Realitatea internationala pe scurt (18 Mai 2018)

‘Noi suntem viitorul Europei!’, a proclamat Viktor Orban

Centrul de gravitate ale economiei europene se deplasează treptat către Est, a estimat Vineri premierul ungar Viktor Orban, după ce membrii noului Guvern pe care îl conduce au depus jurămîntul, transmite MTI. ”În 1990, Europa era viitorul nostru, dar astăzi noi suntem viitorul Europei”, a spus şeful Executivului de la Budapesta, potrivit căruia Ungaria şi ţările central-europene reprezintă regiunea cu cea mai rapidă creştere economică din interiorul Uniunii Europene. Viktor Orban a adăugat că noul Guvern ungar ‘priveşte către orizontul european’. ”Deşi servim ţara, locul nostru este în Europa”, a afirmat Orban în discursul rostit în faţa parlamentului.

El a adăugat că membrii comunităţii sale politice mai degrabă au format o echipă şi nu au intrat în competiţie unul cu altul. ”Peste tot în Ungaria, multe sute de oameni sunt dornici să-şi asume responsabilitatea conducerii în această comunitate politică şi există suficienţi oameni dedicaţi pentru a ocupa aceste posturi pentru cîteva Guverne”, a menţionat premierul ungar. Pe de altă parte, Viktor Orban a subliniat că Europa va continua să fie ameninţată de migraţia în masă pentru mulţi ani de acum înainte. El s-a pronunţat pentru protejarea fermă a frontierelor blocului comunitar şi pentru gestionarea cu calm a riscurilor de securitate cu care se confruntă continentul european.

Germanii nu mai văd în SUA un partener de încredere

Majoritatea germanilor nu mai consideră Statele Unite ale Americii ca fiind un partener de încredere, potrivit rezultatelor unui sondaj publicate Vineri de postul public de televiziune german ZDF, preluat de dpa. Conform acestui sondaj, 82% dintre germani sunt de părere că, după instalarea Preşedintelui Donald Trump la Casa Albă, nu se mai poate pune bază pe SUA ca partener internaţional. Doar 14% dintre cei intervievaţi au apreciat că America este un partener diplomatic de încredere. Comparativ, 36% dintre participanţii la sondaj au afirmat că Rusia reprezintă un aliat puternic şi 43% au spus acest lucru despre China. În acelaşi timp, 58% dintre germani consideră Rusia ca nefiind de încredere şi 43% au această percepţie despre China. Acelaşi sondaj a mai arătat că 65% dintre germani se pronunţă pentru menţinerea acordului nuclear internaţional cu Iranul, denunţat de Preşedintele Trump, şi 28% şi-au manifestat scepticismul în acest sens. 

Ungaria se declară insultată de ultimele comentarii ale Congresului mondial evreiesc

Ungaria şi cetăţenii ei sunt „profund insultaţi” de comentariile publice făcute de Ronald Lauder, preşedintele Congresului mondial evreiesc, referitor la mutarea de la Budapesta la Berlin a organizaţiei lui George Soros Fundaţia pentru societate deschisă, a comunicat Vineri biroul de presă al premierului ungar Viktor Orban, transmite agenţia MTI, potrivit agerpres. Ronald Lauder şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu această mutare, declarînd pentru tabloidul german Bild că „nu este de acord cu tot ce face sau spune miliardarul american George Soros”, dar că un om „care a făcut atît de multe” pentru răspîndirea democraţiei în ţările central-europene după căderea comunismului nu merită acest tratament. Viktor Orban i-a adresat lui Lauder o scrisoare în care îşi manifestă dezamăgirea faţă de declaraţiile sale, a precizat pentru MTI purtătorul de cuvînt al premierului Bertalan Havasi.

