Matteo Salvini se gîndeşte să candideze la şefia Comisiei Europene

Liderul extremei drepte italiene Matteo Salvini, vicepremier şi ministru de Interne în Guvernul de la Roma, a declarat, Joi, că are în vedere să devină candidat la preşedinţia Comisiei Europene în cazul victoriei unei coaliţii suveraniste la viitoarele alegeri europarlamentare, din Mai 2019, transmite AFP, potrivit agerpres.

”Este adevărat, prieteni din diferite ţări europene îmi cer acest lucru, îmi propun acest lucru. Sunt măgulit de faptul că ei văd în mine un punct de referinţă pentru apărarea popoarelor, chiar şi în afara Italiei”, a afirmat Salvini într-un interviu pentru cotidianul La Repubblica. ”În acest moment, între buget, Europa, imigranţi, nu am avut timp să evaluez propunerea. Luna Mai este încă departe. Vom vedea, voi reflecta”, a adăugat politicianul italian. Parlamentul European a cerut ca preşedinte al Comisiei Europene să devină unul din capii de listă în alegeri, aşa cum s-a întîmplat cu Juncker în 2014.

Cu toate acestea, Preşedintele francez Emmanuel Macron şi alţi lideri europeni, care îl vor nominaliza de fapt pe succesorul lui Jean-Claude Juncker, actualul preşedinte al CE, se opun unei legături automate între alegerile europarlamentare şi poziţia de şef al Comisiei Europene. În acest caz, liderii ar putea selecta pe cineva care nu se va fi aflat pe lista de candidaţi, dar şi acea persoană ar avea nevoie de aprobarea PE. Tratatul de la Lisabona prevede că liderii statelor membre se vor reuni după alegerile europarlamentare pentru a propune Parlamentului European un candidat pentru funcţia de preşedinte al Comisiei Europene ‘luînd în calcul’ rezultatele alegerilor europene. 

Parisul a decretat stare de catastrofă naturală în 126 de comune, în urma inundaţiilor

Starea de catastrofă naturală a fost decretată în 126 de comune din departamentul Aude afectate la începutul acestei săptămîni de inundaţii grave, soldate cu 14 morţi şi 75 de răniţi, a indicat joi Jurnalul Oficial, citat de AFP, potrivit agerpres.

Decretul interministerial priveşte în special comunele Trebes, Villegailhenc, Villalier, Villardonnel, Carcassonne şi Saint Couat d’Aude, grav afectate de intemperii în noaptea de Duminică spre Luni. Acesta va permite sinistraţilor să fie despăgubiţi rapid de către asiguratori sub auspiciile regimului de „catastrofe naturale” promis luni de premierul Edouard Philippe. Dosarele comunelor afectate care nu sunt vizate de decret vor fi tratate „cît mai curînd posibil”, iar „Guvernul a solicitat deja mobilizarea fondului de extremă urgenţă pentru a permite sinistraţilor să facă faţă celor mai urgente nevoi esenţiale”, a declarat purtătorul de cuvînt al Guvernului, Benjamin Griveaux, după Consiliul de miniştri. Acest „episod mediteranean” care a lovit Aude se numără printre cele mai grave intemperii care au afectat Franţa în ultimii zece ani. Potrivit ultimului bilanţ al Prefecturii din Aude, 14 persoane au murit şi 75 sunt rănite în urma inundaţiilor. Primul ministru s-a deplasat Luni în zona afectată, iar Preşedintele Emmanuel Macron va merge „cît mai curînd posibil”, a indicat Palatul Élysée.

Presa rusă, în stare de şoc după masacrul de la şcoala din Crimeea

Presa rusă este de Joi în stare de şoc după masacrul comis la un liceu tehnic din Kerci, Crimeea, unde un elev a ucis 19 persoane, după care s-a sinucis, şi califică tragedia drept un „Columbine rus”, relatează AFP, potrivit agerpres.

Mai multe mass-media fac o paralelă cu acel măcel care a avut loc în 1999 într-un liceu din SUA şi care s-a soldat cu 13 morţi, în condiţiile în care fotografii cu presupusul autor din Kerci difuzate Miercuri pe internet îl arată pe acesta purtînd o ţinută similară celei a lui Eric Harris, unul dintre autorii masacrului de la liceul din Columbine, statul american Colorado. Cotidianul rus Kommersant evocă „o crimă fără precedent pentru Rusia”, unde un masacru de asemenea amploare care să aibă loc într-o şcoală, cu utilizarea unei arme de foc şi de încărcături explozive, nu s-a mai întîmplat pînă acum. Ucigaşul, identificat drept Vladislav Rosliakov, 18 ani, „se deplasa dintr-o sală de cursuri în alta şi, precum un combatant experimentat al forţelor speciale, arunca întîi o grenadă artizanală, apoi intra şi deschidea focul asupra oamenilor”, subliniază cotidianul.

