai mult de o lună de paralizie a administraţiilor federale, Donald Trump a acceptat în cele din urmă să semneze o lege de finanţare care prevede doar 1,4 miliarde de dolari pentru întărirea zidului pe o distanţă de 88 de kilometri. Deloc hotărît să arunce mănuşa, Trump a proclamat Vineri construirea zidului drept „urgenţă naţională”, ceea ce ar trebui să-i permită să ocolească decizia Congresului pentru a folosi bani inclusiv de la bugetul armatei.

Liderii opoziţiei democrate au denunţat imediat o iniţiativă anticonstituţională. Ei au negat că ar exista o urgenţă umanitară sau de securitate la frontieră care să impună o astfel de măsură extremă. Iniţiativa prezidenţială, lansată după săptămîni de tergiversări şi criticată de democraţi, nu este una acceptată în unanimitate nici în tabăra republicană. Opozanţii lui Donald Trump văd în această decizie o manevră politică a unui Preşedinte slăbit de pierderea Camerei Reprezentanţilor în Noiembrie şi pasul înapoi făcut la finalul lui Ianuarie după disputa avută cu democraţii privind măsurile care se impun împotriva imigraţiei.

Mai mulţi Preşedinţi ai SUA au recurs în trecut la aceste mijloace excepţionale, dar în circumstanţe foarte diferite şi mult mai puţin controversate. Jimmy Carter a decretat urgenţă naţională după luarea de ostatici de la Ambasada americană din Teheran în 1979. George W. Bush a făcut acest lucru după atentatele de la 11 Septembrie 2001, iar Barack Obama cu prilejul epidemiei de gripă H1N1.

În orice caz, Stephen Miller a declarat că Preşedintele Trump va face totul pentru a se opune Congresului în problema zidului de la frontiera sudică. „Preşedintele îşi va apăra declaraţia privind urgenţa naţională, vă garantez”, a spus el. O bătălie a fost de asemenea angajată în faţa Tribunalelor, cu recursuri ale statelor New York, California sau a puternicii organizaţii de apărare a drepturilor civile ACLU împotriva promulgării urgenţei. 

NATO se confruntă cu cea mai gravă criză, fiind măcinată și de problemele interne

Alianţa Nord-Atlantică se confruntă cu una dintre cele mai grave crize din ultimele şapte decenii, fiind afectată de o serie de provocări, inclusiv interne, dintre care cea mai mare este lipsa unei conduceri puternice şi principiale din partea SUA, arată un raport elaborat de experţi în securitate, preluat de mediafax.

În contextul apropierii celei de-a 70-a aniversari a Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord, cea mai veche şi cea mai de succes alianţă militară a naţiunilor democratice se confruntă în 2019 cu o serie de provocări grave şi complexe vizînd scopul, eficienţa şi unitatea Alianţei. Foştii reprezentanţi permanenţi la NATO Douglas Lute şi Nicholas Burns evidenţiază o serie de provocări majore cu care se confruntă Alianţa Nord-Atlantică, într-un raport intitulat „NATO la 70 de ani: O Alianţă aflată în criză”.

Nicholas Burns, directorul Proiectului privind „Relaţiile cu Europa şi la nivel Transatlantic” din cadrul Centrului Belfer al Universităţii Harvard, şi Douglas Lute, expert principal în acelaşi proiect, au prezentat raportul la Conferinţa de Securitate de la Munchen.

„Alianţa Nord-Atlantică se confruntă cu una dintre cele mai dificile crize din ultimele decenii. Deşi NATO se confruntă cu probleme strategice, cea mai mare ameninţare este lipsa unei conduceri puternice şi principiale din partea Statelor Unite, pentru prima dată în istorie”, afirmă Nicholas Burns. „Sperăm că acest raport va fi sursă de inspiraţie în cadrul Alianţei Nord-Atlantice, îndreptînd atenţia spre provocările strategice dure, pentru lansarea unei analize profunde din partea statelor aliate. Alianţa Nord-Atlantică trebuie să fie revitalizată şi reechipată în următoarele decenii şi trebuie să demonstreze abilitatea de adaptare”, a spus, la rîndul său, Douglas Lute.

Autorii raportului recomandă o serie de măsuri pentru abordarea problemelor interne ale NATO, propunînd relansarea rolului de conducere al Statelor Unite, restabilirea capacităţii de apărare în Europa, susţinerea valorilor democratice şi eficientizarea procesului decizional în cadrul organizaţiei. „Preşedintele SUA, Donald Trump, este considerat la nivel larg în Capitalele NATO ca fiind cea mai urgentă şi, adesea, cea mai dificilă problemă. Ambivalenţa deschisă a Preşedintelui Donald Trump privind valoarea pe care NATO o are pentru Statele Unite, contestarea de către el în mod public a angajamentului faţă de aliaţi prevăzut la Articolul 5, criticile persistente la adresa liderilor democratici din Europa, susţinerea unor membri antidemocratici şi eşecul continuu de a-l confrunta pe principalul adversar al NATO, Preşedintele rus Vladimir Putin, au adus Alianţa în cea mai îngrijorătoare criză”, subliniază raportul.