„Se ştie foarte bine şi este evident la Budapesta că motivul mutării Fundaţiei pentru o societate deschisă este faptul că Ungaria a introdus reguli care cer creşterea transparenţei organizaţiilor finanţate din străinătate”, a scris Orban. „Vă atrag respectuos atenţia asupra faptului că Fundaţia şi fondatorul său se fac personal responsabili de creşterea antisemitismului în Europa. Au adus în Europa oameni – printre migranţi – ale căror vederi politice şi religioase au sporit dramatic vulnerabilitatea comunităţilor noastre evreieşti. Prin contrast, Ungaria şi Guvernul său protejează comunităţile evreieşti europene prevenind intrarea necontrolată a migranţilor în Uniunea Europeană”, notează premierul ungar. „Politica noastră are raţiuni morale şi teoretice şi serveşte totodată ideii de coexistenţă între evrei şi creştini, în care continuăm să credem cu convingere. Pentru acest lucru nu aşteptăm nici un fel de recunoaştere sau recunoştinţă din partea Congresului mondial evreiesc, desigur” – mai menţionează Orban în scrisoarea adresată lui Lauder. 

Doi fraţi egipteni au fost arestaţi, după dejucarea unui nou atentat la Paris

Un nou atentat a fost dejucat în Franţa şi doi fraţi de origine egipteană au fost arestaţi, a anunţat Vineri ministrul Afacerilor Interne francez, Gerard Collomb, informează AFP. „Erau doi tineri de origine egipteană care se pregăteau să comită un atentat, fie cu exploziv, fie cu ricină, această otravă foarte puternică”, a declarat ministrul francez la postul BFMTV. „Ei aveau tutoriale care explicau cum pot fi fabricate otrăvuri pe bază de ricină”, a continuat acesta, adăugînd că cei doi tineri comunicau pe mesageria criptată Telegram. „Arestarea a avut loc în arondismentul 18 din Paris”, în Nordul Capitalei, a declarat pentru AFP o sursă apropiată anchetei, precizînd că cei doi „au recunoscut că doreau să treacă la fapte”. Potrivit sursei, arestarea a avut loc Vineri, 11 Mai, în ajunul atacului cu cuţit întreprins la Paris de Hamzat Azimov, un jihadist franco-rus care a ucis o persoană şi a rănit alte cinci în cartierul Opera, în plin centrul Capitalei franceze.

În seara zilei de Joi, un prieten al atacatorului, Abdul Hakim A., un franco-rus de 20 de ani, a fost arestat pentru „asociere cu terorişti în vederea pregătirii de atacuri”. Două tinere femei, apropiate ale lui Abdul Hakim A., au fost de asemenea arestate. În total, 51 de atentate au fost dejucate din Ianuarie 2015, a anunţat la sfîrşitul lui Martie premierul francez Edouard Philippe. Franţa s-a cufundat în era violenţei jihadiste în Ianuarie 2015, în urma atentatelor care au avut ca ţintă săptămînalul satiric Charlie Hebdo, o poliţistă în Montrouge, lîngă Paris, şi un supermarket cuşer lîngă Paris, cele trei atacuri soldîndu-se în total cu 17 morţi.

Putin se întîlneşte cu Merkel să discute despre Siria, Iran şi Ucraina

În timp ce Moscova şi europenii fac eforturi să salveze acordul nuclear iranian, Preşedintele rus Vladimir Putin are Vineri, în staţiunea Soci, o întrevedere cu cancelarul german Angela Merkel, fiind prima întîlnire directă a celor lideri în ultimul an, relatează AFP, potrivit agerpres. Cu acest prilej, liderul de la Kremlin, care s-a impus în ultimii ani ca un actor major în Orientul Mijlociu, ar putea încerca să exercite presiuni pentru relansarea procesului politic în Siria. Înainte de primirea cancelarului german, apoi săptămîna viitoare a Preşedintelui francez Emmanuel Macron, Putin l-a primit Joi la reşedinţa sa pe Preşedintele sirian Bashar al-Assad, evocînd aspecte legate de perioada post-conflict cu un lider de la Damasc care a ieşit întărit ca urmare a succeselor militare datorate intervenţiei militare ruse: soluţionarea politică, reconstrucţia şi revenirea refugiaţilor.

