Realitatea internationala pe scurt (17 Mai 2018) | Moldova Suverană

Realitatea internationala pe scurt (17 Mai 2018)

Ţinte Hamas atacate de Israel în Fîşia Gaza

În noaptea de Miercuri spre Joi, Armata israeliană a întreprins un raid aerian împotriva infrastructurilor Hamas în Fîşia Gaza, a anunţat instituţia într-un comunicat, potrivit AFP. Acest atac survine ca represalii la tiruri împotriva soldaţilor săi şi asupra oraşului israelian Sderot, potrivit aceleiaşi surse. „Armata a vizat ţinte ale mişcării teroriste Hamas în Nordul Fîşiei Gaza, în special infrastructuri teroriste şi ateliere pentru fabricarea de arme”, se spune în comunicat.

Două tancuri israeliene au atacat Miercuri mai multe poziţii ale Hamas în Fîşia Gaza, ca răspuns la tiruri de arme de foc. O casă din oraşul Sderot a fost avariată Miercuri de tiruri cu mitraliere grele provenind din Gaza, fără a provoca răniţi, a informat Poliţia.

Acest raid are loc după săptămîni de manifestaţii în masă şi confruntări sîngeroase la bariera ce separă Gaza de Israel, care au culminat Luni cu uciderea a 60 de palestinieni de către soldaţi israelieni. De o lună şi jumătate, mii şi uneori zeci de mii de locuitori din Gaza manifestează împotriva blocadei israeliene şi pentru dreptul palestinienilor de a reveni pe pămînturile lor de unde au fugit sau au fost alungaţi după înfiinţarea statului Israel, în 1948, scrie AFP. Din 2008, Israelul a purtat trei războaie împotriva Hamas în Gaza.

Un bancher turc a fost condamnat la închisoare, în SUA, într-un caz privind sancțiunile împotriva Iranului

Un judecător american l-a condamnat Miercuri la 2 ani şi 8 luni închisoare pe Mehmet Hakan Atilla, un bancher de la banca Halkbank, controlată de statul turc, după ce acesta a fost găsit vinovat de participare la o schemă de ajutor dat Iranului în scopul eludării sancţiunilor americane, transmite Reuters. Cazul a tensionat relaţiile diplomatice între SUA şi Turcia, Preşedintele Recep Tayyip Erdogan denunţîndu-l ca un atac politic la adresa Guvernului său. Sentinţa pronunţată Miercuri de un judecător din Manhattan vine după ce, pe 3 Ianuarie, Mehmet Hakan Atilla, 47 de ani, fost director general adjunct al băncii publice din Turcia, Halkbank, fusese găsit vinovat de conspiraţie pentru încălcarea legii americane privind sancţiunile.

După acel moment, într-o reacţie din 5 Ianuarie, Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, citat de AFP, a denunţat o ‘serie de grave comploturi’ împotriva Turciei, orchestrate de SUA. ‘SUA desfăşoară în prezent o serie de comploturi grave. Nu doar pe teren judiciar, ci de asemenea pe teren economic’, a declarat Erdogan, în cadrul unei conferinţe de presă la Istanbul. Omul de afaceri turco-iranian Reza Zarrab, aflat în centrul acestui proces exploziv, a depus mărturie împotriva lui Atilla (arestat la New York în Martie 2017), implicîndu-i pe Preşedintele Erdogan şi pe miniştri ai Guvernului turc. Ankara a respins constant acuzaţiile aduse în cadrul procesului, pe care l-a catalogat drept un ‘complot’ pus la cale de predicatorul Fethullah Gulen, autoexilat în SUA, pe care autorităţile turce îl consideră că ar fi în spatele puciului eşuat din 15 Iulie 2016, acuzaţie respinsă categoric de Gulen.

