Realitatea internationala pe scurt (18 Aprilie 2019)

Există deja o ipoteză în cazul incendiului de la Notre Dame. “Soarta edificiului, decisă în 15-30 de minute”

Ancheta în cazul incendiului care a distrus parţial Catedrala Notre Dame face progrese. Principala ipoteză este că focul devastator ar fi fost provocat de un scurtcircuit, la un lift folosit de muncitorii care efectuau reparaţii pe acoperiş. Infernul de Luni a lăsat în urma distrugeri de amploare. În mijlocul naosului este un morman de lemne arse, iar deasupra se vede cerul. Crucea din altar a fost cruţată de foc, la fel şi statuile. Au scăpat inclusiv băncile de lemn destinate enoriaşilor. Catedrala gotică, veche de 9 secole, a fost la un pas de un dezastru total, a declarat ministrul de Interne adjunct, la finalul unei prime expertize cu drona, care a arătat că structura rezistă, deși au fost identificate unele vulnerabilități. Nunez, vice-ministru de Interne: ”Știm acum că soarta edificiului a fost decisă în 15-30 de minute. Vreau să le mulțumesc pompierilor pentru hotărîrea și curajul lor.” Nu este singurul care lauda intervenţia militarilor. Experţii în incendii spun că felul în care au acţionat pompierii francezi a reuşit să prevină o catastrofă de proporţii uriaşe.

Experţii aşteaptă ziua de Vineri pentru a scoate din interior picturile uriaşe, care nu au putut fi îndepărtate imediat. Toate vestigiile salvate sunt duse la muzeul Luvru unde, dacă e necesar, vor fi restaurate. Între timp, a ieşit la iveală că sculptura din cupru, înfăţişînd un cocoş care stătea chiar în vîrful turlei prăbuşite, a scăpat aproape intactă.

În paralel, 50 de anchetatori trebuie să afle cauzele acestui incendiu, dar şi dacă intervenţia pompierilor, lăudaţi pentru curajul lor, s-a făcut destul de rapid. Zeci de angajaţi ai celor cinci companii care participau la lucrările de renovare a Catedralei au fost deja interogaţi.

Anchetatorii au în vedere mai multe piste. Cea principală pare să fie aceea potrivit căreia focul a pornit de la un scurtcircuit, produs la un lift folosit de muncitorii care lucrau pe acoperiş. Deocamdată, se ştie că cei doi agenţi de pază de la Catedrală au auzit alarma de incendiu în jurul orei locale 18:20 şi i-au evacuat pe cei aflaţi în incintă, chiar dacă nu au văzut urmă de foc.

3 pași prin care Catedrala Notre Dame va fi reconstruită. Macron estimează un termen de 5 ani

“Vom reconstrui Catedrala Notre-Dame şi o vom face şi mai frumoasă”, a promis din nou Preşedintele Emmanuel Macron, într-un mesaj de îmbărbătare pentru francezi. De această dată, a avansat şi un termen, cinci ani, adică 2024, cînd Parisul găzduieşte Jocurile Olimpice. Macron este mult mai optimist decît specialiştii, care vorbesc de o durată a lucrărilor de 10-15 ani. Una dintre probleme o reprezintă lipsa artizanilor calificaţi să lucreze la un asemenea proiect grandios. Deocamdată, autorităţile au anunţat un concurs internațional de arhitectură, pentru reconstrucţia turnului distrus în incendiu.

Specialiştii au încercat să evalueze urmările lăsate de incendiul care a distrus acoperişul clădirii. Cele mai bogate trei familii din Franţa au anunţat donaţii uriaşe. Familia Arnault va dona 200 de milioane de euro. Aceeaşi sumă a fost promisă şi de familia Bettencourt Meyers, care deţine un imperiu cosmetic. O altă familie de miliardari, Pinault, oferă 100 de milioane de euro. O sumă egală vine şi de la compania petrolieră Total. O firmă de IT din România oferă un milion de euro. Iar alte donaţii mai mici însumează alte aproximativ 200 de milioane.

