În Germania, refugiaţii vor continua să fie primiţi cu braţele deschise

Germania va prelua încă 10.000 de refugiaţi din Africa de Nord şi Orientul Mijlociu, în virtutea programului Uniunii Europene de redistribuire a migranţilor, a relatat Joi dpa. În această privinţă, Guvernul german şi-a dat acordul în cursul acestei săptămîni, a declarat Joi dimineaţă comisarul european pentru Migraţie, Afaceri Interne şi Cetăţenie Dimitris Avramopoulos pentru publicaţiile din grupul media Funke. În contextul în care alte state membre ale UE au convenit să preia 40.000 de refugiaţi, ţintele programului de redistribuire a acestora au fost atinse şi probabil vor fi depăşite, a precizat Avramopoulos înaintea unei întrevederi, la Berlin, cu ministrul de Interne german Horst Seehofer.

Programul anunţat Vara trecută are ca scop să ofere o rută directă şi sigură către Europa pentru persoanele în cea mai mare nevoie de azil. Pînă în Toamna lui 2019, cel puţin 50.000 de persoane, majoritatea provenite din Africa de Nord, îşi vor fi găsit adăpost în UE. Uniunea Europeană a finanţat acest program cu 500 de milioane de euro. Pe de altă parte, comisarul european pentru Migraţie i-a cerut Germaniei să elimine controalele frontaliere introduse pe fondul crizei refugiaţilor din 2015, în timpul căreia 890.000 de persoane au solicitat azil în ţara europeană. Regulile de funcţionare a spaţiului Schengen de liberă circulaţie permit reintroducerea controalelor la frontierele interne în timpul perioadelor de criză, dar Dimitris Avramopoulos a afirmat că este imposibil ca această situaţie să continue pe termen nedeterminat. La 13 Aprilie, Guvernul german a anunţat că va prelungi cu încă şase luni, pînă în Noiembrie, controalele la frontiera cu Austria, din raţiuni de securitate şi pentru a gestiona fluxul de migraţie. Potrivit lui Seehofer, decizia de prelungire a controalelor, care intră în vigoare pe 12 Mai, a fost luată în coordonare cu Franţa, Austria, Danemarca, Suedia şi Norvegia, fiind notificată altor ţări europene pe 12 Aprilie.

Soţia lui Kim Jong Un a devenit ‘Prima Doamnă’

Liderul Nord-coreean Kim Jong Un i-a acordat soţiei sale titlul de „Primă Doamnă”, ceea ce echivalează cu o „promovare” semnificativă în perspectiva summiturilor care urmează cu Coreea de Sud şi cu SUA, notează analişti citaţi Joi de AFP. Este pentru prima dată în 40 de ani cînd se foloseşte această formulă. Fostă cîntăreaţă, Ri este considerată de specialişti drept o femeie cu influenţă, dar pînă acum a jucat rolul limitat de soţie-şic a liderului unei Corei de Nord profund patriarhale. Conform analiştilor, decernarea titlului de „Primă doamnă” se înscrie în eforturile regimului de a crea aparenţele unui „stat normal”, înaintea summiturilor cu Preşedintele Sud-coreean Moon Jae In şi cel american Donald Trump, la care vor asista şi soţiile acestora Kim Jung Sook şi Melania Trump, care au deja acest titlu. „Promovarea lui Ri Sol Ju este cea mai eficientă strategie de marketing”, a comentat An Chan Li, transfug Nord-coreean şi cercetător la Institutul mondial pentru studii Nord-coreene. „Summitul se va desfăşura între egali”, a punctat analistul. Media oficiale îi spuneau pînă acum soţiei lui Kim Jong Un „tovarăşa” Ri. Termenul de „Primă Doamnă” a fost folosit ultima dată cu referire la Kim Song Ae, a doua soţie a fondatorului Coreei de Nord, Kim Ir Sen, în 1974.

Theresa May, înfrîntă în Camera Lorzilor

Guvernul condus de Theresa May a înregistrat, Miercuri seară, o înfrîngere neplăcută în Camera Lorzilor (Camera superioară a Parlamentului britanic) care a votat un amendament referitor la posibilitatea Marii Britanii de a rămîne în interiorul uniunii vamale după ieşirea ţării din Uniunea Europeană, transmite Reuters. Amendamentul respectiv, adoptat cu cu 348 voturi pentru şi 225 voturi împotrivă, nu afirmă în mod explicit că Marea Britanie trebuie să ajungă la un acord cu privire la uniunea vamală. Şefa Executivului britanic a declarat constant că Marea Britanie va părăsi piaţa unică şi uniunea vamală după ce va ieşi din UE, în Martie anul viitor, astfel că Londra poate negocia propriile acorduri de comerţ liber. Această poziţie a adîncit divizările din interiorul Partidului Conservator şi a extins perspectiva unei înfrîngeri în Camera Lorzilor, unde conservatorii nu deţin o majoritate.