Un polonez, condamnat pe nedrept pentru viol şi ucidere din culpă, a fost achitat după 18 ani în închisoare

Curtea Supremă din Polonia a anulat Miercuri o sentinţă împotriva unui bărbat care a petrecut 18 ani în închisoare după ce a fost condamnat pe nedrept pentru viol şi ucidere din culpă, relatează dpa şi AFP. Bărbatul, acum în vîrstă de 42 de ani, a început în 2000 să ispăşească o pedeapsă de 25 de ani de închisoare după ce a fost condamnat pentru violarea şi uciderea unei adolescente de 15 ani în apropiere de Wroclaw în noaptea de Anul Nou în 1996. Curtea Supremă din Varşovia a anulat verdictul împotriva bărbatului, pe nume Tomasz Komenda, după ce au apărut noi dovezi care îi atestă nevinovăţia. Un alt suspect a fost arestat, iar cazul a fost redeschis la solicitarea Parchetului. Bărbatul condamnat pe nedrept a fost eliberat din închisoare, sub supraveghere, în Martie. Instanţa a stabilit că noile probe dovedesc ‘clar’ nevinovăţia bărbatului.

A fost deschisă o anchetă de către Parchetul din Lodz şi pentru presupuse nereguli în investigaţia care a condus la condamnarea lui Komenda. Avocatul său a anunţat că va cere de la stat pentru clientul său o despăgubire de cel puţin zece milioane de zloţi, adică 2,3 milioane de euro. Komenda însuşi, care a izbucnit în plîns în momentul cînd se citea decizia de achitare, a declarat că va face tot posibilul pentru ca aceia care au contribuit la condamnarea sa să fie aduşi în faţa justiţiei. „Nu mă voi opri, voi face ca aceste persoane să ajungă în banca acuzaţilor şi să simtă măcar puţin ceea ce eu am simţit 18 ani”, a spus el în faţa presei. „Cum pot aceşti oameni care m-au trimis la închisoare să trăiască normal? Cum se pot privi în oglindă, cum nu au nimic să-şi reproşeze?”, s-a întrebat el. Komenda părea să facă referire în special la persoana care l-a denunţat la Poliţie, crezînd că l-a identificat pe baza unui portret-robot difuzat de anchetatori, dar şi la poliţiştii care apoi ar fi încercat să îl facă să recunoască o crimă pe care nu a comis-o.

Julio Iglesias anunţă un turneu internaţional care va începe pe 19 Septembrie în Uzbekistan

Celebrul cîntăreţ spaniol Julio Iglesias a confirmat realizarea unui turneu internaţional care va începe pe 19 Septembrie în Uzbekistan, relatează online ziarul La Vanguardia, potrivit agerpres. Anunţul a fost făcut chiar de artistul veteran pe reţelele de socializare printr-un clip video, prin care a felicitat şi femeile de Ziua Mamei, care se sărbătoreşte la 13 Mai. Deocamdată oraşele confirmate ca destinaţii ale concertelor sale sunt Taşkent, Dubai, Tel Aviv şi Moscova, fără să includă însă vreun oraş din Spania, ţara sa natală. Deşi a petrecut mult timp departe de scenă, artistul spaniol a asigurat întotdeauna că nu a renunţat la muzică. Cîntăreţul în vîrstă de 74 de ani anunţă acum un turneu internaţional care se va desfăşura pe jumătate de glob.

În data de 17 Iulie se împlinesc 50 de ani de la triumful său la Festivalul Cîntecului de la Benidorm, un eveniment care l-a catapultat la faimă şi care a marcat naşterea sa ca artist. În ultimele luni s-a speculat mult cu privire la starea sa de sănătate a lui Julio Iglesias după vizita pe care a făcut-o la o clinică din Florida, oraş în care locuieşte. Însă confirmarea acestor date de concert pune capăt preocupării fanilor săi, care de abia aşteaptă să-şi ocupe locurile pe stadioanele din ţara sa natală, unde a devenit celebru şi a crescut ca artist, încheie La Vanguardia.

În timpul unei convorbiri telefonice cu Erdogan, Putin a îndemnat ‘să se renunţe la violenţă’ în Fîşia Gaza

Preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, a îndemnat ‘să se renunţe la violenţă’ în Fîşia Gaza, la două zile după moartea a peste 60 de manifestanţi palestinieni sub tirurile israeliene, a comunicat Kremlinul, citat de AFP. În cadrul unei convorbiri telefonice cu Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, Vladimir Putin a ‘subliniat importanţa renunţării la violenţă şi necesitatea stabilirii unui proces eficient de negociere’, se menţionează în comunicatul Kremlinului. ‘Este ruşinos că palestinienii au fost atacaţi cu brutalitate sub privirile întregii lumi’, i-a spus la rîndul său Erdogan lui Putin, potrivit dpa. De altfel, Preşedintele turc a avut Miercuri o serie de discuţii telefonice şi cu alţi lideri mondiali cu privire la tensiunile ce persistă între Israel şi palestinieni, a relatat agenţia de presă Anadolu, citată de dpa.