Operațiunea de reconstrucție implică mai multe etape. Într-o primă fază, edificiul trebuie stabilizat și protejat de intemperii. Urmează etapa de diagnostic, în care experții vor vedea care e starea generală a monumentului. Va fi ales un plan de reconstrucție și abia după asta vor începe lucrările. O altă provocare ar putea fi găsirea unor trunchiuri de copac destul de lungi și de groase pentru șarpantă, nimicită de foc. Botezată “pădurea”, aceasta era construită din 1300 de arbori care aveau peste 3-400 de ani și aproape doi metri jumate în diametru atunci cînd au fost tăiaţi. Chiar dacă structura pereţilor din piatră pare să fi scăpat neatinsă şi aici ar putea apărea complicaţii.

Caroline Bruzelius, profesor Emerita Art & Art History, Duke University: ”Cînd piatra vine în contact cu căldură foarte mare, în acest caz un tip de calcar provenit din zona Parisului, piatra devine sfărîmicioasa şi moale. Se poate sparge, poate să îşi piardă integritatea structurală.”

O altă problemă este absenţa artizanilor calificaţi, capabili să lucreze în piatră, lemn, plumb şi sticlă. Cu toate acestea, există speranţă.

Francais Maude, arhitect: ”Nu este sfîrşitul. Este o etapă nouă în istoria Notre Dame. Catedrala va renaşte, amintiţi-vă că au fost şi alte clădiri istorice readuse la viaţă. Amintiţi-vă de Castelul Windsor.”

În Botswana, a fost găsit un diamant albastru uriaş. “E ca şi cum ai descoperit o nouă stea”

Cel mai mare diamant albastru descoperit pînă acum în Botswana, de 20,46 de carate, a fost prezentat publicului, la Gaborone, o descoperire de excepţie în acest stat din Sudul Africii, unul dintre principalii producători de diamante din lume, potrivit AFP. ″Se întîmplă incredibil de rar găsirea unei pietre de o asemenea culoare şi natură. Este o descoperire unică, la fel de rară ca descoperirea unei stele din Calea Lactee”, a declarat Marcus ter Haar, directorul general al companiei Okavango Diamond Company (ODC), în proprietatea căreia se află piatra preţioasă. Diamantul a fost extras din mina Orapa (în Est), cea mai mare exploatare de diamante în aer liber din lume, şi face parte dintr-o categorie foarte rară, ″fancy blue″. Piatra şlefuită a fost botezată ″Bleu Okavango″, denumire care face referire la delta Okavango din Botswana. Diamantul urmează să fie scos al vînzare pînă la sfîrşitul acestui an.

În 2016, celebrul diamant albastru Oppenheimer a doborît toate recordurile cu ocazia scoaterii sale la licitaţie de casa Christie’s, la Geneva. Piatra de un albastru aprins excepţional, de 14,62 carate, montată pe un inel, a fost vîndută pentru suma record de 57,54 milioane de dolari. Okavango Diamond Company aparţine Guvenului din Botswana, stat pentru care diamantele reprezintă 80% dintre exporturi.

Doi tineri italieni au fost amendați cu 13,5 milioane de euro după ce au făcut un grătar

Doi studenți din Italia, ambii în vîrstă de 22 de ani, s-au ales cu o amendă de 13,5 milioane de euro, după ce au făcut grătar în pădure. Pe 30 Decembrie 2018, unul dintre ei și-a invitat colegul de la facultate la casa bunicului său, pentru a face un grătar. Într-un moment de neatenție, au provocat un incendiu, care s-a extins rapid la pădurea din jur. A urmat un dezastru: 1.000 de hectare au fost distruse, iar pompierii s-au luptat zile în șir pentru a stinge flăcările. După ce au reușit să pună capăt incendiului, autoritățile s-au apucat să calculeze pagubele. Legea spune că amenda este cuprinsă între 118 și 593 de euro pe metru pătrat, așa că după ce au făcut o analiză, au constatat că vinovații trebuie să plătească 13.542.000 euro.

