Germania facilitează venirea forţei de muncă calificate. Peste 800.000 de posturi sunt disponibile

Guvernul german a aprobat Miercuri o propunere legislativă pentru a facilita venirea imigranţilor înalt calificaţi din afara Uniunii Europene, relatează DPA, potrivit agerpres. Decizia vine ca răspuns la apelurile companiilor care se confruntă cu o piaţă a muncii cu peste 800.000 de posturi calificate neacoperite. Măsura va facilita şederea străinilor bine integraţi, care au locuri de muncă şi care în prezent deţin numai permise de rezidenţă temporară, cu condiţia să fi fost activi pe piaţa muncii de ceva timp.

În timp ce creştin-democraţii (CDU) cancelarului Angela Merkel şi aliaţii lor din Bavaria, Uniunea Creştin Socială (CSU), şi-au dorit să împiedice ca legislaţia să fie folosită de solicitanţii de azil ale căror cereri au fost respinse pentru a-şi asigura şederea permanentă, partenerii de coaliţie, social-democraţii (SPD), au susţinut puternic iniţiativa. Observatorii spun că cel mai probabil proiectul legislativ va fi modificat cînd va ajunge în Parlament. Blocul conservator al cancelarului Angela Merkel insistă că solicitanţii de azil respinşi care nu reuşesc să ofere detalii despre adevărata lor origine nu ar trebui să beneficieze.

Companiile germane încearcă să obţină o relaxare a legilor privind imigraţia pentru a acoperi deficitul de forţă de muncă înalt calificată. Conform cifrelor oficiale, şomajul a fost în Noiembrie de 4,8%, un minim istoric, în timp ce numărul posturilor neacoperite a fost de 807.000. Conform unui sondaj recent, două treimi dintre companiile medii din Germania intenţionează să facă angajări în anii care vin.

China se opune proiectului american de ‘militarizare’ a spaţiului

China a informat Miercuri că se opune „militarizării” spațiului și a criticat ordinul dat de Președintele SUA, Donald Trump, privind crearea unui comandament comun pentru operaţiuni speciale în afara spațiului terestru, relatează site-ul postului France 24, potrivit mediafax.

„China propune utilizarea în mod pașnic a spațiului și se opune militarizării acestuia și declanșării unei curse a înarmării în afara spațiului terestru”, a declarat purtătoarea de cuvînt a Ministerului chinez de Externe, Hua Chunying. „Ne opunem, de asemenea, transformării spațiului într-un nou loc de luptă”, a adăugat aceasta.

Vicepreședintele american Mike Pence a informat Marți că Donald Trump a ordonat Departamentului Apărării de la Washington să creeze un comandament comun pentru operaţiuni speciale. Liderul de la Casa Albă a prezentat în luna Iunie un plan de înfiinţare a unei Forţe militare spaţiale. Comandamentul Spaţial va avea un statut egal cu cel al altor comandamente deținute de forțele armate ale Statelor Unite, precum Comandamentul Central pentru Orientul Mijlociu, Comandamentul Indo-Pacific pentru Asia și altele. Noul comandament va fi condus de un ofițer cu patru stele și va prelua responsabilitățile privind operațiunile spațiale aflate pînă acum în sarcina Comandamentului Strategic al Statelor Unite (USSTRATCOM).

Donald Trump a insistat că o astfel de decizie este necesară pentru a elimina vulnerabilitățile din spațiu. Acesta a semnat Marți un memorandum de o pagină prin care a autorizat Departamentul Apărării să creeze un nou comandament. Administraţia de la Casa Albă lucrează cu Congresul SUA pentru a înfiinţa Forţa spaţială pînă la finalul anului 2020, a adăugat Pence.

China și-a îmbunătățit de asemenea capabilitățile în spațiu în ultimii ani. La începutul lunii Decembrie, China a lansat sonda spaţială Chang’e-4, care ar urma să efectueze prima aselenizare pe partea Lunii care nu este vizibilă de pe Terra.

Telegramele diplomatice ale UE au fost piratate de hackeri

Hackerii au piratat reţelele de comunicaţii diplomatice ale Uniunii Europene timp de mai mulţi ani, descărcînd telegrame ce dezvăluie, între altele, îngrijorări legate de imprevizibila Administraţia Trump, eforturile de a gestiona relaţiile cu Rusia şi China, sau riscul ca Iranul să-şi relanseze programul nuclear, a relatat Marţi seară publicaţia New York Times, preluată de Reuters, transmite şi agerpres.