În afară de Putin, Erdogan a mai vorbit cu cancelarul german Angela Merkel, cu Preşedintele iranian Hassan Rouhani, precum şi cu liderii Indoneziei, Qatarului şi Sudanului. Preşedintele turc lansase Marţi un apel la convocarea, Vineri, a unei sesiuni extraordinare a Organizaţiei de Cooperare Islamică (OCI), într-o reacţie la moartea a peste 60 de palestinieni sub tirurile israeliene la frontiera între Israel şi Fîşia Gaza. În acelaşi timp, Rusia – ‘profund preocupată’ de situaţia de la frontiera între Fîşia Gaza şi Israel – se opune ‘extremiştilor’ care utilizează civili la manifestaţii, a declarat Miercuri ministrul de Externe rus Serghei Lavrov, informează Reuters, citînd Interfax.

Lavrov a spus că este o ‘blasfemie’ să compari cu ‘teroriştii’ zecile de manifestanţi ‘paşnici’ ucişi de tirurile israeliene la frontiera între Israel şi Fîşia Gaza, conform AFP. ‘Eu nu pot fi de acord cu faptul că zecile de civili paşnici, în special copii, inclusiv bebeluşi, care au fost ucişi în aceste incidente, sunt terorişti. Aceasta este o declaraţie blasfematoare’, a afirmat ministrul de Externe rus într-o conferinţă de presă.

Donald Trump: ‘Vom vedea’ dacă va mai avea loc summitul cu Kim Jong-Un

Preşedintele american Donald Trump a declarat că încă nu este clar dacă summitul planificat cu liderul Nord-coreean Kim Jong-Un va avea totuşi loc şi a spus că va continua să insiste pe denuclearizarea Peninsulei Coreene, relatează Reuters, potrivit agerpres. ‘Vom vedea’, le-a spus Trump ziariştilor în Biroul Oval, întrebat dacă preconizatul summit va mai avea loc. ‘Nici o decizie, nu am fost înştiinţaţi deloc… Nu am văzut nimic, nu am auzit nimic’, a spus el.

Phenianul nu vrea să fie constrîns să renunţe în mod unilateral la arsenalul său nuclear şi a denunţat Miercuri exerciţiile militare comune între Statele Unite şi Coreea de Sud, potrivit Le Figaro. Regimul Nord-coreean a ameninţat Miercuri că va anula summitul prevăzut la 12 Iunie cu liderul american Donald Trump în Singapore dacă Washingtonul îşi menţine cerinţele pe care le consideră dezechilibrate. Dacă Washingtonul ‘ne cere să renunţăm unilateral la arma nucleară, nu vom mai avea nici un interes pentru discuţii şi va trebui să reconsiderăm dacă să acceptăm viitorul summit între Coreea de Nord şi SUA’, a declarat ministrul adjunct de Externe Nord-coreean Kim Kye Gwan, citat de agenţia oficială de presă KCNA.

ONU: Peste două treimi din populaţia lumii va trăi în orașe pînă în anul 2050

Peste două treimi (68%) din populaţia lumii va trăi în mediul urban pînă în anul 2050, comparativ cu 55% în prezent, iar numărul oraşelor gigant se va înmulţi în viitor, relevă un studiu al ONU făcut public Miercuri la New York, conform AFP. Previziunile arată că 2,5 miliarde de persoane ar putea ajunge să sporească populaţia din zonele urbane pînă în 2050. Aproape 90% din această creştere se va produce în Asia şi în Africa, precizează studiul, realizat de un departament al ONU specializat în chestiuni economice şi sociale. Creşterea populaţiei urbane va fi concentrată în cîteva ţări, indică documentul. Astfel, India, China şi Nigeria vor reprezenta împreună 35% din creşterea oraşelor între 2018 şi 2050. Pînă în 2050, India va avea 416 milioane de citadini în plus, China – 255 de milioane, iar Nigeria – 189 de milioane.