Procurorii care s-au ocupat de anchetă au stabilit că focul a pornit din cauza studenților, așa că întreaga amendă a fost trimisă la adresele lor. Acum, cei doi regretă întîmplarea, însă susțin că se comite o mare nedreptate. ”Ne pare teribil de rău, dar suntem scoși țapi ispășitori ai acestui incendiu care nu poate fi explicat. Suntem niște victime. Am alertat imediat pompierii și chiar ne-am aruncat pe flăcări pentru a încerca să le oprim”, a declarat unul dintre studenți.

Patru ani și jumătate de pușcărie pentru un român care transporta ilegal migranți în Anglia

Un șofer român de 20 de ani, care a încercat să introducă ilegal în Marea Britanie șapte persoane, ascunse într-un compartiment secret din microbuzul său, a fost condamnat la 4 ani și jumătate de închisoare. Liviu B. a ascuns cinci adulți și doi copii, toți din Afganistan, după un perete fals amplasat între scaunele pasagerilor din spate și compartimentul de bagaje, relatează BBC NEWS.

”Cînd ofițerii au căutat vehiculul, au descoperit că a fost creat un perete fals între scaunele pasagerilor din spate și zona de bagaje. În spațiul creat erau șapte persoane, inclusiv doi minori”, a declarat Paul Morgan, de la Poliția de Frontieră.

Liviu B. a fost arestat și a pledat vinovat la Curtea din Canterbury pentru acuzația de trafic de migranți și a fost condamnat la 4 ani și jumătate de închisoare.

”Autovehiculul a fost adaptat pentru contrabandă. Nu exista nici o cale ca oamenii să fie ascunși în interiorul partiției fără asistență externă. Scaunele din spate, care au fost înșurubate, trebuiau scoase pentru a avea acces în compartiment”, a mai declarat Paul Morgan. Autoritățile britanice spun că viața persoanelor ascunse în compartimentul secret a fost pusă în pericol.

Imaginile care îngrijorează teribil comunitatea internațională: Reactoarele nucleare din Coreea de Nord

Observaţiile din satelit ale reactorului nuclear Nord-coreean de la Yongbyon, realizate săptămîna trecută, arată activităţi care evocă o reluare a retratării combustibilului nuclear utilizabil în scopuri nucleare, dezvăluie un cerc american de reflecţie, relatează Reuters, citat de News.ro. 

În cursul primei sale întîlniri cu Donald Trump, la 12 Iunie, în Singapore, liderul Nord-coreean Kim Jong Un a promis să desfiinţeze programul nuclear Nord-coreean, însă nici un progres nu a avut loc de-atunci, iar al doilea summit, la Hanoi, la 27 şi 28 Februarie s-a soldat cu un eşec. Potrivit Centrului de Studii Strategice Internaţionale (CSIS), cu sediul la Washington, imaginile din satelit realizate la 12 Aprilie arată cinci vagoane speciale în apropierea centrului de îmbogăţire a uraniului şi laboratorului radio-chimic de la Yongbyon.

„În trecut, aceste vagoane speciale par că au fost implicate în deplasări ale unor materii radioactive sau campanii de retratare”, scriu autorii raportului. „Activităţile în curs şi configurările lor nu exclud ca ele să participe la asemenea activităţi, înaintea sau după o campanie de retratare”, adaugă ei.„Cum nu a existat un acord pe tema Yongbyon la Hanoi, ar fi interesant dacă ceva s-a reluat atît de repede după summit”, a apreciat Jenny Town, un expert în Coreea de Nord şi membru al Stimson Center, alt centru de reflecţie american.

Kim Jong Un s-a declarat pregătit să se întîlnească din nou cu Preşedintele american Donald Trump, cu condiţia ca Statele Unite să dea dovadă de mai multă flexibilitate. Phenianul a anunţat luna trecută că o reluare a testării rachetelor nu este exclusă, în pofida moratoriului decis în 2017.