Aceasta este prima întîlnire bilaterală între Putin şi Merkel în ultimul an, ultima avînd loc tot la Soci, în Mai 2017. „Va fi un schimb de opinii foarte interesant, avînd în vedere că nu au existat contacte directe de foarte mult timp” între cei doi lideri, care vorbesc limbile germană şi franceză şi au convorbiri telefonice în mod constant, a afirmat consilierul Kremlinului, Iuri Uşakov. Merkel şi Putin ar urma, de asemenea, să discute aspecte legate de construirea unui al doilea gazoduct submarin între Germania şi Rusia prin Marea Baltică, un proiect contestat de mai multe ţări din UE. 

Gaza: Sesiune extraordinară a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului în legătură cu trimiterea de anchetatori internaţionali

Consiliul ONU pentru Drepturile Omului se reuneşte Vineri în sesiune extraordinară pentru a decide cu privire la trimiterea de anchetatori internaţionali după uciderea a zeci de palestinieni de către Armata israeliană în timpul ciocnirilor de la frontiera Fîşiei Gaza cu Israelul, relatează AFP, potrivit agerpres. Proiectul de rezoluţie, prezentat Consiliului de către Pakistan în numele Organizaţiei Cooperării Islamice şi asupra căruia se vor pronunţa cele 47 de state membre, cere trimiterea „de urgenţă a unei comisii de anchetă internaţională independentă”.

Reuniunea extraordinară a fost solicitată la începutul acestei săptămîni de „Palestina şi Emiratele Arabe Unite, în numele ţărilor arabe”, a informat ONU. Ea este sprijinită de 51 de ţări între care, altele decît ţările arabe, China, Franţa, Brazilia, Suedia, Belgia, Irlanda, Elveţia, Iran, Africa de Sud, Nigeria, Mexic, Portugalia şi Spania. Cei 47 de membri ai Consiliului vor dezbate apoi proiectul de rezoluţie care cere ONU să investigheze cu privire la „toate încălcările drepturilor omului şi ale dreptului umanitar internaţional” în Ierusalimul de Est şi în Gaza, „în contextul atacurilor militare în timpul demonstraţiilor civile care au început la 30 Martie 2018”.

Forţele israeliene au ucis Luni aproape 60 de protestatari palestinieni şi au rănit alţi 2.500 în timpul protestelor masive de-a lungul barierei de securitate care separă Israelul de Fîşia Gaza, devenind cea mai sîngeroasă zi din timpul conflictului israeliano-palestinian din 2014.

Preşedintele Poloniei solicită desfăşurarea Căştilor Albastre în Ucraina

Preşedintele polonez Andrzej Duda a pledat Joi în Consiliul de Securitate al ONU pentru desfăşurarea unei forţe a Căştilor Albastre în Ucraina, „de-a lungul frontierei” cu Rusia şi „în întregul Est (ucrainean) aflat în mîinile separatiştilor” proruşi, informează Vineri AFP. „Susţinem desfăşurarea unei misiuni de pace a ONU” în Ucraina, a declarat Duda în timpul unei conferinţe de presă, reluînd o parte din discursul rostit cu puţin timp înainte de aceasta în faţa Consiliului de Securitate, prezidat în Mai de Polonia şi care desfăşura o reuniune asupra dreptului internaţional şi păcii în lume.

În Septembrie, Rusia a cerut Consiliului de Securitate, într-un proiect de rezoluţie, să autorizeze desfăşurarea în Estul Ucrainei, unde forţele ucrainene luptă cu separatiştii proruşi, o misiune de militari uşor înarmaţi, pentru a-i proteja pe cei circa 600 de observatori ai Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE).

