Realitatea internationala pe scurt (18 Februarie 2019)

Newsweek: Belarus este gata să facă unirea cu Rusia

Președintele Belarusului spune că țara sa este gata să se unească cu vechiul său aliat, Rusia. Potrivit Newsweek, care citează Moscow Times, Președintele Alexandr Lukașenko, care conduce acest fost stat sovietic încă de la crearea acestei funcții prezidențiale în 1994, a declarat că poporul său este gata să se alăture Rusiei. Lukașenko a făcut aceste declarații în a 3-a zi de discuții bilaterale cu Președintele Vladimir Putin. Pînă acum au existat doar zvonuri că Belarusul ar putea fi absorbit de Rusia lui Putin.

”Noi doi ne-am putea uni chiar de mîine, nici o problemă. Suntem gata să ne unim și să ne consolidăm eforturile, țările și popoarele imediat cînd suntem pregătiți”, a spus Președintele Belarusului.

De altfel, recent, Vladimir Putin a încercat să definească, în viziunea sa, conceptul de stat independent. El a apreciat Vineri, în finalul întîlnirii sale cu omologul său belarus Aleksandr Lukaşenko la Soci, că nu există state absolut independente în lume, informează agenţia de presă oficială rusă TASS, potrivit Agerpres.

Trump, apel către Marea Britanie, Franța și Germania: Luați-vă teroriștii înapoi și judecați-i!

Un avertisment care dă fiori lumii întregi a fost lansat Duminică dimineaţă de Donald Trump pe Twitter. Liderul american a avertizat că Statele Unite vor trebui să elibereze 800 de luptători ISIS aflaţi în Siria, dacă ţările europene din care provin nu îi iau înapoi ca să-i judece.

Donald Trump spune că Marea Britanie, Franţa şi Germania sunt printre ţările care trebuie să-şi aducă în faţa Justiţiei cetăţenii prinşi luptînd cu jihadiştii. Liderul de la Casa Alba a scris că alternativa este eliberarea teroriştilor, care se vor întoarce mai mult ca sigur în Europa. Donald Trump se referă la cei 800 de luptători ISIS, din 40 de ţări, aflaţi în custodia grupărilor kurde siriene aliate cu Statele Unite. Soarta acestora este incertă în cazul retragerii americane din Siria. Multe ţări sunt reticente la ideea de a-și repatria cetăţenii terorişti, deoarece condamnarea lor pe baza dovezilor de pe front ar fi dificilă.

Conferinţa de securitate de la Munchen: Merkel apără relaţiile cu Rusia, „un partener”

Cancelarul german Angela Merkel a apărat Sîmbătă cu putere relaţiile economice şi politice ale ţării sale cu Rusia, îndemnîndu-i pe liderii prezenţi la conferinţa de securitate de la Munchen să coopereze în abordarea problemelor globale, transmite Reuters.

Adresîndu-se unei audienţe în care se afla şi Ivanka Trump, fiica Preşedintelui american Donald Trump, Angela Merkel a apărat proiectul noului gazoduct Nord Stream 2, între Rusia şi Germania, criticat de liderul de la Casa Albă.

Trump a acuzat Germania că este 'captivă' faţă de Rusia din cauza dependenţei energetice de această ţară, însă Merkel a argumentat: „Dacă în timpul Războiului Rece am importat mari cantităţi de gaz rusesc, nu înţeleg de ce vremurile ar trebuie să fie mult mai grele astăzi, aşa încît putem spune: Rusia rămîne un partener”. „Vrem să facem Rusia dependentă doar de China?”, a întrebat ea. „Este acesta interesul nostru european? Nu cred nici acest lucru”, a continuat şefa Guvernului german. În timpul sesiunii de întrebări şi răspunsuri care a urmat, Angela Merkel a subliniat că ar fi greşit ca Rusia să fie exclusă politic. „Din punct de vedere geostrategic, Europa nu poate avea un interes în tăierea tuturor relaţiilor cu Rusia”, a afirmat ea.

Angela Merkel a pus sub semnul întrebării dacă decizia SUA de a se ieşi din acordul nuclear cu Teheran şi de a se retrage militar din Siria constituie cel mai bun mod de a aborda problema Iranului. „Singura întrebare este cum ne atingem obiectivul comun. Facem aceasta punînd capăt acordului sau folosind mica pîrghie pe care o mai avem (prin intermediul acordului nuclear)? Aceasta este o chestiune tactică”, a mai spus Merkel. Răspunzînd întrebării referitoare la relaţiile internaţionale, pusă de organizatorii conferinţei - „Mare puzzle: Cine va strînge piesele?” -, Merkel a răspuns, în aplauzele zgomotoase ale publicului: „Doar noi toţi, împreună”.