Dezbaterea privind rămînerea Marii Britanii într-o uniune vamală cu UE a devenit unul dintre subiectele controversate în dosarul Brexit. O uniune vamală care stabileşte tarife externe pentru bunuri importate în UE şi permite libera circulaţie a acestora ar oferi o soluţie la problema evitării unei ‘frontiere dure’ între Republica Irlanda şi provincia britanică Irlanda de Nord, adaugă Reuters. La 2 Martie a acestui an, premierul Theresa May a dat noi asigurări că Brexit-ul nu va periclita progresele realizate pe calea păcii în provincia Irlanda de Nord şi că Marea Britanie şi Uniunea Europeană au responsabilitatea comună de a găsi o soluţie asupra modalităţii de a evita o ‘frontieră dură’ între provincia Irlanda de Nord şi Republica Irlanda.

 „Întîlnire neoficială” a celor 15 membri ai Consiliului de Securitate la sfîrşitul săptămînii

Cei 15 membri ai Consiliului de Securitate vor avea la sfîrşitul săptămînii o „întîlnire neoficială” în Suedia pentru a-şi regăsi unitatea şi credibilitatea în contextul în care această instanţă este profund divizată în privinţa conflictului din Siria, şi-a exprimat speranţa organizatorul suedez, relatează AFP, conform agerpres. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, va efectua o vizită în regatul scandinav Vineri, Sîmbătă şi Duminică. Este vorba despre „a recrea un dialog”, „a relansa o dinamică”, cu „umilinţă şi răbdare”, a explicat jurnaliştilor adjunctul ambasadorului suedez la ONU, Carl Skau. „Este important pentru credibilitatea Consiliului”, a insistat diplomatul a cărui ţară este un membru nepermanent.

Obiectivul principal al acestei „consfătuiri” nu îl reprezintă conflictul din Siria, dar urmează să ocupe un punct central, pentru că a reuşit, de mai multe luni, să divizeze profund membrii Consiliului de Securitate. „Avem nevoie de idei noi asupra aspectului politic pentru a face progrese”, a subliniat Carl Skau. Consiliul de Securitate organizează în fiecare an o întîlnire neoficială pentru reprezentanţii săi ce are loc de obicei în împrejurimile New Yorkului. În Suedia, aceasta va avea loc la reşedinţa de Vară de la Backakra a lui Dag Hammarskjold, al doilea secretar general din istoria ONU, decedat în 1961 în urma prăbuşirii unui avion în Africa în circumstanţe niciodată elucidate.

Turcia va demite prin decret-lege aproape 3.000 de membrii din rîndul forţelor armate

Armata turcă va demite în următoarele zile aproape 3.000 de membri ai personalului său suspectaţi de legături cu puciul ratat din Iulie 2016, a anunţat Miercuri ministrul Apărării, Nurettin Canikli, relatează AFP, conform agerpres. „Am demascat o structură de 3.000 de persoane în rîndul forţelor armate. În zilele următoare, ei vor fi demişi prin decret-lege”, a declarat Nurettin Canikli, citat de agenţia oficială de presă Anadolu. Autorităţile turce au lansat o vastă campanie de epurări în toate instituţiile după tentativa de lovitură de stat derulată în noaptea de 15 spre 16 Iulie de unele facţiuni militare. Peste 55.000 de persoane au fost arestate şi alte aproape 150.000 au fost demise din funcţie prin decrete sau ordine emise în cadrul stării de urgenţă, instaurată la 20 Iulie 2016.

Vizîndu-i iniţial pe participanţii la puci şi pe presupuşii lor complici, în special din rîndul Armatei, aceste epurări s-au extins rapid la mediile prokurde şi critice, lovind atît responsabili politici, cît şi jurnalişti sau cadre didactice. Opoziţia şi organizaţiile pentru apărarea drepturilor omului critică deschis starea de urgenţă, acuzînd puterea că se serveşte de aceasta pentru a reduce la tăcere orice voce critică. Raportul Comisiei Europene de evaluare a ţărilor candidate la aderare, prezentat Marţi, cere Ankarei să ridice „fără întîrziere” starea de urgenţă.

