Realitatea internationala pe scurt (18 Februarie 2020)

Premiera noului film al francizei James Bond, anulată în China din cauza coronavirusului

Premiera de la Beijing a noului film al francizei James Bond – „No Time to Die” – a fost anulată din cauza epidemiei de coronavirus, precum şi turneul de promovare din Aprilie, potrivit presei chineze, citată de Variety, potrivit news.ro. Filmul, care marchează ultima apariţie a lui Daniel Craig în postura celebrului spion 007, va avea premiera în America de Nord pe 10 Aprilie. Cinematografele chineze au fost închise de luna trecută. Chiar dacă sălile de cinema se vor redeschide în Aprilie, la timp pentru difuzarea filmului, fanii chinezi nu vor putea să-l vadă pe Craig şi pe ceilalţi actori din distribuţie la premieră, deoarece au fost sfătuiţi să nu meargă în China în acea perioadă.

Principalele platforme de ticketing, Maoyan şi Taopiaopiao, au promis celor care au cumpărat deja bilete rambursarea valorii acestora, iar lanţurile de săli de cinema au anunţat că au primit numeroase apeluri telefonice de la clienţi care cer banii înapoi. Lansarea filmelor chinezeşti în străinătate este, de asemenea, afectată de decizia luată în ţară. Legile chineze nu permit ca un film să fie lansat în străinătate înaintea premierei în ţară, pot exista excepţii, în general privind festivalurile de film, dar ele necesită aprobarea Guvernului. În plus, deţinătorii drepturilor asupra filmelor se tem că, odată cu lansarea lor la nivel internaţional, există un risc mai mare de a fi piratate.

UE adaugă opt persoane pe lista de sancţiuni împotriva Siriei

Miniştrii de Externe din UE au adăugat opt importanţi oameni de afaceri şi două companii pe lista de sancţiuni a blocului comunitar împotriva Siriei, relatează AFP, potrivit agerpres. Activităţile persoanelor vizate sunt „în beneficiul direct” al regimului Preşedintelui sirian Bashar al-Assad, subliniază comunicatul dat publicității, precizînd că cele două firme au legături cu respectivii oameni de afaceri. Prin această decizie, sancţiunile UE afectează acum 277 de persoane şi 71 de companii, vizate de o interdicţie de călătorie în UE şi de o îngheţare a activelor, conform aceleiaşi surse.

Sancţiunile europene împotriva Siriei cuprind, între altele, un embargo asupra petrolului, restricţii asupra anumitor investiţii, îngheţarea activelor Băncii Centrale siriene în Europa şi restricţii la exporturile de echipament şi de tehnologie care pot fi folosite în scopuri de „represiune internă”, reaminteşte comunicatul.

Primele sancţiuni împotriva Siriei datează din 2011, cînd a izbucnit conflictul din această ţară. Reexaminate în fiecare an, ele vor trebui reînnoite la 1 Iunie. În concluzie, UE îşi reafirmă angajamentul în favoarea unei „soluţii politice durabile şi credibile aşa cum este definită” în special în Rezoluţia 2254 a Consiliului de Securitate al ONU.

Talibanii anunţă finalizarea acordului cu SUA

Talibanii au anunţat Luni finalizarea unui acord cu SUA, după mai mult de un an de negocieri, ceea ce va permite semnarea documentului la Doha la sfîrşitul acestei luni, deschizînd astfel calea soluţionării unui îndelungat conflict armat, relatează agenţiile EFE şi DPA, potrivit agerpres. Potrivit insurgenţilor talibani, acest acord care va permite începerea negocierilor directe între afgani, ceea ce talibanii refuzaseră pînă în prezent, prevede nu doar retragerea eşalonată a trupelor americane, ci şi eliberarea a numeroşi talibani încarceraţi în prezent de autorităţile de la Kabul, circa 5.000 din totalul de aproximativ 11.000, talibanii urmînd de asemenea să elibereze circa 1.000 de prizonieri din rîndul forţelor afgane.