Solul unei ferme din Australia a devenit atît de fierbinte încît poţi face ouă ochiuri pe el, iar în alte locuri chiar a luat foc

Ferma de animale Mt Denison din Australia are o problemă rar întîlnită. Solul de pe proprietate a luat foc şi nu poate fi stins, transmite postul de ştiri ABC. Potrivit Mediafax, proprietarul fermei, Terry Martin, spune că după mai multe săptămîni de caniculă extremă a observat că ieşea fum din sol. Acesta nu îşi poate explica ce se întîmplă. „Am văzut fumul şi cînd am verificat de unde venea, am găsit un cerc uriaş pe sol, fumegînd pe la margini”, precizează Martin.

„Ne-am decis să-l lăsam aşa şi să vedem ce se întîmplă, dar de atunci au mai apărut încă vreo zece cercuri”, adaugă fermierul. Martin mai spune şi că familia sa a folosit un termometru pentru a încerca să măsoare temperatura solului, dar dispozitivul s-a topit. „Am înfipt un termometru în pămînt şi a arătat aproape 200 de grade Celsius în numai cîteva secunde, apoi s-a topit”, adaugă acesta. Combustia spontană este cel mai plauzibil motiv pentru care pămîntul de la ferma Mt Denison arde mocnit, potrivit lui David Bowman, profesor la Universitatea din Tasmania. Bowman precizează că fenomenul de combustie spontană se întîmplă de obicei la căpiţele de fîn, dar incidentul produs la ferma lui Martin este unic.

Rusia acuză SUA că exercită presiuni asupra aliaţilor lor din NATO în disputa legată de Tratatul INF

Ministrul de Externe rus Serghei Lavrov a acuzat Sîmbătă SUA că exercită presiuni asupra aliaţilor lor din NATO în disputa legată de Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF), transmite dpa, potrivit Agerpres. Tratatul INF – semnat de Preşedintele american Ronald Reagan şi de ultimul lider sovietic, Mihail Gorbaciov – interzice utilizarea unei serii întregi de rachete cu raze de acţiune între 500 şi 5.500 km.

”Vrem să le arătăm rachetele despre care americanii cred că încalcă tratatul. (…) Nu avem nici un dubiu că SUA le-au dat ţărilor NATO ordinul ‘Nu mergeţi acolo!”, a spus Lavrov în marja Conferinţei de Securitate de la Munchen. Serghei Lavrov a adăugat că în ultimele luni Washingtonul nu a manifestat vreun interes în menţinerea INF şi că SUA plănuiesc de mult timp să părăsească acest tratat. ”Nu este absolut nici o invitaţie la dialog, este o decizie finală”, a adăugat oficialul rus.

SUA şi Alianţa Nord-Atlantică susţin că sistemul de rachete de croazieră rus SSC-8 încalcă Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare, semnat de Rusia şi SUA în 1987. La rîndul său, Moscova acuză SUA că instalarea de rachete cu lansare verticală Mk-41 în dispozitivul său de apărare antirachetă din Europa, inclusiv în România, încalcă acest tratat, potrivit presei ruse. La începutul lunii Februarie, Washingtonul a anunţat că se va retrage din INF, ceea ce a determinat Rusia să ameninţe cu suspendarea participării sale la acest tratat.

Ministrul german al Sănătăţii cere interzicerea terapiei pentru schimbarea orientării sexuale

Jens Spahn, ministrul german al Sănătăţii, a declarat că va cere o interzicere a „terapiilor de transformare” care au ca scop schimbarea orientării sexuale, scrie The Guardian, potrivit News.ro. „Homosexualitatea nu este o boală şi de aceea nu trebuie să fie tratată”, a declarat Spahn, pentru cotidianul Die Tageszeitung.

Această formă de terapie reprezintă orice fel de tratament care are ca scop schimbarea orientării sexuale şi suprimarea identităţii de gen. Aceste tipuri de terapii s-au răspîndit în SUA şi sunt folosite de părinţii persoanelor homosexuale sau transgender asupra adolescenţilor împotriva voinţei lor. Majoritatea acestor terapii constau în discuţii, însă unele tehnici implică injecţii cu testosteron, şocuri electrice şi alte tratamente. „Nu cred în aceste terapii, mai ales datorită homosexualităţii mele”, a declarat Spahn, care face parte din partidul conservator al cancelarului Angela Merkel, CDU. Ministrul Sănătăţii se bazează pe susţinerea colegilor săi dacă va avea loc un vot: „Nu pot să îmi imaginez că există un susţinător al acestor terapii în grupul meu parlamentar”.

