Realitatea internationala pe scurt (18 Iulie 2018)

De ce minte Trump în legătură cu originile tatălui său

Președintele american, Donald Trump, a declarat într-un interviu recent că părinții săi s-au născut în Europa, continent față de care are „un atașament puternic”. Declarația sa este parțial adevărată. În urma recentei vizite în Marea Britanie, Trump a declarat că ambii săi părinți au rădăcini europene, mama sa fiind originară din Scoția, iar tatăl său din Germania, scrie The Guardian. „Părinții mei s-au născut în Uniunea Europeană: mama în Scoția, iar tata în Germania. Iubesc aceste două state, că doar sunt tot acolo, nu?”, a spus Trump. 

Mama șefului de la Casa Albă Mary MacLeod s-a născut, într-adevăr, în Scoția și a emigrat în Statele Unite între cele două războaie mondiale. Însă tatăl său, Fred Trump, s-a născut în New York City, în Statele Unite ale Americii, nu în Germania.

Bunicul Președintelui american este născut în Germania, de unde a plecat la vîrsta de 16 ani, în Manhattan, apoi s-a mutat în Washington și Canada. O bună perioadă de timp, tatăl liderului de la Casa Albă a susținut că este suedez pentru a cîștiga simpatia clienților săi, truc pe care l-a folosit, ani de-a rîndul, însuși Președintele american. Prin aceste afirmații legate de legăturile sale cu Europa, Trump încearcă să cîștige simpatia europenilor. (Sursa: Guardian)

Cercul Arctic este lovit de un fenomen fără precedent, cauzat de temperaturile anormal de mari

Cel puțin 11 incendii de vegetație au izbucnit în zona Cercului Arctic, în Suedia, țara cel mai dur lovită de temperaturile anormal de mari care au cuprins Peninsula Scandinavă în această Vară, relatează The Guardian. Suedia a cerut asistență de urgență din partea statelor membre ale Uniunii Europene pentru a stinge incendiile izbucnite pe o suprafață mare. Cel puțin patru comunități din Nordul țării au fost evacuate din calea flăcărilor, iar zeci de mii de oameni au fost avertizați să rămînă în case, cu ferestrele închise, pentru a evita intoxicarea cu fum. În plus, transportul feroviar a fost întrerupt în zonă.

Satelitul de observație a Pămîntului, Copernicus, arată peste 60 de incendii în Suedia, însă și Norvegia, Finlanda sau Rusia au fost afectate de fenomenele extreme. Norvegia a trimis șase elicoptere ale pompierilor pentru a le veni în ajutor suedezilor, în timp ce Italia trimite două avioane Canadaair CL-415s, care căra și arunca 6.000 de litri de apă. În Vestul Suediei, operațiunile pompierilor au fost oprite, lîngă pădurea Älvdalen, de teamă că temperaturile neobișnuit de mari ar putea cauza explozia proiectilelor nedetonate din timpul războiului. Suedia s-a mai confruntat cu incendii de vegetație și în trecut, însă niciodată pe o suprafață atît de extinsă și atît de aproape de Cercul Arctic. De altfel, acest fenomen extrem s-a răspîndit și în zone precum Groenlanda, Alaska, Siberia sau Canada, toate regiunile confruntîndu-se acum cu incendii de vegetație spontane, pe suprafețe considerabile. Autoritățile suedeze avertizează că riscul de incendii este „extrem de ridicat” în următoarea perioadă, cînd temperaturile vor depăși 30 de grade Celsius.

Final de epurări în Turcia. Ce se va întîmpla în această noapte

Turcia ridică, în noaptea de Miercuri spre Joi, starea de urgenţă instaurată în urmă cu doi ani după un puci eşuat, în cadrul căruia au avut loc epurări în masă, dar opoziţia consideră că situaţia va continua prin intermediul unei noi legi „antiteroriste”, transmite Agerpres. Acest regim excepţional, care extinde considerabil competenţele Preşedintelui şi ale forţelor de securitate, a fost instituit la 20 Iulie 2016, la doar cîteva zile după o tentativă de lovitură de stat sîngeroasă ce a zguduit Turcia în noaptea de 15 spre 16 a aceleiaşi luni, aminteşte France Presse.
Sub starea de urgenţă, autorităţile turce au condus timp de doi ani o vînătoare neîncetată împotriva puciştilor şi presupuşilor lor susţinători, dar de asemenea au vizat opozanţi pro-kurzi acuzaţi de „terorism", media critice şi ONG-uri. Activată pentru o perioadă iniţială de trei luni, starea de urgenţă a fost prelungită de şapte ori, iar ultima extindere expiră Miercuri la ora 22:00 GMT (Joi 01:00 ora Turciei). Guvernul a comunicat că nu va mai exista o nouă prelungire. Ridicarea programată a stării de urgenţă are loc la mai puţin de o lună de la alegerile cîştigate de Erdogan, care i-au conferit omului forte al Turciei puteri sporite, ca urmare a unei revizuiri constituţionale controversate adoptate în ultimul an.