Actualul premier palestinian acuză Administraţia Trump că a declarat ”război financiar” poporului său

Noul prim-ministru al Autorităţii Palestiniene, Mohammad Shtayyeh, a acuzat Statele Unite că au declarat „război financiar” poporului său, scrie The Times of Israel, scrie News.ro. „Nu există parteneri în Palestina pentru Trump. Nu există parteneri arabi pentru Trump şi nici parteneri europeni”, a declarat Shtayyeh în primul său interviu acordat presei internaţionale de cînd a preluat puterea în weekend. Shtayyeh, un economist educat în Marea Britanie, îşi începe mandatul într-o perioadă dificilă pentru palestinieni, chiar în mijlocul unei crize financiare. Guvernul său – Autoritatea Palestiniană (PA) – administrează zone autonome din Cisiordania.

Administraţia Trump a retras sute de milioane de dolari alocate ajutoarelor umanitare, inclusiv sumele alocate refugiaţilor palestinieni. Autoritatea Palestiniană a început să plătească deja doar jumătate din salarii pentru zeci de mii de angajaţi ai statului, a redus serviciile şi a crescut rata împrumuturilor. Într-un nou raport publicat Miercuri, Banca Mondială a informat că deficitul bugetar al Palestinei va creşte de la 400 de milioane de dolari în 2018 la peste un miliard de dolari în acest an.

„Israelul face parte din războiul financiar declarat de SUA faţă de noi. Întreg sistemul încearcă să ne facă să ne predăm şi să acceptăm o propunere de pace inacceptabilă. Este şantaj financiar şi îl respingem”, a declarat Shtayyeh. Shtayyeh a explicat cum va încerca să gestioneze situaţia. El a afirmat că va dezvolta sectoarele economice, agricole şi ale educaţiei şi va încerca să reducă dependenţa ţării de Israel. De exemplu, el a propus să se importe combustibil din Iordania, în loc de Israel, şi a sugerat şi crearea unei monede palestiniene. De asemenea, el a informat că palestinienii vor căuta susţinere financiară de la donatori europeni şi arabi. În ciuda tensiunilor cu Israelul şi SUA, Shtayyeh a declarat că palestinienii rămîn fideli creării unui stat palestinian independent în zonele capturate de Israel în războiul din 1967. Acest lucru include şi stabilirea Capitalei în Ierusalimul de Est, anexat de Israel.

Trump a părut să se îndepărteze de soluţia cu două state separate. El a transferat Ambasada SUA la Ierusalim şi a recunoscut oficial suveranitatea israeliană în Înălţimile Golan, teritoriu capturat de israelieni de la palestinieni în 1967.

Shtayyeh a declarat că în urma acestor decizii, nu mai există nimic de negociat. El a precizat că orice propunere care ignoră cererile cheie palestiniene va fi respinsă de comunitatea internaţională. Uniunea Europeană şi-a reiterat în această săptămînă apelul pentru discuţii de pace care ar duce la crearea unui stat palestinian.

„Unde vom avea statul palestinian? Nu căutăm o entitate. Vom fi un stat suveran. Palestinienii nu sunt interesaţi în pace economică. Suntem interesaţi în oprirea ocupaţiei. Nu ne putem bucura de viaţă sub ocupaţie”, a declarat el.

Rebelii din Yemen afirmă că veto-ul lui Trump arată că America se află în spatele războiului din Yemen

Rebelii houthi din Yemen au reacţionat Miercuri cu furie la veto-ul, din ajun, al Preşedintelui american Donald Trump la o rezoluţie a Congresului SUA, care cerea încetarea oricărui sprijin pentru coaliţia militară condusă de Arabia Saudită în această ţară, relatează France Presse, potrivit Agerpres.

”America nu este doar implicată în războiul din Yemen, dar ea este cea care a luat decizia acestui război”, a declarat purtătorul de cuvînt al rebelilor Mohammed Abdel Salam pe Twitter. ”Celelalte (ţări implicate în război) nu fac decît să urmeze America şi să pună în practică dorinţele ei”, a adăugat acelaşi purtător de cuvînt, subliniind că acest veto face ca Washingtonul să-şi asume ”responsabilitatea pentru masacre şi blocada care au afectat Yemenul”.