”Negocierile noastre cu americanii s-au încheiat şi acordul între cele două părţi a fost finalizat”, a declarat purtătorul de cuvînt taliban Suhail Shaheen, adăugînd că cele două părţi vor oferi în zilele următoare alte detalii despre acord şi vor anunţa data oficială a semnării lui.

Potrivit lui Abdul Salaam Hanafi, membru al biroului politic al talibanilor în Qatar, documentul ar urma să fie semnat la finele acestei luni, în cadrul unei ceremonii ce se va desfăşura la Doha, iar printre invitaţi se vor mai număra statele vecine Afganistanului, membri ai UE, ai Consiliului de Securitate al ONU şi Organizaţiei Cooperării Islamice. Anterior şi Washingtonul a anunţat că, dacă talibanii îşi respectă promisiunea de a reduce violenţele, un acord ar putea fi semnat cu aceştia la sfîrşitul lui Februarie, iar documentul ar include şi o retragere în etape a trupelor americane din Afganistan. După semnarea acordului, pe 10 Martie vor încep, la Oslo, negocierile între talibani şi Armata afgană.

UE prelungeşte sancţiunile împotriva Belarusului

Consiliul Uniunii Europene a decis prelungirea sancţiunilor împotriva Belarusului pînă cel puţin în Februarie 2021, informează publicaţia EUObserver, potrivit mediafax. Sancţiunile împotriva Administraţiei de la Minsk includ un embargou privind armele şi echipamentele care pot fi utilizate în acţiuni de reprimare.

De asemenea, sunt blocate activele a patru persoane suspectate de implicare în dispariţia a doi disidenţi. Uniunea Europeană a introdus din anul 2004 sancţiuni împotriva Belarusului.

Acord în cadrul UE asupra unei misiuni de monitorizare a respectării embargoului de arme împotriva Libiei

Miniştrii europeni de Externe au convenit în principiu asupra unei misiuni de monitorizare a respectării embargoului de arme împotriva Libiei, misiune ce va cuprinde operaţiuni, navale, terestre şi aeriene, relatează agenţiile DPA şi EFE, potrivit agerpres. Decizia cuprinde şi măsuri menite să calmeze temerile unor state că prezenţa din nou a unor nave europene pe Mediterana va fi un factor de încurajare a migranţilor care încearcă să ajungă în Uniunea Europeană,, pornind de pe coastele Libiei, după ce navele precedentei misiuni europene de patrulare pe Mediterana, Sophia, s-au implicat în acţiuni de salvare a migranţilor pe mare.

Aceste măsuri includ desfăşurarea navelor în partea de Est a Mediteranei, departe de rutele folosite de migranţi, precum şi promisiunea că operaţiunile navale vor fi suspendate, dacă se observă o creştere a numărului migranţilor care încearcă să traverseze Mediterana către Europa, a declarat ministrul italian de Externe Luigi di Maio.

Această nouă misiune va înlocui misiunea Sophia, care în prezent este suspendată, a menţionat la rîndul său ministrul austriac de Externe Alexander Schallenberg. Austria s-a numărat printre statele membre ale UE care au avertizat cel mai insistent asupra efectului de încurajare a migraţiei clandestine în cazul redesfăşurării de nave europene pe Mediterana.

Detaliile noii misiuni urmează să fie definitivate în săptămînile următoare. Obiectivul ei este să împiedice fluxul de armament către părţile beligerante în conflictul din Libia, respectiv Guvernul de Uniune Naţională (GNA) recunoscut internaţional şi aşa-numita Armată Naţională Libiană (ANL), condusă de mareşalul Khalifa Haftar. Libia este astăzi un stat eşuat, în care autoritatea Guvernului recunoscut internaţional se reduce la Capitala Tripoli, încercuită de trupele lui Haftar, în timp ce Estul ţării este controlat de acesta din urmă, iar numeroasele grupări armate îşi dispută supremaţia şi se finanţează prin operaţiuni de contrabandă, în special trafic cu migranţi care doresc să ajungă în Europa.