Starea de urgenţă i-a permis lui Erdogan să emită timp de doi ani decrete cu valoare de lege care au modificat profund legislaţia turcă. În termenii reformei constituţionale, Preşedintele turc îşi va păstra această prerogativă după starea de urgenţă. În ultimii doi ani, în Turcia au avut loc epurări în masă în timpul cărora au fost încarcerate aproape 80.000 de persoane suspectate de legături cu puciul sau cu „terorismul". Peste 150.000 de funcţionari publici au fost concediaţi sau suspendaţi.
Printre cele 34 de legi emise în timpul stării de urgenţă se află introducerea unei ţinute unice pentru persoanele închise în legătură cu puciul - o măsură niciodată aplicată pînă acum - sau imunitatea judiciară pentru civilii care s-au confruntat cu puciştii. „Sfîrşitul stării de urgenţă ar putea deschide o nouă pagină în Turcia", a salutat Murat Yetkin, editorialist la ziarul Hurriyet, evocînd o mai mare independenţă a justiţiei şi mass-media. Dar entuziasmul ar putea fi de scurtă durată, o dată cu introducerea în Parlament în această săptămînă a unui proiect de lege susţinut de partidul lui Erdogan ce conţine mai multe măsuri inspirate din prevederile stării de urgenţă. Astfel, potrivit agenţiei de presă Anadolu, textul permite autorităţilor să continue, în următorii trei ani, să demită orice funcţionar bănuit că are legătură cu o „organizaţie teroristă".

În plus, administratorii publici numiţi în timpul stării de urgenţă în fruntea companiilor suspectate de legături cu o „organizaţie teroristă" pot rămîne în funcţie în continuare pentru încă trei ani. Alte măsuri: manifestaţiile şi adunările vor fi, cu excepţia unei autorizaţii speciale, interzise după apusul Soarelui. Autorităţile locale vor putea restricţiona accesul în anumite zone, iar arestul preventiv ar putea dura pînă la 12 zile, în funcţie de natura infracţiunii.
După anunţul ridicării în curînd a stării de urgenţă, liderii turci au insistat asupra necesităţii, consideră ei, de a institui un cadru legislativ care să permită continuarea unei „lupte eficiente" împotriva „grupurilor teroriste". Ankara dă vina pentru încercarea de lovitură de stat pe predicatorul Fethullah Gulen, care locuieşte de 20 de ani în Statele Unite şi neagă orice implicare.

Proiectul de lege urmează să fie studiat de o comisie parlamentară începînd de Joi şi dezbătut în plen de Luni, dar opoziţia deja critică textul. Principala formaţiune anti-Erdogan, Partidul Republican al poporului (CHP social-democrat), acuză Guvernul că doreşte „permanentizarea stării de urgenţă  cu măsuri considerate contrare Constituţiei". „O dată cu acest text, cu măsurile pe care le include, starea de urgenţă nu va fi prelungită timp de trei luni, ci cu trei ani", a acuzat luni Ozgur Ozel, vicepreşedinte al Grupului parlamentar CHP. 

Supraviețuitorii celui mai mare atac armat din SUA, dați în judecată de patronii hotelului din care s-a tras asupra lor

Patronii hotelului Mandalay Bay, din care a fost deschis focul asupra a mii de oameni prezenți la un festival de muzică country, în Octombrie 2017, în Las Vegas, atac soldat cu moartea a 58 de persoane, au dat în judecată sute de supraviețuitori, relatează The Guardian. Decizia a fost luată ca o măsură de precauție pentru a evita orice fel de răspundere, în cazul în care vreuna dintre victime ar fi dat în judecată hotelul. Compania MGM Resorts International, care deține și hotelul Mandalay Bay, a intentat mai multe procese în Nevada, California, New York, dar și alte state, spunînd că „nu poartă nici o răspundere” față de victime și familiile acestora, în cazul celui mai mare atac armat din SUA.