Rebelii houthi, care controlează Capitala yemenită Sanaa şi vaste regiuni în Nord de peste patru ani, sunt susţinuţi de Iran, care neagă totuşi că le-ar furniza arme. Dacă Arabia Saudită nu a reacţionat pe moment la veto-ul lui Donald Trump, principalul său aliat în Yemen, Emiratele Arabe Unite (EAU) au salutat măsura liderului de la Casa Albă. ”Decizia importantă a Preşedintelui Trump este deopotrivă oportună şi strategică”, a subliniat ministrul de stat pentru Afaceri Externe saudit, Anwar Gargash, într-o postare pe Twitter. Potrivit acestuia, coaliţia continuă ”să susţină eforturile de pace ale ONU în Yemen” şi să ţină cont de ”dimensiunea umanitară şi politică” a crizei în această ţară.

Donald Trump a respins prin veto, Marţi seara, o rezoluţie a Congresului care îi cerea sistarea oricărui ajutor american în favoarea coaliţiei arabe în războiul din Yemen. ”Această rezoluţie este o tentativă inutilă şi periculoasă de a slăbi puterile mele constituţionale, punînd în pericol vieţile cetăţenilor americani”, a spus Trump cu referire la textul adoptat de cele două Camere ale Congresului la începutul acestei luni. Congresul a recurs la o lege adoptată în 1973 pentru a limita atribuţiile militare ale Preşedintelui într-un conflict în străinătate. Aleşii americani au cerut încetarea operaţiunilor militare în Yemen, unde din 2015 Pentagonul furnizează ‘sprijin necombatant’ coaliţiei conduse de Arabia Saudită, aliat istoric al SUA.

Conflictul din Yemen s-a soldat cu circa 10.000 de morţi, în majoritate civili, potrivit unui bilanţ parţial al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), şi a provocat cea mai gravă criză umanitară din lume, potrivit ONU, aruncînd milioane de persoane la un pas de foamete. Unele organizaţii neguvernamentale susţin însă că numărul victimelor este mai ridicat, unele indicînd un bilanţ de cinci ori mai mare.

Rusia îndeamnă UE şi SUA să influenţeze Kosovo pentru a pune capăt ”provocărilor şi confruntării” cu Serbia

Rusia, aliat al Belgradului, a solicitat SUA şi Uniunii Europene să-şi exercite influenţa asupra autorităţilor din Kosovo pentru ca acestea să pună capăt ”provocărilor şi confruntării” cu Serbia, potrivit agenţiilor de presă EFE şi TASS, potrivit Agerpres. ”Cerem Washingtonului şi Bruxellesului să-şi exercite influenţa pe lîngă Priștina şi să-şi asume responsabilitatea pentru transpunerea în practică a rezoluţiilor Consiliului de Securitate al ONU”, a declarat ministrul de Externe rus Serghei Lavrov, în finalul întîlnirii cu omologul său sîrb, Ivica Dacic.

Ministrul rus a reamintit că SUA şi UE ”au participat direct” la redactarea respectivelor rezoluţii şi ”ar trebui să-i determine pe kosovari să pună capăt politicilor provocatoare şi de confruntare”. Lavrov a apreciat că obligaţia Priștinei privind crearea unei asociaţii sau a unei comunităţi a municipalităţilor sîrbe ”este ignorată”, în pofida faptului că aceasta este inclusă în acordul de normalizare a relaţiilor dintre Serbia şi Kosovo, încheiat în Aprilie 2013 cu medierea UE. ”UE este incapabilă să facă ceva în acest sens”, a declarat ministrul rus, denunţînd în acelaşi timp decizia Priștinei din Decembrie 2018 de a crea o armată proprie prin ”încălcarea Rezoluţiei 1244” a Consiliului de Securitate al ONU, care stipulează că misiunea internaţională KFOR, condusă de NATO, este singura autoritate militară în Kosovo. ”Totodată, NATO a făcut la Bruxelles comentarii favorabile faţă de acest pas ilegal”, susţine Serghei Lavrov.

KFOR supraveghează securitatea în teritoriul desprins de Serbia de la sfîrşitul conflictului din 1998-1999 între forţele sîrbe şi gherila separatistă albaneză. Kosovo, fostă provincie sîrbă populată de o majoritate albaneză, şi-a autoproclamat independenţă în 2008, dar Serbia nu o recunoaşte.