„Alianţa Nord-Atlantică se confruntă cu o ameninţare internă potenţial devastatoare. Trei Guverne ale naţiunilor membre – din Polonia, Ungaria şi Turcia – au subminat propriile sisteme democratice în diverse grade, suprimînd libertatea de exprimare şi presa liberă şi limitînd independenţa Justiţiei. În contextul în care NATO este în primul rînd o alianţă a statelor democratice, acţiunile acestor Guverne ameninţă valorile fundamentale – democraţia, libertăţile individuale şi statul de drept -, valori pe care fiecare aliat a asumat angajamentul de a le respecta prin Tratatul Nord-Atlantic”, se arată în raport.

Pe plan extern, Alianţa Nord-Atlantică trebuie să contracareze Rusia, să depună eforturi pentru încheierea războiului din Afganistan, să relanseze parteneriatele NATO, să menţină deschisă perspectiva extinderii, să abordeze toate provocările, inclusiv cea a tehnologiei digitale, şi să concureze eficient cu Administraţia din China.

„Alianţa Nord-Atlantică se confruntă cu provocarea de a împiedica noi agresiuni ruse în Estul Europei. Preşedintele rus, Vladimir Putin, destabilizează parteneri NATO precum Ucraina şi Georgia prin continuarea ocupaţiei pe teritorii ale acestor ţări. De asemenea, Vladimir Putin încearcă să slăbească ţările baltice pe plan intern. Atacurile cibernetice ruse, acţiunile politice subversive şi campaniile media agresive prezintă ameninţări pentru toate democraţiile din cadrul NATO şi pentru procesele electorale”, avertizează autorii raportului.

„Statele Unite au o responsabilitate specială în a ajuta naţiunile aliate să treacă de aceste teste. Preşedintele Donald Trump greşeşte atunci cînd contestă importanţa centrală a NATO pentru securitatea Statelor Unite. Pe cont propriu, Statele Unite sunt o naţiune puternică. Dar Canada şi aliaţii europeni extind şi amplifică puterea Statelor Unite în moduri pe care Rusia şi China – care au puţini aliaţi – nu le pot egala. Doar accesul Statelor Unite la bazele aeriene şi navale din Europa aduce forţele americane mai aproape de Orientul Mijlociu, de Africa şi de zone din Asia. Statele Unite sunt în mod substanțial mai puternice în cadrul NATO decît ar fi pe cont propriu. Există dovezi ample că Preşedintele Donald Trump nu înţelege şi, în mod categoric, nu apreciază acest aspect strategic referitor la NATO”, subliniază experţii.

Alte patru persoane au murit din cauza gripei în România. Numărul deceselor l-a depăşit pe cel înregistrat anul trecut

Alte patru persoane au murit din cauza gripei, informează Institutul Național de Sănătate Publică din România (INSP), precizînd că toate victimele erau nevaccinate şi doar două dintre acestea sufereau de condiţii medicale preexistente. Numărul deceselor din cauza virusului gripal a ajuns la 135.

O femeie în vîrstă de 26 de ani, din Giurgiu şi alta de 50 de ani din Sibiu au murit din cauza gripei. Potrivit Institutului de Sănătate Publică, ambele victime erau nevaccinate şi nu sufereau de condiţii medicale preexistente. Potrivit sursei citate, au mai fost înregistrate două decese din cauza virusului gripal: un bărbat în vîrstă de 87 de ani din Mureş şi unul de 50 de ani din Brăila. Ambii aveau condiţii medicale preexistente şi erau nevaccinaţi. Numărul deceselor a ajuns la 135. În data de 30 Ianuarie, ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, a declarat oficial epidemie de gripă. În sezonul trecut, 129 de persoane au murit din cauza gripei, potrivit INSP. 

Marea Britanie fierbe: Laburiştii sparg Brexitul. Şapte parlamentari britanici au demisionat din Partidul Laburist, din cauza reticenţei conducerii pentru al doilea referendum

Şapte parlamentari britanici şi-au dat Luni demisia din Partidul Laburist, motivînd că au luat această decizie din cauza reticenţei liderului laburist, Jeremy Corbyn, de a-şi schimba strategia privind Brexit şi de a accepta convocarea unui nou referendum pe tema apartenenţei Marii Britanii la UE.