Populaţia din oraşe a crescut de la 751 de milioane de persoane în 1950 la 4,2 miliarde în 2018. În ciuda unui ritm al urbanizării relativ scăzut, Asia găzduieşte 54% din citadinii din lume, urmată de Europa şi Africa, fiecare cu 13%. Pînă în 2030, lumea va avea 43 de oraşe gigant, cu peste 10 milioane de locuitori fiecare. În prezent, Tokyo este cel mai populat oraş din lume, cu 37 de milioane de locuitori, urmat de New Delhi (29 de milioane), Shanghai (26 de milioane), Ciudad de Mexico şi Sao Paolo (22 de milioane fiecare). Cairo, Mumbai, Beijing şi Dacca se apropie fiecare de 20 de milioane de locuitori. În următorii doi ani, precizează studiul, populaţia oraşului Tokyo ar urma să scadă, în timp ce New Delhi ar urma să devină pînă în 2028 cel mai populat oraş din lume.

Opt ofiţeri turci care au fugit în Grecia vor să se mute într-o altă ţară europeană

Opt ofiţeri turci care au fugit în Grecia după lovitura de stat eşuată din 2016 în Turcia vor să se mute într-o altă ţară europeană, temîndu-se că vor fi prinşi de agenţii turci, au declarat avocaţii lor, relatează France Presse, potrivit agerpres. „Ei se tem să rămînă în Grecia”, a afirmat într-o conferinţă de presă Nikos Alivizatos, jurist şi profesor de drept constituţional la Universitatea din Atena, membru al echipei de sprijin pentru aceşti ofiţeri. Cei opt militari au aterizat cu elicopterul în Nordul Greciei la 16 Iulie 2016, în ziua următoare puciului eşuat din Turcia. Doi dintre ei au primit deja azil, însă statul grec a făcut apel. Consiliul de Stat trebuie să decidă în curînd soarta lor şi această decizie va fi valabilă şi pentru ceilalţi şase.

Dacă li se acorda azil, ei ar trebui să primească documente de călătorie ce le vor permite să se instaleze în alte ţări, a explicat Alivizatos. Chiar şi în cazul respingerii cererilor lor de azil, cei opt ofiţeri nu pot fi predaţi ţării lor de origine, întrucît Curtea Supremă din Grecia a refuzat în Ianuarie extrădarea lor, pe motiv că „independent de vinovăţia lor (presupusă), drepturile le sunt în pericol în Turcia”. Cazul a tensionat relaţiile dintre cei doi vecini. Un nou incident a agravat şi mai mult tensiunile atunci cînd Turcia a arestat în Martie şi plasat în detenţie doi soldaţi greci care, potrivit Atenei, au trecut din greşeală graniţa în timpul unei patrule. Grecia cere de atunci eliberarea lor, refuzînd un schimb cu cei opt militari turci propus la 21 Aprilie de Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan. Numărul solicitanţilor de azil turci în Grecia a crescut în ultimii doi ani, ajungînd de la 189 în 2016 la 1.827 anul trecut, potrivit unui ONG.

50 de palestinieni uciși în timpul protestelor de luni erau membri ai grupării Hamas

Un înalt responsabil al grupării militante fundamentaliste Hamas, care controlează Fîşia Gaza, a declarat că 50 de palestinieni din cei peste 60 ucişi sub tirurile israeliene în timpul protestelor de Luni erau membri ai grupării Hamas, informează agenţia de presă dpa şi publicaţia The Times of Israel, potrivit agerpres. Într-un interviu, Salah al-Bardawil a declarat că ’62 de persoane a murit ca martiri, dintre care 50 erau membri Hamas’. Este o afirmaţie neobişnuită din partea unui reprezentant al mişcării Hamas, care a încercat să acrediteze ideea că la protestele de la frontiera dintre Israel şi Fîşia Gaza au participat reprezentanţi ai tuturor facţiunilor politice palestiniene. Ministerul Sănătăţii din Gaza, condus de Hamas, comunicase anterior că 60 de palestinieni au fost ucişi în confruntările cu militarii israelieni.