Procesul este adresat celor care au dat sau se gîndesc să dea în judecată hotelul de unde Stephen Paddock a deschis focul asupra oamenilor, a ucis 58 de oameni, a rănit alte cîteva sute, apoi s-a sinucis. Brian Claypool, un avocat care s-a numărat printre cei prezenți la concert în Octombrie 2017, spune că aceste procese sunt o „manevră ipocrită” care se va transforma într-un „dezastru de PR” pentru hotel. „Este o tactică abuzivă de intimidare a supraviețuitorilor care își caută dreptatea”, a declarat Claypool, reprezentantul legal a zeci de victime. Compania care deține hotelul spune însă că resortul își luase toate măsurile de siguranță și că nu putea face nimic pentru a împiedica atacul.

Arestări în masă în clanul Casamonica, cea mai cunoscută grupare mafiotă din Roma

Cel mai cunoscut clan mafiot din Roma, Casamonica, a fost vizat Marţi de o operaţiune majoră a Poliţiei care a efectuat 31 de arestări pentru infracţiuni legate de Mafia, relatează Agerpres, care citează dpa.Suspecţii au fost reţinuţi la Roma şi Calabria, regiune sudică care formează vîrful cizmei italiene, a anunţat Poliţia italiană Carabinieri, potrivit unui comunicat. Potrivit Poliţiei, cei arestaţi sunt acuzaţi de mai multe infracţiuni, între care apartenenţă la Mafia, trafic de droguri, extorsiune şi cămătărie. Aproximativ 250 de ofiţeri, cîini antrenaţi şi un elicopter au luat parte la raidul efectuat în cursul nopţii de Luni spre Marţi, în timp ce Poliţia continuă căutările pentru a aresta şase presupuşi membri ai clanului. Casamonica sunt membri italieni ai minorităţii etnice rome şi au baza la periferia de Sud-Est a Romei. Ei au o reputaţie de temut şi sunt cunoscuţi pentru agresivitatea lor. 

O femeie din Texas a muşcat şi a înghiţit nasul gazdei sale

O femeie din statul american Texas a fost arestată după ce i-ar fi muşcat nasul gazdei sale şi după aceea l-a înghiţit, pentru că aceasta i-a cerut să plece din casă, relatează BBC. Jessica Collins, în vîrstă de 41 de ani, a fost acuzată de agresiune şi de vătămare corporală. Victima, care nu a vrut să fie numită, a declarat pentru postul KTRK News din Houston, că atacul a survenit în propria casă, după o noapte în care au băut la un bar. Aceasta a spus că agresoarea era o prietenă a vecinei sale şi a atacat-o, după ce gazda le-a spus celor două că vremea să plece acasă.

Potrivit femeii agresate, Collins a cerut mai multă băutură şi mai multe ţigări, după ce s-au întors din oraş, Miercurea trecută. Victima a mai declarat că nu a realizat că este rănită grav, decît în drum spre spital. „Am început să-mi sun soţul cînd eram în ambulanţă. Ţipam, că, uite, nu aveam nas. Am 28 de ani şi nu mai am nas.” Femeia, care nu are asigurare medicală, trebuie acum să înfrunte şi facturile medicale mari. O strîngere de fonduri pe internet are ca scop atingerea sumei de 12.000 de dolari, pentru o operaţie de reconstrucţie a feţei. Jessica Collins a fost eliberată pe cauţiune, Luni.

Theresa May ameninţă cu alegeri anticipate

Premierul britanic Theresa May și-a amenințat oponenții din Partidul Conservator că va declanșa alegeri anticipate în Vară dacă aceștia votează împotriva planurilor Guvernului de la Londra privind politica vamală post-Brexit, relatează presa britanică, citată de agenția Reuters, potrivit mediafax. Cotidianul The Times a relatat că liderii conservatori însărcinați cu menținerea disciplinei i-au avertizat în legătură cu această perspectivă pe parlamentarii proeuropeni cu cîteva minute înainte de un vot crucial pe tema politicii vamale.

Parlamentul britanic a respins la limită, Marți, un amendament care ar fi impus Guvernului de la Londra să încerce să negocieze o înțelegere vamală cu UE, dacă pînă la momentul ieșirii din UE, pe 21 Ianuarie 2019, nu există un acord comercial cu Blocul comunitar. Amendamentul, susținut de conservatorii proeuropeni, a fost respins cu 307 voturi împotrivă și 301 pentru. Partidul Conservator se teme că în cazul unor noi alegeri ar putea pierde în fața laburiștilor, care la începutul acestei luni s-au clasat mai bine în sondajele de opinie.