De asemenea, Serghei Lavrov s-a referit la introducerea de către Kosovo, în Noiembrie trecut, a unor taxe de 100% asupra produselor sîrbe (şi bosniace), ceea ce a provocat indignarea Belgradului. Dialogul între Serbia şi fosta sa provincie Kosovo pentru normalizarea relaţiilor s-a întrerupt după introducerea acestor taxe. Ivica Dacic a declarat Miercuri, la Moscova, că Belgradul va relua dialogul ”numai dacă Priștina va elimina aceste taxe vamale”. Anterior, UE şi Statele Unite au cerut Kosovo să anuleze aceste taxe vamale. Cu toate acestea, potrivit lui Lavrov, ”colegii din UE care, conform rezoluţiilor Adunării Generale a Naţiunilor Unite, ar trebui să acţioneze ca mediatori între Belgrad şi Pristina, nu îşi îndeplinesc funcţiile”.

UE amenință SUA cu tarife suplimentare pentru o gamă largă de produse

Comisia Europeană a dat publicităţii o listă preliminară de produse americane care ar putea fi vizate de tarife vamale suplimentare, în contextul disputelor comerciale dintre Bruxelles şi Washington pe teme subvenţiilor acordate constructorilor de avioane Airbus şi Boeing, transmite DPA, potrivit agerpres.

Lista publicată de Executivul comunitar acoperă o gamă largă de produse de la console de jocuri video şi pînă la produse alimentare precum fructe, peşte sau ketchup. Tarifele vamale suplimentare ar urma să se aplice unor importuri în valoare de aproximativ 12 miliarde dolari. Este vorba de o sumă echivalentă cu valoarea estimată a subvenţiilor ilegale acordate de autorităţile americane constructorului de avioane Boeing, aşa cum a decis Organizaţia Mondială a Comerţului.

Săptămîna trecută, autorităţile americane au publicat o listă de produse europene care ar putea face obiectul unor tarife vamale suplimentare pentru ceea ce Washingtonul consideră a fi subvenţii legale acordate de Uniunea Europeană pentru constructorul de avioane Airbus. Pe lista de produse se află atît aeronave comerciale sau subansamble ale acestora, cît şi produse lactate şi vinuri.

„Nu vrem o situaţie de tip dinte pentru dinte. Deşi trebuie să fim gata cu contramăsuri în cazul în care nu există o soluţie, cred în continuare că dialogul ar trebui să aibă întîietate”, a declarat comisarul european pentru Comerţ, Cecilia Malmstrom.

Lista publicată de Executivul comunitar urmează să facă obiectul unei consultări publice pînă la data de 31 Mai iar ulterior OMC va decide ce contramăsuri sunt adecvate.

Uniunea Europeană şi SUA sunt implicate într-o dispută comercială care durează de peste un deceniu cu privire la subvenţionarea producătorilor de avioane Airbus şi Boeing. Organizaţia Mondială a Comerţului a decis că ambele părţi au acordat subvenţii în valoare de miliarde de dolari pentru a dobîndi un avantaj pe piaţă şi le-a cerut să înceteze să mai acorde subvenţii, în caz contrar urmînd să le sancţioneze. Această dispută ameninţă să înrăutăţească schimburile comerciale transatlantice care sunt deja tensionate de tarifele vamale suplimentare introduse de Washington pentru importurile de oţel din UE şi de ameninţările privind introducerea unor tarife suplimentare pentru automobilele europene.

Donald Tusk anunță cum va fi tratată Anglia pînă la Brexit

Marea Britanie nu va fi tratată ca membru de „categoria a doua” pînă la ieşirea din Uniunea Europeană, a declarat Miercuri, în cursul sesiunii Parlamentului European desfăşurată în Strasbourg, Donald Tusk, preşedintele Consiliului European. „Eu m-am opus ferm ideii ca în timpul perioadei de amînare a Brexit Marea Britanie să fie tratată ca stat membru de categoria a doua. Nu se va întîmpla acest lucru”, a afirmat Donald Tusk, citat de EUObserver, potrivit mediafax. Consiliul European a decis amînarea ieşirii Marii Britanii din UE pînă pe 31 Octombrie 2019.