Un purtător de cuvînt al Armatei israeliene, Jonathan Conricus, a difuzat acest interviu pe Twitter, subliniind că aceasta este dovada că aşa-numitele manifestaţii paşnice au fost orchestrate de gruparea teroristă, aşa cum califică Israelul mişcarea Hamas. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a acuzat Marţi Hamas că ‘plasează’ civili pe ‘linia de foc’ a forţelor israeliene, a doua zi după moartea a aproape 60 de palestinieni la graniţa dintre Fîşia Gaza şi Israel. ‘Ei plasează civili – femei şi copii – pe linia de foc cu scopul de a avea victime’, a spus Netanyahu într-un interviu acordat postului CBS, citat de AFP.

În timp ce condamnările internaţionale şi apelurile la reţinere se înmulţeau, Netanyahu a spus că orice Armată din lume ar fi reacţionat în acelaşi fel, asigurînd că soldaţii israelieni au încercat în primul rînd să oprească protestatarii prin mijloace „non-letale”. Este vorba de ‘a proteja frontiera împotriva unor oameni care spun ‘vă vom distruge şi vă vom invada ţara”, a argumentat şeful Executivului israelian.

Rusia susţine o propunere a UE de a organiza o reuniune pe tema acordului nuclear cu Iranul

Ministrul adjunct de Externe al Rusiei, Serghei Riabkov, a declarat că ţara sa susţine o propunere a Uniunii Europene de a organiza o reuniune pe tema acordului internaţional privind programul nuclear iranian, săptămîna viitoare, la Viena, a anunţat Interfax, citată de Reuters, potrivit agerpres. Acordul dintre Iran şi statele din Grupul 5+1 (SUA, Rusia, Marea Britanie, Franţa, China şi Germania) a condus în anul 2016 la ridicarea celei mai mari părţi a sancţiunilor internaţionale impuse Teheranului în schimbul opririi programului său nuclear militar sub supravegherea strictă a Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA).

Ministrul de Externe francez, Jean-Yves Le Drian, şi omologul său britanic, Boris Johnson, au exprimat Luni, la Londra, voinţa Guvernelor lor de a salva acordul nuclear cu Iranul, încheiat în Iulie 2015 şi din care SUA s-au retras recent.

Preşedintele Consiliului European: Ar trebui să îi fim recunoscători lui Trump, a scăpat Europa de toate iluziile

Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a avertizat că Donald Trump nu este un prieten de nădejde şi că acţionează  imprevizibil, scrie The Independent, potrivit news.ro. Vorbind la un summit organizat în Capitala Bulgariei, Sofia, despre viitorul ţărilor balcanice, Tusk a declarat că doreşte ca Europa să îşi menţină strategia în ceea ce priveşte noile politici ale lui Trump şi a cerut ca Uniunea Europeană să fie exclusă în totalitate de la tarifele noi pentru exporturile de oţel şi aluminiu impuse de Preşedintele american. „În afară de provocările politice tradiţionale, astăzi suntem martorii unui nou fenomen: încrederea de sine imprevizibilă a Administraţiei americane. Avînd în vedere ultimele decizii ale Preşedintelui Trump, cineva s-ar putea gîndi: cu astfel de prieteni, cine are nevoie de duşmani? Dar, sincer vorbind, Europa ar trebui să îi fie recunoscătoare lui Trump pentru că datorită lui am scăpat de toate iluziile. Ne-a făcut să realizăm că dacă ai nevoie de o mînă de ajutor, vei găsi una chiar la tine”, a declarat Tusk.

El a continuat: „Europa trebuie să facă tot ce este posibil pentru a proteja legăturile transatlantice, dar în acelaşi timp trebuie să fim pregătiţi pentru situaţia în care vom fi nevoiţi să acţionăm singuri. Avem potenţialul necesar pentru a face faţă provocării, dar trebuie să existe mai multă unitate politică şi determinare”.