Guvernul austriac adoptă un proiect de lege controversat privind azilul şi imigraţia

Guvernul austriac a adoptat Miercuri un proiect de lege controversat privind azilul şi imigraţia. Printre măsurile emblematice se află confiscarea unor sume mergînd pînă la 840 de euro, în funcţie de resursele migranţilor, pentru ‘rambursarea costurilor procedurii de azil’, aşa cum a precizat Ministerul de Interne. Confiscarea telefoanelor mobile se va face pentru verificarea identităţii persoanelor, examinarea datelor de localizare a aparatelor şi confruntarea acestor informaţii cu declaraţiile solicitanţilor de azil despre traseul lor şi punctul de intrare în Uniunea Europeană. Proiectul legislativ, care urmează să fie supus la vot în Parlament în această sesiune, mai prevede plasarea imediată în centre de retenţie, în vederea expulzării, a beneficiarilor de azil condamnaţi de justiţia austriacă şi care şi-au ispăşit pedeapsa. De asemenea, refugiaţii îşi vor pierde dreptul de şedere în Austria dacă vor merge în ţările de origine ‘în vacanţă’.

O altă prevedere a proiectului prezentat Miercuri este prelungirea de la 6 la 10 ani a termenului în care refugiaţii pot primi cetăţenia austriacă. Dacă unele măsuri privind confiscarea unor sume de bani sunt similare celor din alte state europene (Danemarca, Germania sau Elveţia), altele sunt mai originale, precum cea care va obliga spitalele să informeze Guvernul cînd sunt externaţi solicitanţi de azil, pentru a se asigura ‘o pregătire şi implementare mai eficientă a deportărilor’.

Parlamentul turc a aprobat prelungirea cu încă trei luni a stării de urgenţă

Parlamentul turc a aprobat Miercuri prelungirea cu încă trei luni a stării de urgenţă decretată după lovitura de stat eşuată din Iulie 2016, relatează Reuters. Guvernul turc susţine că este nevoie de starea de urgenţă pentru a combate terorismul, în special acţiuni ale mişcării clericului Fethullah Gulen, acuzat de Ankara că a organizat lovitura de stat eşuată din 2016.

Recep Tayyip Erdogan anunță alegeri anticipate legislative și prezidențiale pentru data de 24 Iunie

Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a anunțat Miercuri alegeri anticipate legislative și prezidențiale pentru data de 24 Iunie, cu un an și jumătate înainte de alegerile la termen. Șeful statului turc a făcut anunțul respectiv după ce a discutat cu aliatul său Devlet Bahceli, liderul Partidului acțiunii naționaliste (MHP), la începutul după-amiezii la Palatul prezidențial din Ankara. Dublul scrutin prezidențial și legislativ este crucial, deoarece el va marca intrarea în vigoare a majorității măsurilor care întăresc prerogativele șefului statului, adoptate la referendumul constituțional din Aprilie 2017.

Serviciile secrete israeliene susțin că atacul Occidentului asupra țintelor siriene a fost un eșec

Pentru serviciile de informații israeliene, atacul occidental din Siria nu și-a atins obiectivele. „Dacă Președintele Trump a ordonat loviturile aeriene doar pentru a dovedi că Statele Unite au ripostat la utilizarea armelor chimice de către regimul Bashar al-Assad, atunci acest obiectiv a fost atins”, a declarat un oficial al serviciilor secrete israeliene pentru site-ul israelian Ynetnews. „Dar dacă ar fi vorba de alte obiective, cum ar fi paralizarea capacității de lansare a armelor chimice sau descurajarea lui Assad de a recurge din nou la ele, atunci există multe dubii că oricare dintre aceste obiective a fost atins”. Această afirmație coincide în mare parte cu aceea făcută de un alt ofițer de informații de la Tel Aviv, care, la rîndul său, a pus sub semnul îndoielii eficiența atacului SUA, Franței și Marii Britanii împotriva unor ținte din Siria. „Declarația de „misiune îndeplinită”, conform căreia capacitățile lui Assad de a folosi arme chimice a fost lovită, nu are niciun temei”, a afirmat pentru presa israeliană ofițerul Mossad.