Berlinul condamnă planurile de atentate înspăimîntătoare asupra unor moschei

Guvernul german a condamnat planurile de atentate „înspăimîntătoare” asupra unor moschei din ţară de către un mic grup de extremă dreapta, angajîndu-se ca lăcaşurile de cult să fie mai bine protejate, informează AFP, potrivit agerpres.

„Ceea ce a fost scos la lumină este înspăimîntător – să vezi atît de clar cum un grup se radicalizează într-un mod atît de rapid”, a afirmat un purtător de cuvînt al Ministerului de Interne, Bjorn Grunewalder, într-o conferinţă de presă obişnuită la Berlin. Este „important ca lăcaşurile de cult să fie protejate”, a adăugat Grunewalder.

„Misiunea statului este de a asigura libera practică a religiei în această ţară, fără pericol şi fără ameninţare”, a spus la rîndul său Steffen Seibert, purtătorul de cuvînt al Guvernului şi al cancelarului Angela Merkel. „Oricine vrea să-şi practice religia aici în Germania trebuie să o facă fără a fi ameninţat şi fără a fi pus în pericol”, a adăugat el.

Vineri, 12 membri ai unui mic grup de extremă dreaptă au fost arestaţi pe teritoriul Germaniei şi apoi plasaţi în detenţie sub suspiciunea că au pregătit atentate. Ei sunt suspectaţi că au vizat lăcaşuri de cult musulmane în timpul rugăciunii, pe modelul atentatului de la Christchurch, în Noua Zeelandă, unde, în Martie 2019, au fost ucise 51 de persoane în două moschei, atacatorii filmîndu-se în direct, au relatat Duminică seară media germane. Presupusul lider al acestei grupări germane, cunoscut şi monitorizat de mai multe luni de către autorităţi, şi-a detaliat planurile în timpul unei reuniuni organizate cu complicii săi săptămîna trecută.

Anchetatorii au aflat despre planuri datorită unui informator infiltrat în grup, potrivit media germane. Grupul intenţiona să atace moschei în „circa zece regiuni” din Germania. Dintre cele 12 persoane reţinute, patru sunt suspectate că sunt agenţii principali ai grupului, în timp ce celelalte opt sunt acuzate că au furnizat sprijin financiar şi logistic.

Grecii vor să scape cît mai repede de migranţii afgani

Ministrul grec pentru migraţie, Notis Mitarachi, a declarat că Atena a cerut ajutor din partea partenerilor săi europeni pentru repatrierea, dacă este posibil, a solicitanţilor de azil afgani, informează AFP, potrivit agerpres. Potrivit Guvernului elen, cei mai mulţi (circa 75% în prezent) dintre solicitanţii de azil care sunt adăpostiţi în taberele din cinci insule greceşti din Marea Egee sunt afgani, ei fiind urmaţi de sirieni. ”Noi am cerut Uniunii Europene să contribuie la deschiderea unei căi de întoarcere (a migranţilor) în ţările lor de origine, cum ar fi Pakistanul sau Afganistanul”, a declarat ministrul Notis Mitarachi la televiziunea publică ERT.

Conform cotidianului Kathimerini, Atena a trimis recent o scrisoare în acest sens comisarului european pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, care trebuie să prezinte în Primăvară un nou pact cu privire la migraţie şi azil. Confruntat cu reluarea fluxului de migranţi din Turcia spre Grecia, Guvernul de dreapta al premierului Kyriakos Mitsotakis a înăsprit politica în domeniul migraţiei şi a promis accelerarea trimiterii înapoi a persoanelor care nu sunt eligibile pentru o protecţie internaţională spre Turcia sau spre ţările de origine. Această decizie, însoţită de o lege privind accelerarea procedurii de acordare de azil, a fost puternic criticată de numeroase organizaţii neguvernamentale de apărare a drepturilor omului.