Ucraina cere de multă vreme trimiterea de forţe de menţinere a păcii, însă, spre deosebire de Moscova, doreşte desfăşurarea lor în toată zona de conflict, mai ales pentru a controla frontiera ruso-ucraineană. Potrivit Kievului, arme şi combatanţi dinspre Rusia continuă să intre pe teritoriul ucrainean. Dacă o propunere pentru trimiterea de Căşti Albastre în Estul ucrainean ar fi supusă la vot în Consiliul de Securitate, ea s-ar lovi, probabil, de un veto al Rusiei. Conflictul în care Armata ucraineană se confruntă cu separatiştii proruşi în Estul acestei foste republici sovietice s-a soldat cu peste 10.000 de morţi de la declanşarea lui, în Aprilie 2014. 

Trump a fost lăudat de către Stoltenberg pentru rolul său în stimularea majorării contribuţiilor la NATO

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a adresat Joi cuvinte de laudă Preşedintelui american Donald Trump, pentru rolul său în stimularea majorării cheltuielilor de apărare de către state membre ale NATO, informează Vineri dpa. Stoltenberg l-a felicitat pe Trump pentru „leadership-ul său în problema majorării cheltuielilor pentru apărare, pentru că este foarte important ca noi toţi să contribuim mai mult la securitatea noastră comună”. Potrivit lui Stoltenberg, acţiunile lui Trump „au avut un impact real şi am văzut aceasta pentru că toţi aliaţii au majorat cu miliarde acest buget”. „Aceasta este important, pentru că trăim într-o lume tot mai impredictibilă şi în aceste condiţii avem nevoie de un NATO puternic şi de investiţii mai mari în securitatea noastră”, a adăugat Stoltenberg. Statele membre ale NATO au convenit să contribuie cu 2% din Produsul lor Intern Brut (PIB) la un NATO mai puternic, însă de atunci Preşedintele Trump a atenţionat pe multe dintre ele că nu-şi ţin promisiunile.

La rîndul său, Trump a recunoscut un progres în creşterea contribuţiilor. „Suntem încîntaţi să vă informăm că anul acesta, ca rezultat al eforturilor noastre comune, am asistat la cea mai mare creştere a cheltuielilor (pentru apărare) din ultimul sfert de secol din partea statelor membre europene şi a Canadei”, a declarat Trump, felicitîndu-l pe Stoltenberg. El a felicitat alte şapte state membre ale NATO, care alături de SUA vor atinge pragul de 2% din PIB contribuţii alocate pentru apărare: Polonia, România, Estonia, Letonia, Lituania, Grecia şi Marea Britanie. Dar, la fel cum a făcut şi în trecut, Trump a arătat cu degetul spre Germania pentru „deficitul ei de durată în ceea ce priveşte contribuţiile pentru apărare”. Jens Stoltenberg s-a deplasat la Washington pentru a purta discuţii înainte de summitul NATO programat să aibă loc în Iulie la Bruxelles.

Trump avertizează!

Preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, a avertizat Joi că Washingtonul „se va ocupa” de ţările membre NATO care nu îşi respectă obligaţiile faţă de alianţă, informează Reuters. Ca exemplu de ţară care nu face suficiente eforturi, el a menţionat explicit Germania, potrivit agerpres. La şedinţa Cabinetului american unde Preşedintele a făcut aceste remarci a participat şi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Acesta a elogiat activitatea lui Trump în sprijinul alianţei Nord-atlantice: „Rolul dumneavoastră conducător în privinţa cheltuielilor pentru apărare a contribuit într-adevăr la o schimbare”. Stoltenberg a arătat că în prezent toţi aliaţii îşi sporesc cheltuielile militare şi nici unul nu a mai redus bugetele alocate acestui sector.