Kommersant precizează că tînărul „a crescut într-o familie destul de săracă”: tatăl lui, cu handicap, nu locuia cu mama băiatului. Femeia lucrează într-o clinică şi este membră a Martorilor lui Iehova, organizaţie considerată „extremistă” şi interzisă în Rusia. „Atacul pune sub semnul întrebării capacitatea statului de a asigura securitatea în Crimeea, o nouă regiune” pentru Rusia, care a anexat peninsula ucraineană în 2014, notează la rîndul său cotidianul Vedomosti. „Nimeni nu poate garanta că aceasta nu se va întîmpla din nou”, atenţionează cotidianul Izvestia, dezvăluind că „nu există nici acum în Rusia un serviciu psihologic de calitate în mediul şcolar, nici un sistem de centre de ajutor familial în caz de criză sau un organism federal însărcinat cu securitatea instituţiilor de învăţămînt”.

Putin promite o investigaţie completă în urma atacului din Crimeea

Vladimir Putin, Preşedintele Rusiei, a promis, Miercuri după-amiază, o investigaţie completă în cazul atacului produs la un colegiu liceal din Crimeea, potrivit Mediafax.

„Motivele şi ipotezele acestei tragedii sunt investigate complet. Publicul va fi informat despre rezultatele eforturilor serviciilor de securitate şi agenţiilor secrete. În acest moment, este clar că este vorba de o crimă”, a declarat Vladimir Putin, citat de site-ul agenţiei Tass. Potrivit celui mai recent bilanţ, 18 persoane au fost ucise, iar alte 47 au fost rănite în urma atacului comis Miercuri la Colegiul Politehnic din oraşul Kerci, situat în Crimeea. Autorităţile ruse au declarat că un elev a produs o explozie, iar apoi a deschis focul spre colegi. Autorul atacului s-a sinucis. Ipoteza privilegiată de anchetatori este cea a unor crime, dar nu este exclus un atac terorist.

Theresa May este încîntată la ideea de prelungire a perioadei de tranziţie post-Brexit

Premierul britanic Theresa May este deschisă ideii de prelungire a perioadei de tranziţie post-Brexit „cu cîteva luni”, a scris Joi pe Twitter editorul politic de la BBC Laura Kuenssberg, relatează Reuters.

Liderii UE au în vedere posibilitatea ca perioada de tranziţie post-Brexit, în care Marea Britanie ar respecta regulamentele UE, să fie prelungită cu un an ca o modalitate de a oferi Londrei mai mult timp pentru un acord comercial între UE şi Regatul Unit pe care acesta îl doreşte pentru a soluţiona problema frontierei irlandeze. Dar, pînă acum, May a exclus în mod repetat prelungirea perioadei de tranziţie. Kuenssberg a sugerat, Joi, că Theresa May ar putea fi deschisă pentru o prelungire de cîteva luni, dar orice demers pentru a face acest lucru ar fi extrem de nepopular printre susţinătorii fermi ai Brexitului din cadrul Partidului Conservator, al premierului britanic. La rîndul său, ministrul de Finanţe francez Bruno Le Maire a afirmat că ţara sa este deschisă să sprijine oferta negociatorului european pentru Brexit, Michel Barnier, de a prelungi cu un an perioada de tranziţie post-Brexit.

„Este datoria Preşedintelui francez să decidă dacă o prelungire este în interesul nostru”, a declarat Le Maire pentru canalul parlamentar Public Senat TV, adăugînd ca Franţa face pregătirile necesare pentru un scenariu al unui Brexit fără acord. „Cred că este în interesul nostru să facem tot posibilul pînă în ultimul moment pentru a ajunge la un acord cu Marea Britanie. Linia noastră roşie este o înţelegere care ar slăbi piaţa unică şi UE”, a spus el. Posibilitatea extinderii cu un an a perioadei de tranziţie post-Brexit în vederea negocierii viitoarei relaţii între Londra şi UE vizează mai ales soluţionarea problemei frontierei între Irlanda şi provincia britanică Irlanda de Nord, principalul punct de divergenţă al discuţiilor.

Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord urmează să părăsească Uniunea Europeană la 29 Martie 2019. Uniunea Europeană doreşte să se evite o ‘frontieră dură’ între provincia britanică Irlanda de Nord şi Republica Irlanda, astfel încît Irlanda de Nord să rămînă în uniunea vamală şi în piaţa unică europeană. 

Cina cea de taină! ‘Şefii’ Europei s-au întîlnit pe terasa unui restaurant din Bruxelles 

Preşedintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Angela Merkel şi premierul belgian Charles Michel au fost văzuţi, Miercuri seara, stînd de vorbă pe terasa unui restaurant din centrul Bruxellesului după summitul Uniunii Europene pentru Brexit, a informat EFE, potrivit agerpres. Cei trei lideri au sosit împreună pe jos la restaurantul Roy d’Espagne, unul dintre cele mai emblematice localuri din Grand Place, şi s-au aşezat la terasă sub privirile curioşilor şi ale agenţilor de securitate. În Februarie 2016, Merkel şi premierul spaniol de la acea vreme, Mariano Rajoy, s-au dus la unul dintre cele mai populare localuri din Bruxelles, un chioşc unde se vînd cartofi prăjiţi, în apropiere de Piaţa Jourdan, situată lîngă sediul Consiliului European.

Un american va înfunda puşcăria după ce a dat foc unei moschei din Texas

 Un bărbat de 26 de ani găsit vinovat pentru incendierea unei moschei din Texas în Ianuarie 2017 a fost condamnat la peste 24 de ani de închisoare, a anunţat Ministerul american al Justiţiei într-un comunicat, relatează AFP.

Marq Perez a fost găsit vinovat de un juriu în luna Iulie de o infracţiune agravată de o motivaţie cu caracter rasist pentru incendierea Centrului islamic Victoria, o moschee situată în localitatea cu acelaşi nume din sudul Texasului. La proces, un martor care era împreună cu el în noaptea incendiului a descris modul în care Perez a folosit o brichetă pentru a da foc la hîrtii din interiorul moscheii. El a precizat că Marq Perez a dat foc moscheii pentru că voia „să trimită un mesaj”. Alţi martori au mai spus la proces că el profera frecvent insulte islamofobe.

„Condamnarea demonstrează că infracţiunile de ură rasială nu vor fi tolerate”, a declarat Edward Michel, agent al FBI responsabil de dosar, citat în comunicat. „Toată lumea în această ţară are dreptul de a crede în deplină libertate, fără a se teme de violenţă”, a spus John Gore, adjunct interimar al ministrului Justiţiei. „Acest acuzat a terorizat comunitatea musulmană din Victoria”, a adăugat el. Cînd Marq Perez a aflat că această comunitate a strîns bani pentru a reconstrui moscheea, el i-a spus unui martor că o va incendia din nou dacă va fi reconstruită, potrivit unui comunicat al ministerului. Incendierea moscheii a dus la o reacţie amplă de solidaritate internaţională. Peste un milion de dolari au fost adunaţi pentru reconstrucţie, provenind de la donatori din peste 90 de ţări. Moscheea s-a redeschis în Septembrie. 

Mai mulţi acţionari ai Facebook susţin înlăturarea lui Mark Zuckerberg din funcţia de preşedinte al Facebook

Mai multe fonduri publice care deţin acţiuni la Facebook au susţinut Miercuri o propunere de înlăturare a lui Mark Zuckerberg din funcţia de preşedinte al companiei, afirmînd că operatorul reţelei sociale nu a gestionat bine mai multe scandaluri de amploare, transmite Reuters preluat de news.ro

Propunerea, care va fi votată la adunarea generală a acţionarilor care va avea loc în luna Mai  2019, cere Consiliului de Administraţie al Facebook să transforme postul de preşedinte al board-ului într-o funcţie independentă. Facebook nu a răspuns imediat solicitărilor de comentarii. Trezoreriile statelor Illinois, Rhode Island şi Pennsylvania şi trezorerierul oraşului New York, Scott Stringer, s-au alăturat propunerii făcute în acest sens de fondul de hedging Trillium Asset Management în luna iunie. ”Facebook are un rol extins în societate şi în economia noastră. Au o responsabilitate socială şi financiară să fie transparente – acesta este motivul pentru care cerem independenţă şi responsabilitate în board-ul companiei”, a spus Stringer.