Dacă aceste comentarii ale oamenilor Mossadului vor atîrna greu, este posibil ca presiunea Israelului asupra Occidentului de a lovi ținte din Siria să continue și să fie chiar mai accentuată. Și asta pentru că Israelul susține, prin vocea ministerului Apărării și prin cea a Mossad, că Președintele Assad ar fi păstrat 5-10% din stocurile sale de arme chimice după semnarea unui acord de dezarmare a Siriei, din Septembrie 2013, și a făcut încercări pentru a ascunde ceea ce a mai rămas, susține YnetNews. Site-ul italian Occhidellaguerra.it scrie, într-un articol pe această temă, că, dacă aceste declarații ale oficialilor serviciilor secrete israeliene sunt citite printre rînduri, mesajul este unul mai clar decît pare. Astfel, dacă statul evreu crede că Bashar al- Assad deține încă un control deplin asupra presupusului său arsenal chimic, atunci Israelul se va considera autorizat să lovească din nou teritoriul sirian. Sau, în condițiile în care scopul său declarat rămîne prezența Iranului la frontierele sale, Israelul va cere Occidentului să depună eforturi suplimentare împotriva guvernului sirian.

Iohannis a vorbit despre un comportamentul ostil din Est: Este o ameninţare la securitatea europeană

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a vorbit, Joi, în deschiderea lucrărilor seminarului „Redefinirea contextului de securitate în Europa de Sud-Est – o abordare de la Bucureşti”, despre ameninţările din Regiunea Mării Negre, amintind despre un "comportament ostil care vine dinspre Est".

“Cred că suntem cu toţii de acord că regiunea Mării Negre are o greutate aparte în ecuaţia de securitate la nivel internaţional. Regiunea Mării Negre se află la intersecţia Vecinătăţilor Estice şi Sudice ale NATO şi ale UE – cu ameninţările, riscurile şi provocările specifice: conflicte regionale îngheţate sau active, noi ameninţări de natură cibernetică, hibridă şi teroristă, migraţie ilegală. You name it, we have it. Toate acestea trebuie abordate în mod coordonat şi coerent, ceea ce reprezintă în sine deja o provocare. În prezent, o ameninţare importantă la adresa securităţii europene este reprezentată, evident, de comportamentul ostil care vine dinspre Est, ca să nu fiu prea concret”, a spus Klaus Iohannis.

Preşedintele României a vorbit şi despre obiectivul major al României, acela de a-şi consolida securitatea prin eforturi la nivel naţional. “Pe fondul acestor evoluţii, obiectivul major al României este de a-şi consolida securitatea prin eforturi la nivel naţional şi valorificînd cît mai bine parteneriatele strategice dezvoltate de-a lungul timpului, în mod special Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii – cel mai important parteneriat strategic al ţării noastre – precum şi rolul nostru în NATO, dar şi în cadrul Uniunii Europene. Mediul actual de securitate generează, însă, şi o fereastră de oportunitate, care plasează această parte a Europei în prim-planul dezbaterilor transatlantice”, a mai spus preşedintele României.

Iohannis a vorbit şi despre parteneriatul strategic cu NATO şi a făcut apel la solidaritate în interiorul Alianţei Nord-Atlantice. “În primul rînd, este necesară întărirea solidarităţii în interiorul NATO, inclusiv prin consolidarea relaţiei transatlantice. În NATO, relaţia transatlantică este garanţia funcţionării optime a Alianţei şi a apărării colective definite de articolul V al Tratatului de la Washington. De aceea – şi cred că acest lucru merită spus în contextul unui seminar organizat de CEPA la Bucureşti – România încurajează activităţile desfăşurate de militarii americani pe teritoriul nostru, în cadru aliat sau bilateral, şi creşterea prezenţei militarilor şi echipamentului militar american în România”, a mai spus şeful statului român.

Scandalul SKRIPAL. Londra este acuzată că a încălcat limitele decenţei incriminîndu-l pe Putin de implicare în programul chimic

Marea Britanie a trecut toate "liniile roşii" şi a încălcat limitele decenţei prin lansarea de acuzaţii că Preşedintele rus Vladimir Putin este implicat în programul chimic militar, a declarat, Vasili Nebenzia, ambasadorul Moscovei la Naţiunile Unite, citat de agenţia de ştiri Tass. Potrivit diplomatului rus, partea britanică a transmis membrilor Consiliului de Securitate al ONU un document "ca de obicei, plin de acuzaţii false, nefondate şi calomnioase". "De data aceasta, colegii noştri britanici au mers chiar mai departe: ei l-au acuzat direct pe Preşedintele Putin că este implicat în programul chimic militar",a afirmat oficialul rus. "Nu ştiu dacă Londra sau misiunea britanică văd că au depăşit linia roşie şi pragul de decenţă. Cred că ar trebui să mulţumiţi Preşedintelui nostru pentru faptul că este un om reţinut", a spus Nebenzia, adăugînd că aceste acţiuni nu sunt altceva decît o încercare de a "demoniza Rusia şi de a contesta legitimitatea şi rolul acesteia pe scena globală".