Mai mult de 1.100 de telegrame diplomatice au fost furnizate cotidianului american de firma de securitate Area 1 după descoperirea atacurilor informatice, scrie NYT, menţionînd că experţii Area 1 sunt de părere că hackerii lucrau pentru Armata chineză. Printre aceste telegrame figurează note ale convorbirilor purtate cu lideri din Arabia Saudită, Israel şi alte ţări, şi care au fost trimise în toată Uniunea Europeană.

Potrivit NYT, într-una din telegrame, diplomaţi europeni descriu summitul din Finlanda între Preşedintele american Donald Trump şi liderul rus Vladimir Putin ca ‘un succes (cel puţin pentru Putin)’.

O altă telegramă, scrisă după summitul din 16 Iulie, include o relatare detaliată şi o analiză a discuţiilor între oficiali europeni şi Preşedintele chinez Xi Jinping, care este citat comparînd comportamentul ‘de bullying’ al lui Trump faţă de Beijing cu ‘un meci de box freestyle fără reguli’.

O a treia telegramă, datată 7 Martie, o arată pe Caroline Vicini, adjuncta şefului misiunii UE la Washington, recomandîndu-le diplomaţilor din UE să descrie Statele Unite drept ‘cel mai important partener al nostru’, chiar dacă recunoaşte ‘domenii în care noi am fost în dezacord cu SUA (de ex., climă, comerţ, acordul nuclear cu Iran).’

Hackerii au infiltrat de asemenea reţelele Organizaţiei Naţiunilor Unite, ale unor ministere de Externe şi de Finanţe din întreaga lume, mai scrie New York Times.

Donald Trump a vrut să-şi facă un zgîrie-nori în inima Moscovei

Un nou document obţinut de CNN arată că Preşedintele american, Donald Trump, a semnat o scrisoare de intenţie pentru construirea Trump Tower în Rusia, în ciuda faptului că avocatul său personal Rudy Giuliani a afirmat că acest document nu a fost semnat.

Chris Cuomo, jurnalist CNN, a obţinut o copie a documentului care pune baza negocierilor pentru un hotel şi o proprietate comercială a lui Trump chiar în centrul Moscovei. Scrisoarea are data de 28 Octombrie 2015 şi are semnătura lui Trump, transmite news.ro.

Întrebat fiind Duminică de această scrisoare, Giuliani a afirmat pentru CNN că nu a fost semnată: „A fost un proiect imobiliar. A existat o scrisoare de intenţie dar nimeni nu a semnat-o”.

Documentul, care este fără caracter obligatoriu, a fost semnat şi de Andrey Rozov, proprietarul I.C. Expert Investment, firma rusă care ar fi fost responsabilă pentru dezvoltarea proprietăţii.

Trump nu a informat opinia publică în timpul campaniei sale prezidenţiale din 2016 că firma sa ia în calcul posibilitatea unor afaceri cu Rusia şi a afirmat în repetate rînduri că nu are nici o legătură cu Moscova.

Proiectul, care a fost anulat ulterior, i-ar fi adus lui Trump patru milioane de dolari, un procent din vînzări şi control asupra activităţilor de marketing şi design. Acordul ar fi inclus şi posibilitatea numirii spa-ului din hotel după fiica lui Trump, Ivanka.

Echipa procurorului special Robert Mueller care investighează posibile legături între echipa lui Trump şi Rusia susţine că acordul ar fi fost „profitabil” pentru Organizaţia Trump.

Giuliani a sugerat că Trump ar fi vorbit cu Michael Cohen, avocatul său de la acea vreme, după Ianuarie 2016 despre proiectul din Moscova şi a precizat într-un interviu pentru ABC că aceste conversaţii ar fi avut loc chiar pînă spre sfîrşitul perioadei de campanie pentru alegeri. „Conform răspunsului pe care l-a dat, ele ar fi avut loc pînă în Noiembrie 2016”, a afirmat Giulani, făcînd referire la răspunsurile scrise trimise de Trump lui Robert Mueller.

În 2017, Cohen a declarat pentru Congres că Trump a semnat scrisoarea de intenţie. De asemenea, tot în faţa Congresului, Donald Trump Jr., fiul Preşedintelui, a declarat că tatăl său a semnat scrisoarea.

Rusia continuă să vîndă sisteme S-400 în Turcia chiar dacă SUA aruncă pe piaţă rachetele Patriot

Kremlinul a declarat Miercuri că va continua vînzarea de sisteme antirachetă ruseşti S-400 către Turcia, în pofida aprobării de către Departamentul de Stat al SUA a unei posibile vînzări a sistemului concurent Patriot către Ankara, transmite Reuters, potrivit agerpres.