Potrivit propunerii, lipsa unui preşedinte independent şi a supravegherii a contribuit la gestionarea necorespunzătoare a unei serii de controverse grave, inclusiv implicarea Rusiei în alegerile din Statele Unite şi scurgerea de date către Cambridge Analytica. Zuckerberg deţine aproximativ 60% din drepturile de vot, potrivit unei declaraţii depuse în Aprilie la autorităţile de reglementare. Fondurile de pensii din New York City deţineau aproximativ 4,5 milioane de acţiuni Facebook, la 31 Iulie. Trezoreria din Pennsylvania deţine 38.737 de acţiuni Facebook, potrivit purtătorului de cuvînt al instituţiei, iar Trillium 53.000 de acţiuni. Datele referitoare la deţinerile trezoreriilor din Illinois şi Rhode Island nu au fost disponibile imediat.

Reacție dură a SUA – nu acceptă comercianţii canadieni de canabis

Comercianţii de canabis, care pot funcţiona legal în Canada începînd de Miercuri, nu vor fi acceptaţi în Statele Unite, a anunţat în aceeaşi zi un oficial al serviciului vamal american, citat de AFP preluat de agerpres.

Deşi în mai multe state americane şi în Capitala Washington este permisă folosirea canabisului în scop recreativ, marijuana este în continuare interzisă în SUA la nivel federal. „Dacă un canadian vine în Statele Unite după ce şi-a exprimat intenţia de a facilita sau de a dezvolta industria marijuanei, nu va putea fi primit”, a avertizat Christopher Perry, reprezentant al vameşilor americani, într-o conferinţă de presă la Detroit. Canada a devenit, Miercuri, prima ţară din G20 şi a doua din lume (după Uruguay, care a deschis drumul în 2013) unde s-a legalizat canabisul ca mijloc recreativ, după aproape un secol de prohibiţie, iar ora 00.00 primul magazin legal de canabis şi-a deschis porţile în St. John’s, Capitala provinciei Newfoundland şi Labrador.

Guvernul Orban se adresează Curţii de Justiţie a UE în legătură cu Raportul Sargentini privind statul de drept în Ungaria

Guvernul ungar s-a adresat Curţii de Justiţie a UE (CJUE) cu o plîngere în legătură cu faptul că Parlamentul European (PE) a încălcat regulile de vot cînd a adoptat Raportul Sargentini privind statul de drept în Ungaria, a anunţat ministrul ungar al Justiţiei, informează MTI, potrivit Agerpres.

Potrivit Guvernului ungar, pe baza reglementărilor PE, abţinerile pot fi ignorate în cursul unui vot normal, dar această regulă nu poate fi urmată în cazul procedurile speciale. Deci documentul nu avea majoritatea de două treimi necesară pentru a trece, a precizat ministrul ungar al Justiţiei, Laszlo Trocsanyi, într-o conferinţă de presă. În total, 448 de europarlamentari au votat în favoarea raportului eurodeputatei Judith Sargentini (Verzi), care declară că democraţia, statul de drept şi drepturile fundamentale sunt ameninţate în Ungaria, constituind un risc clar de încălcare gravă a valorilor UE. Votul în care 197 de eurodeputaţi s-au opus şi 48 s-au abţinut a declanşat Articolul 7 împotriva Ungariei. „PE nu a respectat regulile propriilor operaţiuni”, a insistat Trocsanyi. Răspunzînd la o întrebare, el a declarat că dacă instanţa din Luxemburg va decide în favoarea Ungariei, „nu va exista un Raport Sargentini” şi procedura comunitară de infringement împotriva ţării sale „va fi nulă şi neavenită”.

Salvini: Italia nu va sprijini prelungirea sancţiunilor împotriva Rusiei

Italia nu va sprijini prelungirea sancţiunilor economice instituite de Uniunea Europeană împotriva Rusiei, a declarat Miercuri la Moscova vicepremierul italian Matteo Salvini, transmite agenţia Reuters.

Sancţiunile împotriva Rusiei au fost iniţiate de UE în anul 2014, după ce Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea, iar de atunci au fost reînnoite la fiecare şase luni, ultima prelungire a lor urmînd să expire la sfîrşitul anului. ‘Dacă ni se va cere să confirmăm (sancţiunile), vom spune ‘nu”, a susţinut Salvini într-o transmisiune live pe Facebook de la Moscova, unde se află într-o vizită oficială. ‘Este clar că nu are niciun sens să existe’ aceste sancţiuni, a completat el. Cu o zi în urmă şi premierul italian, Giuseppe Conte, s-a declarat împotriva acestor sancţiuni împotriva Rusiei, argumentînd că ele aduc prejudicii întreprinderilor italiene.