"Partidul Laburist în care ne-am înscris, pentru care am militat şi în care am crezut, nu mai este Partidul Laburist de astăzi. Am făcut tot ce am putut pentru salvarea lui, dar acum a fost deturnat de maşinăria politică a stîngii radicale", a declarat parlamentarul Chris Leslie. Demisia grupului de parlamentari indică intensificarea frustrării faţă de reticenţa lui Corbyn de a-şi schimba strategia privind Brexit şi de a milita pentru un al doilea referendum privind apartenenţa Marii Britanii la Uniunea Europeană."Evidenţa trădării Partidului Laburist în privinţa Europei este acum vizibilă pentru toţi. Oferindu-se chiar să permită Brexit-ul actualului Guvern, în mod constant dovedind reticenţă în a permite publicului să aibă ultimul cuvînt", a adăugat fostul laburist.

Corbyn a reacţionat prompt, afirmînd: "Sunt dezamăgit de faptul că aceşti parlamentari nu s-au simţit în stare să continue să muncească pentru implementarea politicilor Partidului Laburist care au inspirat milioane de oameni la ultimele alegeri".

Cei şapte parlamentari vor continua să acţioneze în Parlamentul de la Londra, în cadrul Grupului parlamentar independent.

Corbyn a afirmat în mai multe rînduri că opţiunea unui al doilea referendum rămîne viabilă în cazul în care Guvernul Theresei May nu reuşeşte să negocieze un acord cu UE care să primească aprobarea Parlamentului britanic. Totuşi, liderul laburist a semnalat că preferă ideea unor alegeri anticipate şi susţine necesitatea ca Marea Britanie să rămînă într-o uniune vamală permanentă cu Uniunea Europeană.

Uniunea Europeană consideră schimbările climatice „ameninţare existenţială" pentru toate ţările

Schimbările climatice reprezintă "o ameninţare existenţială" pentru toate ţările, avertizează miniştrii de Externe ai ţărilor Uniunii Europene, pledînd pentru măsuri de contracarare a încălzirii globale.

"Schimbările climatice reprezintă o ameninţare directă şi existenţială care nu va excepta nici o ţară. Lumea se confruntă deja cu multiple efecte devastatoare ale schimbărilor climatice, dar măsurile rămîne insuficiente", afirmă miniştrii de Externe ai ţărilor UE în "Concluziile diplomaţiei climatice", adoptate în urma reuniunii de Luni a Consiliului Uniunii Europene. "Uniunea Europeană este determinată să contribuie la intensificarea ambiţiilor globale şi să deschidă drumul spre acţiuni accelerate pentru contracararea încălzirii climatice pe toate fronturile, recunoscînd implicaţiile severe pe care schimbările climatice le reprezintă la adresa securităţii şi stabilităţii internaţionale", precizează comunicatul postat pe site-ul Consiliului UE. "Uniunea Europeană reafirmă angajamentul rapid faţă de Acordul Paris, un cadrul multilateral esenţial pentru coordonarea acţiunilor la nivel mondial pentru a aborda problema încălzirii climei", subliniază Consiliul UE.

Cel mai întins oraş din România este mai mare decît Bucureşti, Cluj şi Timişoara la un loc, dar are mai puţin de 6.000 de locuitori.

Oraşul sucevean Broşteni se întinde pe 594 de kilometri pătraţi, o suprafaţă de două ori şi jumătate mai mare decît cea a Bucureştiului. Capitala României se întinde pe 228 kilometri pătraţi, dar are o populaţie de aproape două milioane de locuitori. Broşteni a devenit oraş în 2004, prin deja vestita Lege 83, prin care sute de comune au devenit localităţi urbane. Oraşul bucovinean de pe valea Bistriţei numără 5.506 locuitori, potrivit celui mai recent recensămînt efectuat în România. Este abia al şaselea în topul oraşelor din Suceava, după populaţie.

Top 3 cele mai mari oraşe, după suprafaţă:

Broşteni (Suceava) – 594 de kilometri pătraţi

Vişeu de Sud (Maramureş) – 443 de kilometri pătraţi

Săcele (Braşov) – 320 de kilometri pătraţi

Top 3 cele mai mici oraşe, după suprafaţă:

Plopeni (Prahova) – 4,73 kilometri pătraţi

Darabani (Botoşani) – 3,4 kilometri pătraţi

Abrud (Alba) – 3,2 kilometri pătraţi

Broşteni este o localitate de munte, formată în mare parte din casă. Doar în centrul oraşului se află un complex de blocuri, construit pentru personalul angajat în fostele mine din zonă.