În UE, doar Malta şi anumite regiuni din Spania au interzis această practică direct. În Martie 2018, o majoritate a deputaţilor din Parlamentul European a adoptat un text, care nu are calitatea de lege, dar care cere statelor membre să interzică terapiile de acest tip.

Lavrov: Uniunea Europeană pierde miliarde de dolari din cauza sancțiunilor

Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a declarat în cadrul Conferinței de Securitate din Munchen că Uniunea Europeană nu reușește să ofere prosperitate și securitate pentru țările membre deoarece își consumă energia în disputa cu Rusia, pentru a satisface Statele Unite, relatează Russia Today, potrivit Mediafax.

„Nu a fost construită o Europa unificată. Problemele de zi cu zi, de la eradicarea terorismului pînă la creșterea economică, nu au primit rezolvări adecvate”, a declarat Lavrov. Ministrul rus de Externe a acuzat Uniunea Europeană că „urmează conducerea Statelor Unite” și a pledat pentru „o reconstrucție majoră” a Blocului comunitar și a acțiunilor sale la nivel mondial. „În timp ce europenii s-au lăsat atrași în disputa inutilă cu Rusia, se pierd miliarde de dolari din cauza sancțiunilor și lumea se află în continuă schimbare”, a adăugat Lavrov, făcînd referire la sancțiunile impuse împotriva Moscovei, pentru anexarea Crimeii în 2014.

Lavrov consideră că Uniunea Europeană a pierdut monopolul pe agenda de integrare regională și că balanța puterii în regiune se schimbă, mai ales din cauza creșterii statelor din zona Pacifică. De asemenea, ministrul rus de Externe a insistat că Rusia nu dorește să submineze Uniunea Europeană.

Criza din Venezuela: SUA au trimis avioane la frontiera Columbiei cu ajutor umanitar. Maduro se teme de o intervenție militară

Statele Unite au trimis avioane care transportă produse umanitare la frontiera Columbiei cu Venezuela, afirmă surse citate de BBC News şi de Miami Herald, dar Administraţia Nicolas Maduro susţine că Washingtonul foloseşte pretextul asistenţei străine pentru o intervenţie militară, potrivit Mediafax.

Avioanele cu produse umanitare au aterizat Sîmbătă după-amiază pe aeroportul columbian Cucuta, situat la frontiera cu Venezuela. Produsele au fost trimise la solicitarea liderului opoziţiei din Venezuela, Juan Guaidó, care s-a autoproclamat preşedinte interimar. Juan Guaido a declarat că produsele umanitare vor fi transportate în Venezuela pe 23 Februarie. Preşedintele Venezuelei, Nicolás Maduro, acuză Statele Unite că folosesc pretextul unei crize umanitare pentru a lansa o intervenţie militară.

Prezent în oraşul columbian Cucuta, Mark Green, directorul Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID), a declarat că Juan Guaidó a cerut transportul din cauza crizei umanitare din Venezuela. „Copiii sunt înfometaţi şi aproape toate spitalele din Venezuela se confruntă cu lipsa medicamentelor”, susţine Mark Green. Un oficial american declara încă de Vineri că o aeronavă militară va transporta peste 200 de tone de alimente la frontiera Columbiei cu Venezuela.

Cuba, un aliat al regimului de la Caracas, a acuzat Joi că Statele Unite au mobilizat efective ale forţelor speciale în cadrul pregătirilor pentru lansarea unei intervenţii militare în Venezuela sub pretextul contracarării unei crize umanitare. Întrebat despre aceste acuzaţii, emisarul special american responsabil de Venezuela, Elliott Abrams, a declarat: „Este o nouă minciună”.

Preşedintele Venezuelei, Nicolas Maduro, a afirmat că Administraţia de la Washington este formată din „extremişti” care au generat criza politică de la Caracas pentru a justifica o intervenţie militară, catalogîndu-l pe omologul său american, Donald Trump, drept adept al „supremaţiei albilor”. Nicolas Maduro, contestat de Statele Unite şi de alte ţări occidentale în contextul crizei politice şi economice de la Caracas, a transmis că se opune primirii de asistenţă umanitară din străinătate, argumentînd că Venezuela are „capacitatea de a satisface toate necesităţile poporului şi nu va cerşi de la nimeni”. „Statele Unite intenţionează să creeze o criză umanitară pentru a putea justifica o intervenţie militară. Acest lucru se înscrie în farsă; de aceea, le spunem cu toată demnitatea că nu avem nevoie de resturile lor de pîine, de mîncarea lor toxică, de resturile lor”, a afirmat Maduro.

Preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, a decis să îl recunoască pe Juan Guaidó, liderul opoziţiei, ca fiind preşedinte interimar al Venezuelei. Juan Guaidó, şeful Adunării Naţionale din Venezuela, s-a autoproclamat preşedinte interimar al ţării, contestîndu-l oficial pe Preşedintele Nicolás Maduro în contextul crizei politice grave. Nicolas Maduro tocmai a început al doilea mandat de Preşedinte al Venezuelei, dar zeci de mii de persoane continuă protestele, denunţînd fraude electorale.

Administraţia Vladimir Putin a avertizat că va face totul pentru apărarea Preşedintelui Venezuelei, Nicolas Maduro, după ce, pe fondul speculaţiilor privind o presupusă invazie militară prin Columbia, Casa Albă a reiterat că Preşedintele Donald Trump menţine „toate opţiunile”. De asemenea, China, Turcia, Cuba şi Siria îl susţin pe Nicolas Maduro. Italia şi Grecia au semnalat că nu îl vor recunoaşte pe liderul opoziţiei din Venezuela, Juan Guaido, drept preşedinte interimar, avertizînd că trebuie evitat un război precum cel din Libia.

Bashar al-Assad nu acceptă negocieri privind Constituţia Siriei

Preşedintele sirian Bashar al-Assad a declarat că Guvernul său nu va negocia privind Constituţia ţării cu opoziţia susţinută de Turcia, scrie Reuters, potrivit News.ro.

Un congres organizat de Rusia, principalul aliat al lui Assad, anul trecut, a apelat la trimisul special al ONU privind Siria pentru a forma un comitet care ar redacta o nouă Constituţie. Procesul ar trebui să ducă la noi alegeri. „Constituţia reprezintă soarta ţării şi, drept urmare, nu poate fi supusă unor negocieri care ar putea avea un preţ mai mare decît războiul”, a afirmat Assad într-un discurs televizat. El a adăugat că rolul ONU este binevenit cîtă vreme respectă suveranitatea statului său. El a descris oficialii opoziţiei aleşi pentru comitetul constituţional ca fiind „agenţi” ai Turciei, cea care susţine rebelii anti-Assad în Nord-Vestul Siriei. Discuţiile organizate de ONU pentru a încheia conflictul vechi de opt ani nu au dus niciodată la întîlniri faţă în faţă ale celor două părţi implicate. Cu ajutorul Rusiei şi al Iranului, forţele Guvernului au preluat controlul asupra celei mai mari părţi ale ţării.

Franța: 140 de anchete judiciare asupra suspiciunilor de violenţe comise de Poliţie în cursul protestelor „vestelor galbene”

Secretarul de stat în Ministerul francez de Interne, Laurent Nunez, a declarat Duminică postului de televiziune BFMTV că, în prezent, Inspectoratul General al Poliţiei Naţionale (IGPN) desfăşoară „140 de anchete judiciare asupra suspiciunilor de violenţe comise de Poliţie”, în cursul diferitelor manifestaţii ale „vestelor galbene”, scrie Agerpres.

Liga pentru drepturile omului primise la sfîrşitul lunii Ianuarie circa 90 de semnalări denunţînd violenţe din partea forţelor de ordine. Printre acestea, 50 informau despre răniri, uneori grave: pierderea unui ochi, fractură a maxilarului, răniri la picioare şi la gambe. Sîmbăta trecută, un manifestant prezent la marşul parizian al „vestelor galbene” a avut mîna smulsă în dreptul sediului Adunării Naţionale (Parlamentul), posibil de o grenadă de dispersare a manifestanţilor.

„Vă reamintesc că la episodul mîinii smulse ne confruntăm cu o tentativă de intruziune în Adunarea Naţională, cu un cordon de jandarmi mobili care apărau curajos sediul”, a răspuns Laurent Nunez, întrebat despre rănile provocate de poliţişti.

Secretarul de stat a asigurat apoi că forţele de ordine acţionează de fiecare dată „ca ripostă” la agresiuni „extrem de grave împotriva forţelor de ordine, împotriva instituţiilor, această ripostă este încadrată, ea se face în mod proporţionat şi într-o manieră extrem de profesionistă”, a insistat secretarul de stat. El a acuzat în aceste violenţe că „spărgătorii sunt militanţi ai extremei drepte, ai extremei stîngi, care se infiltrează printre manifestanţi”. „Suspiciuni” privind forţele de ordine persistă totuşi în unele episoade ale violenţelor, aminteşte secretarul de stat. „Insist asupra cuvîntului ‘suspiciuni’ pentru că există anchete în curs şi vom vedea ce a fost acolo”, a spus el.