Avertismentul Ligii Arabe pentru toate ţările care îşi mută la Ierusalim Ambasadele

Lumea arabă şi-ar putea reconsidera relaţiile cu toate ţările care îşi mută la Ierusalim Ambasadele din Israel, a avertizat Joi, la Cairo, secretarul general al Ligii Arabe, Ahmed Aboul Gheit, citat de DPA. La reuniunea extraordinară a miniştrilor de Externe din statele membre ale Ligii, desfăşurată Joi în Capitala egipteană, şeful diplomaţiei palestiniene, Riyad al-Maliki, le-a cerut omologilor săi să îşi recheme ambasadorii de la Washington pentru consultări, ca un semnal de dezaprobare a deciziei Preşedintelui american Donald Trump de a muta la Ierusalim Ambasada SUA din Israel.

Italia intenţionează să renunțe la moneda euro

Cele două partide conservatoare care au cîștigat alegerile din Italia, Liga Nordului și Mișcarea Cinci Stele, încearcă să ajungă la o înțelegere și să formeze un nou Guvern, iar un prim pas făcut de liderii celor două formațiuni a fost să redacteze un document care a ajuns în spațiul public și care dezvăluie planurile prin care aceștia doresc să forțeze ieșirea Italiei din zona euro. Propunerea cu care au venit cele două partide include modificări referitoare la mai multe „proceduri tehnice specifice”, care le-ar permite țărilor din blocul comunitar să părăsească zona euro și să recapete „suveranitate monetară”.

„Trebuie să revenim la starea de dinainte de Tratatul de la Maastricht, prin care statele europene acționau conform unor dorințe reale de pace, cooperare, solidaritate", au explicat formațiunile Liga Nordului și Mișcarea Cinci Stele într-o declarație comună.

Documentul, care are 39 de pagini, a fost publicat de HuffPost Italia și datează din 14 Mai. El conține mențiuni legate de migrație și datoria externă a țării din Peninsula Italică. Este vorba despre o serie de propuneri pe care cei doi lideri plănuiesc să le facă Bruxelles-ului, iar unele dintre ele ar putea alarma UE. O altă propunere este legată de anularea obligațiunilor italiene în valoare de 250 de miliarde de euro, pe care Banca Centrală Europeană le-a cumpărat, în condițiile în care Italia are a doua cea mai mare datorie publică din zona monedei unice.

Marea provocare a lui Erdogan pentru Europa: Miting cu 20.000 de turci la Sarajevo

Duminică, Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, va organiza primul și singurul miting, în afara granițelor, din cadrul campaniei sale electorale din inima Balcanilor. Liderul de la Ankara și-a dorit alegeri anticipate la 24 Iunie pentru reînnoirea Parlamentului și a Președinției. Numai că, pentru a face acest lucru, are nevoie și de turcii care trăiesc în străinătate. În Uniunea Europeană există un număr de 3 milioane de conaționali ai liderului turc, care ar asigura numărul suficient de voturi pentru partidul lui Erdogan, Justiție și Dezvoltare.

Nu este o coincidență faptul că Germania, Austria și Belgia, unde locuiesc majoritatea turcilor, au interzis adunările electorale pe teritoriul lor. Acesta este motivul principal pentru care Erdogan pregătește la Sarajevo o mare manifestație electorală, la care vor sosi turcii din jumătate din Europa. Presa din Berlin a semnalat plecarea s sute de autobuze din Germania cu această destinație. Cu cîteva secole în urmă, ienicerii otomani ajungeau la Sarajevo pentru a se concentra asupra Vienei. Acum, Erdogan folosește alte arme de propagandă pentru a pătrunde în inima Europei. Marele mitind electoral va avea loc în sala sportivă Zetra, construită pentru Jocurile Olimpice, apoi distrusă pe jumătate de război, dar renovată în ultimii ani. Clădirea poate găzdui 20.000 de persoane, dar se așteaptă un număr și mai mare de oameni. Alături de Erdogan va fi și un prieten personal, Bakir Izetbegovic, membru musulman al Președinției bosniace.