Incidentele antisemite din Berlin sunt din ce în ce mai dese

Centrul de Cercetări şi Informaţii privind Antisemitismul (RIAS) din Berlin a comunicat, Miercuri, că numărul incidentelor anti-evreieşti în Capitala Germaniei a înregistrat o creştere semnificativă, relatează dpa, potrivit agerpres.

În 2018, instituţia neguvernamentală a înregistrat 1.083 de incidente antisemite, cu 14% mai mult decît în anul precedent. Numărul de atacuri fizice a fost mai mult decît dublu în decursul anului, numărul incidentelor crescînd de la 18 la 46, a declarat Miercuri RIAS. Numărul de ameninţări a crescut de asemenea semnificativ, de la 26 la 46. Potrivit informaţiilor difuzate de instituţia neguvernamentală, 368 de persoane au fost afectate de astfel de incidente, dintre care 187 sau mai mult de jumătate evrei. În Berlin, diferite instituţii colectează statistici privind antisemitismul în funcţie de anumite criterii.

Corupția din Venezuela a generat o nouă rută a cocainei spre SUA

Traficul de cocaină din Venezuela în Statele Unite a crescut semnificativ în ultimii ani, existînd suspiciuni că oficialii din Venezuela facilitează transportul drogurilor prin intermediul a sute de aeronave de mici dimensiuni, conform unei anchete realizate de CNN, relatează și mediafax.

În urma unei investigații de o lună, jurnaliștii CNN au reperat ruta nordică pe care se realizează traficul de cocaină produsă în Venezuela și Columbia. Numărul zborurilor efectuate de aeronave de mici dimensiuni, suspectate că transportă cocaină, au crescut de la o frecvență de două pe săptămînă în 2017, la curse zilnice în 2018, conform unui oficial american. Aeronavele încărcate cu cocaină produsă în Columbia decolau, de obicei, din junglele retrase situate în Sudul Venezuelei. În prezent, decolarea se face din regiunea Nord-vestică a țării, mult mai dezvoltată, pentru a reduce timpul de zbor al aeronavelor spre Statele Unite, au transmis mai mulți oficiali regionali și americani.

Oficialii implicați în combaterea traficului de droguri au descris noul sistem ca fiind extrem de profitabil pentru Guvernul din Venezuela. „Traficanții de droguri exploatează din ce în ce mai mult complicitatea autorităților din Venezuela și, recent, criza politică a țării”, a declarat un oficial american.

Același oficial american citat de CNN a declarat că, în anul 2018, peste 265 de tone de cocaină au fost aduse din Columbia în Venezuela, pentru a fi ulterior livrate în Statele Unite. Cantitatea semnificativă de cocaină columbiană pură este estimată la aproximativ 39 de miliarde de dolari, în urma tăierii și distribuirii în Statele Unite. În ultimii ani, Statele Unite au acuzat oficialii de rang înalt din Venezuela de complicitate la trafic de droguri, în special cocaină. În prezent, creșterea traficului de cocaină este un semn clar al nevoii de bani a Venezuelei, afectată de hiperinflația economică și corupția din rîndul Guvernului Președintelui Nicolas Maduro. Oficialii guvernamentali din Venezuela, acuzați de trafic de droguri, au respins în permanență acuzațiile. De asemenea, aceștia nu au comentat pe baza investigației realizate de CNN.

Dimensiunile impresionante ale operațiunii au fost confirmate pentru CNN de un oficial guvernamental din regiune, care a declarat că există aproximativ 50 de piste de decolare clandestine în regiunea Zulia din Nord-vestul Venezuelei, utilizate exclusiv pentru traficul de cocaină.

 

01.03.24 - 00:52
01.03.24 - 13:17
01.03.24 - 13:18
01.03.24 - 13:20
01.03.24 - 13:19
05.03.24 - 18:52
06.03.24 - 00:34
01.03.24 - 00:46
07.03.24 - 00:42
05.03.24 - 01:06
08.03.24 - 20:46
08.03.24 - 12:11
09.03.24 - 11:41
01.03.24 - 00:40
09.03.24 - 11:42