The New York Times: Un preot catolic rupe tăcerea: „Chiar eram gay. A fost ca o condamnare la moarte”

Criza actuală din cadrul Bisericii Catolice în ceea ce privește sexualitatea merge mai departe de abuz, în interiorul vieții preoților, într-un „dulap” în care sunt blocați mii de bărbați, relatează publicația The New York Times, scrie Mediafax.

Gregory Greiten avea 17 ani cînd preoții mai bătrîni au organizat un joc. Era anul 1982 și Gregory se afla într-o tabără organizată de colegiul romano-catolic care pregătea tinerii să devină preoți. Liderii i-au întrebat pe adolescenți ce ar prefera să fie: ars pe 90 % din suprafața corpului, paraplegic sau homosexual. Toți au răspuns că ar prefera să fie arși sau paraplegici, în jocul numit ulterior „Jocul Vieții”. Nici un adolescent nu a îndrăznit să pronunțe cuvîntul „homosexual”.

Lecția învățată în cadrul jocului a fost memorată. Șapte ani mai tîrziu, la vîrsta de 24 de ani, Preotul Greiten a realizat că este gay și a dorit să se sinucidă. „Chiar eram gay. A fost ca o condamnare la moarte”, a spus Grieten, acum preot în orașul Milwaukee din Statele Unite. S-a hotărît să nu ducă la bun sfîrșit planul de a se sinucide și și-a confesat situația unui coleg de seminar, care, spre surprinderea lui Greiten, i-a mărturisit același lucru. Pentru el a fost o revelație: Erau două persoane care doreau să devină preoți și erau homosexuali.

Biserica Catolică se confruntă cu o contradicție imposibilă. Timp de zeci de ani, liderii bisericești au alungat preoții care admiteau că sunt homosexuali și au insistat că „tendințele homosexuale sunt o boală”. Totuși, mii de preoți ai Bisericii Catolice sunt gay. Poveștile preoților homosexuali sunt necunoscute, ascunse atît lumii exterioare, cît și în cadrul „dulapului” format. Mai puțin de zece preoți din Statele Unite au avut curajul să își recunoască orientarea sexuală în mod public. Cu toate acestea, aproximativ 30-40% dintre membrii Bisericii Catolice sunt homosexuali, conform cercetătorilor și oficialilor bisericești. Unii preoți spun că acest procentaj urcă pînă la 75%.

Douăzeci și patru de preoți și seminariști homosexuali din 13 state americane și-au spus poveștile reporterilor The New York Times în ultimele două luni, povestind despre viața din „dulapul Bisericii Catolice”. Majoritatea au cerut să vorbească în mod anonim pentru a nu fi sancționați de superiorii bisericești.

Biserica Catolică controlează aproape toată viața preoților, de la cazare și asigurări de sănătate pînă la planuri de pensie. Un preot care își exprimă în mod public atracția față de persoanele de același sex riscă să piardă toate aceste facilități, chiar dacă își respectă în continuare jurămîntul de celibat. Mediul în care trăiesc preoții gay a devenit din ce în ce mai periculos. Căderea fostului cardinal Theodore McCarrick, care a fost caterisit pentru că a abuzat sexual copii și tineri, a dus la creșterea numărului de acuzații împotriva conceptului de homosexualitate, considerat responsabil pentru abuzuri. În săptămîna ce urmează, Papa Francisc va organiza un summit pe tema abuzului sexual și a homosexualității, la care vor participa înalți bisericești din toate colțurile lunii.

Chiar înainte de a-și da seama că este homosexual, un preot începe să cunoască prevederile „dulapului”, care sunt predate încă din primii ani de seminar. „Niciodată doi, mereu trei. Mergeți cîte trei, niciodată în cuplu. Nu mergeți doi singuri pe stradă, nu mergeți doi la film”. Orice prietenie dintre doi bărbați este considerată periculoasă, deoarece ar putea deveni ceva sexual, ajungînd la stadiul de „prietenie particulară”, așa cum o numesc preoții.

„Nu putem avea o prietenie particulară cu un bărbat, deoarece putem ajunge homosexuali. Și nu putem avea o prietenie cu o femeie, deoarece ne-am putea îndrăgosti, lucru care încalcă jurămîntul de celibat. Cu cine putem avea o prietenie care să fie o relație sănătoasă interumană?”, s-a întrebat retoric unul dintre preoții intervievați.