Trump nu ratează nici o ocazie s-o atace pe Merkel: ‘Supervedeta este foarte rău afectată’

Preşedintele american Donald Trump, care a avut un schimb de replici cu cancelarul german Angela Merkel la summitul NATO de săptămîna trecută de la Bruxelles, a trimis din nou săgeţi către lidera germană, aflată de mult timp în funcţie, în legătură cu răspunsul ei plin de omenie faţă de refugiaţii care au început să vină în Europa, relatează Miercuri agenţia dpa, potrivit agerpres. Merkel, care guvernează Germania din 2005, s-a străduit recent să înfiinţeze şi să menţină unită o coaliţie de guvernare.

”Angela a fost o supervedetă pînă cînd a permis unor milioane de oameni să vină în Germania”, a declarat Trump la Fox News. Potrivit interviului, Trump, un populist de dreapta care a căutat să pună capăt imigraţiei către SUA şi care a încercat să oprească primirea de refugiaţi, a dat vina pe politica lui Merkel în domeniul migraţiei pentru problemele ei politice. ”A fost imbatabilă în orice alegeri. A permis unor milioane de oameni să vină (în Germania). Voi spune asta, a fost foarte rău afectată din cauza imigraţiei”, a declarat Preşedintele american.

Trump a intervenit şi în dezbaterea privind migraţia care a agitat Germania luna trecută, spunînd că nivelul infracţionalităţii a crescut din cauza migraţiei. ”Oamenii din Germania se întorc împotriva conducerii lor, deoarece migraţia zguduie coaliţia, deja fragilă, de la Berlin”, a afirmat el. Coaliţia Angelei Merkel părea a fi una incertă în iunie, după ce ministrul de Interne a ameninţat cu întoarcerea la frontieră a unor migranţi, dacă şefa Guvernului nu vine cu o soluţie la problema migraţiei.

Potrivit unui sondaj de la începutul lui Iulie, două treimi dintre germani susţin iniţiativa cancelarului Merkel de găsire o unei soluţii în cadrul Uniunii Europene privind migraţia ilegală, în locul propunerii ministrului de Interne de închidere unilaterală a graniţei.

SUA ar fi respins o solicitare europeană de exceptare de la sancţiunile adoptate împotriva Iranului pentru companiile cu sediul în UE

SUA au respins o solicitare europeană comună de a nu pedepsi companiile europene pentru că fac afaceri în Iran, au declarat Marţi surse din cadrul guvernului francez, relatează DPA. Guvernul american a răspuns la o scrisoare trimisă pe 4 Iunie, susţin sursele citate, şi nu a oferit răspunsuri pozitive la nici una dintre solicitările pe care le conţinea. Miniştrii de Externe, de Finanţe şi ai Economiei din Germania, Marea Britanie şi Franţa au făcut în această misivă un apel comun către secretarul de stat american Mike Pompeo şi şeful trezoreriei Steven Mnuchin, solicitînd exceptarea de la sancţiunile americane a companiilor cu sediul în UE care au făcut afaceri în Iran de la începutul lui 2016.

În mai, Preşedintele american Donald Trump a retras SUA din acordul nuclear semnat în 2015 între Iran şi alte puteri mondiale, care prevede monitorizarea programului nuclear şi prevenirea producerii de arme atomice în Iran, în schimbul ridicării sancţiunilor economice. În pofida deciziei lui Trump, celelalte puteri care au încheiat acordul – Marea Britanie, Franţa, Germania, China şi Rusia – au încercat să ţină înţelegerea în viaţă. După retragerea din acord, Trump a anunţat un nou set de sancţiuni împotriva Republicii Islamice. Ca parte a acestor sancţiuni, companiile europene riscă penalităţi severe dacă fac afaceri în Iran şi în acelaşi timp operează şi în SUA.

 

Socialmai mult
17.10.18 - 19:45
17.10.18 - 17:34
17.10.18 - 14:08
17.10.18 - 13:32
16.10.18 - 18:40
16.10.18 - 16:39
16.10.18 - 11:51
15.10.18 - 17:45
15.10.18 - 17:40
15.10.18 - 16:44
15.10.18 - 11:39
14.10.18 - 15:42
14.10.18 - 15:16
13.10.18 - 16:27
12.10.18 - 19:13
12.10.18 - 19:04
12.10.18 - 19:02
12.10.18 - 19:01
12.10.18 - 17:36
12.10.18 - 17:35