În virtutea pactului UE-Turcia, semnat în Martie 2016 pentru a limita fluxul de migranţi spre Europa, sirienii şi afganii beneficiază de o protecţie internaţională. Pe lîngă situaţia explozivă din taberele suprapopulate din insule, Guvernul se confruntă în prezent cu indignarea insularilor şi a autorităţilor locale, care protestează în special împotriva anunţului privind rechiziţionarea terenurilor pentru construcţia de noi tabere cu caracter închis.

Pentru a aplana situaţia, ministrul a dat un interval de o săptămînă insularilor pentru ca aceştia din urmă să indice alte locuri pentru construcţia de noi facilităţi pentru migranţi. Ministrul a indicat că taberele insalubre din Moria, Vial şi Vathy, respectiv din insulele Lesbos, Chios şi Samos, vor fi închise pînă în Vară şi vor fi înlocuite cu centre închise a căror construcţie ar urma să înceapă în Martie. Primarii insulelor din Marea Egee au cerut din nou Luni Guvernului să accelereze transferul solicitanţilor de azil spre continent pentru reducerea numărului lor în taberele suprapopulate.

Chinezii sunt disperați: au început să fure şi hîrtia igienică

Trei bărbaţi din Hong Kong au furat 600 de role de hîrtie igienică, care tocmai fuseseră livrate unui magazin. Din cauza coronavirusului, oamenii fac provizii cu tot ce apucă şi s-au bătut să cumpere hîrtie în magazine, transmite mediafax. În China este lipsă mare de măşti şi costume de protecţie împotriva coronavirusului, dar există și un alt produs căutat de hoţi: hîrtia igienică. Trei bărbaţi din Hong Kong au fugit cu 600 de role de hîrtie igienică, care tocmai fuseseră livrate unui magazin.

În China continentală, măsurile preventive sunt tot mai dure. Circulaţia vehiculelor şi a oamenilor a fost interzisă în provincia din care a pornit epidemia, Hubei. Potrivit lui Mathias Bolinger, corespondent DW, oraşele Xiaogan şi Huanggang, aflate în apropiere de Wuhan, epicentrul epidemiei, interzic acum oamenilor să iasă din case chiar şi ca să îşi cumpere alimente. În plus, Congresul Partidului Comunist, cea mai mare întîlnire politică a anului, ar putea fi anulat. Congresul era programat în Martie, dar liderii politici nu vor să ajute şi mai mult la răspîndirea epidemiei.

Misterul unei crime din Marea Britanie a fost elucidat după 25 de ani

Un bărbat a fost acuzat de uciderea unui copil de 6 ani, o crimă comisă acum 25 de ani, într-un orășel din Marea Britanie, relatează BBC NEWS.

Rikki Neave a fost ultima dată văzut în viață în dimineața zilei de 28 Noiembrie 1994, în timp ce pleca spre școală. Corpul fără viață a fost găsit a doua zi, în pădurea din apropierea casei sale. Din raportul medico-legal a reieșit faptul că moartea a survenit în urma strangulării. Poliția a redeschis în 2015 dosarul privind moartea copilului.

James Watson, un bărbat în vîrsta de 38 de ani, ce nu avea un domiciliu stabil, a fost acuzat de uciderea băiețelului și va apărea în fața magistraților din Peterborough. Printre suspecții Poliției din acest caz s-a aflat și mama copilului, dar aceasta a fost declarată nevinovată doi ani mai tîrziu. A fost, însă, condamnată la 7 ani de închisoare după ce a pledat vinovată pentru neglijență. La 20 de ani după crimă, polițiștii au lansat un apel public către cei care aveau informații legate de caz, iar în urma acestuia au aflat identitatea a două persoane care fuseseră văzute ieșind din pădurea în care a fost găsit cadavrul.

„Am început să investigăm din nou cazul în 2015 și în urma unor ample cercetări, acum suntem autorizați de către Serviciul de urmărire penală să îl acuzăm pe James Watson de moartea lui Rikki”, a declarat Paul Fullwood, unul dintre anchetatori.