Pentagonul a anunţat Marţi că Departamentul de Stat a aprobat o posibilă vînzare de sisteme Patriot către Turcia, stat aliat în cadrul NATO, pentru 3,5 miliarde de dolari, după ce a notificat Congresul.

Rusia şi Turcia au încheiat deja un acord privitor la vînzarea de sisteme antiaeriene S-400, livrările fiind aşteptate să înceapă anul viitor

Oficiali americani şi ai NATO au avertizat în mod repetat Ankara că sistemele ruseşti nu pot fi integrate în sistemele antirachetă ale NATO şi că achiziţia de sisteme S-400 va pune în pericol cumpărarea de către Turcia de avioane de luptă F-35 de la Lockheed Martin Corp., putînd chiar declanşa sancţiuni din partea Washingtonului.

Miercuri, purtătorul de cuvînt al Kremlinului, Dmitri Peskov, le-a declarat jurnaliştilor că cele două tranzacţii de echipamente militare ar trebui considerate ca separate una de cealaltă, şi că Rusia se află deja în proces de a îndeplini condiţiile pentru a livra Ankarei sisteme S-400.

 ‘Nu vedem niciun motiv să nu avem încredere în colegii noştri turci’, a afirmat Peskov, întrebat dacă Moscova este îngrijorată că Turcia le-ar putea furniza americanilor informaţii sensibile despre S-400. ‘Acestea nu sunt procese conectate. În acest caz, noi ne îndeplinim acordurile pe care le avem cu colegii noştri turci. Ştiţi că acest contract este în curs de îndeplinire. El va fi continuat’, a subliniat purtătorul de cuvînt.

Turcia a declarat luna trecută că achiziţia de rachete ruseşti este un fapt împlinit şi nu poate fi anulată.

Jihadiştii au executat 700 de prizonieri în Siria

Luptători ai Statului Islamic (SI) au executat aproape 700 de prizonieri în Estul Siriei în ultimele două luni, a indicat Miercuri Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului (OSDO), transmite Reuters, potrivit agerpres. Persoanele executate s-au aflat printre cei 1.350 de civili şi combatanţi pe care Statul Islamic i-a ţinut prizonieri în teritoriul de lîngă graniţa cu Irakul.

Jihadiştii controlează o fîşie tot mai îngustă de pămînt la Est de Eufrat, în jurul oraşului Hajin, unde forţe sprijinite de SUA au pătruns în această lună. Forţele Democratice Siriene (SDF), conduse de miliţiile kurde YPG, luptă cu jihadiştii SI în această zonă de mai multe luni, cu ajutor din partea forţelor aeriene şi speciale americane. Comandantul-şef al SDP, Mazloum Kobani, a declarat săptămîna trecută pentru Reuters că cel puţin 5.000 de luptători ai SI se află în enclavă. Printre ei se numără şi mulţi combatanţi străini, care par dispuşi să lupte pînă la moarte.

Califatul autoproclamat al SI s-a prăbuşit după o serie de ofensive pe teritoriile Irakului şi Siriei, chiar dacă luptători jihadişti acţionează încă în regiunea deşertică de la frontieră şi întreprind atacuri.

FMI aprobă un ajutor pentru Ucraina şi deblochează miliarde de euro spre Kiev

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a anunţat Marţi aprobarea unui program de ajutor financiar pentru Ucraina şi deblocarea imediat a sumei de 1,4 miliarde de dolari, relatează AFP, potrivit agerpres. Programul oferă un împrumut total de 3,9 miliarde de dolari pe o perioadă de 14 luni, se arată într-un comunicat al FMI.

Instituţia de la Washington a dat undă verde, în principiu, acestui program, la mijlocul lunii Octombrie, la Kiev, care iese dintr-o criză economică severă şi se confruntă cu scadenţe semnificative ale datoriilor pînă în 2020.

„Autorităţile ucrainene au reuşit să redreseze cu succes stabilitatea macroeconomică şi creşterea cu sprijinul comunităţii internaţionale”, a afirmat David Lipton, numărul doi al FMI. Acesta a subliniat în continuare că „politica monetară şi bugetară precum şi un regim flexibil al cursului de schimb au contribuit la reducerea deficitelor bugetare”. „Rezervele (de bani) au fost parţial refăcute şi încrederea pieţelor s-a ameliorat”, a adăugat el.

La sfîrşitul lunii Noiembrie, directoarea generală a FMI, Christine Lagarde, a estimat că au fost îndeplinite condiţiile pentru a aproba acest program de asistenţă, în condiţiile cerute de instituţie.