Putin: Nave militare ruse vor patrula ‘permanent’ în Marea Mediterană din cauza menţinerii ameninţării teroriste în Siria

Nave militare ruse, echipate cu rachete de croazieră ‘Kalibr’, vor patrula ‘permanent’ anul acesta în Marea Mediterană pentru a contracara ameninţarea ‘teroristă’ în Siria, unde Armata rusă acţionează în sprijinul regimului lui Bashar al-Assad, a declarat Miercuri Preşedintele rus Vladimir Putin, într-o reuniune cu şefi ai Armatei şi responsabili din industria militară rusă la Soci (staţiune pe coasta rusă a Mării Negre),informează agenţia de presă Belga, potrivit agerpres. ‘În acest an, din cauza menţinerii ameninţării teroriste în Siria, navele noastre echipate cu rachete de croazieră ‘Kalibr’ vor patrula în permanenţă în Marea Mediterană’, a declarat Putin, adăugînd că, în general, pentru acest an sunt planificate 102 marşuri de antrenament ale navelor şi submarinelor ruseşti.

Putin a elogiat ‘acţiunile precise şi bine coordonate ale navelor şi submarinelor ruseşti în timpul operaţiunii din Siria şi loviturile cu rachete de croazieră care au provocat pagube importante teroriştilor’ în Siria. La sfîrşitul lunii Ianuarie, nave şi submarine ruseşti au lansat circa 100 de rachete Kalibr asupra unor ţinte ale jihadiştilor în Siria, conform agenţiilor de presă ruse. În acelaşi timp, preşedintele rus a cerut conducerii marinei ruse să ‘consolideze componenta navală a forţelor strategice nucleare, ceea ce va spori rolul flotei în asigurarea descurajării nucleare’. El a subliniat că un obiectiv major rămîne dezvoltarea unor grupări navale multifuncţionale care să contracareze ameninţări militare pe mare la adresa Rusiei, potrivit TASS. Vladimir Putin a declarat că Rusia va continua să-şi doteze marina cu noi echipamente în cadrul programului de înzestrare a Armatei ruse cu armament modern.

Rusia dispune de două baze militare în Siria, ambele echipate cu sisteme sofisticate de apărare antiaeriană – o bază navală la Tartus, nu departe de graniţa cu Libanul, şi una la Hmeimim, la Nord de Latakia.

UE pregătește o replică dură împotriva SUA

Uniunea Europeană este pregătită să se folosească de legislaţie pentru a le interzice companiilor europene să se supună sancţiunilor SUA împotriva Iranului în dosarul nuclear, a declarat comisarul european pentru migraţie şi afaceri interne Dimitris Avramopoulos, potrivit dpa. Blocul comunitar caută mijloace de a menţine în viaţă acordul nuclear iranian, care urmăreşte să împiedice Teheranul să dezvolte arma nucleară, după ce Preşedintele american Donald Trump a decis să retragă SUA din înţelegere şi să reintroducă sancţiuni împotriva Iranului, precum şi împotriva companiilor care fac afaceri în această ţară. Uniunea Europeană speră că Teheranul va continua să respecte acordul atît timp cît va reuşi să păstreze suficient de multe din beneficiile economice prevăzute prin această înţelegere. Totuşi, opţiunile sunt limitate, din moment ce companiile europene vor fi de asemenea expuse şi sancţiunilor americane impuse asupra oricărei entităţi care face afaceri în Iran.

Şefa diplomaţiei UE, Federica Mogherini, i-a informat încă de Miercuri pe oficialii Comisiei Europene în legătură cu discuţiile pe care le-a avut cu o seară în urmă cu ministrul iranian de Externe Mohammad Javad Zarif şi omologii german, francez şi britanic ai acestuia. „Am discutat în special despre soluţiile concrete şi practice pentru a ne asigura că UE va putea să îşi respecte angajamentele asumate prin acord şi să protejeze operaţiunile noastre economice”, a mai spus Avramopoulos. „Am discuta despre posibilitatea de a aplica aşa-numitul ‘blocking statute’. Suntem pregătiţi să facem acest lucru, dacă va fi nevoie”, a adăugat el. Aşa-numitul mecanism ‘blocking statute’ a fost conceput în 1996 pentru a contracara sancţiunile SUA împotriva Cubei, Iranului şi Libiei, însă nu a fost folosit pînă acum. Acest regulament impune sancţiuni legale asupra companiilor din UE care se supun sancţiunilor SUA împotriva Iranului, oferind în acelaşi timp compensaţii pentru orice costuri şi pierderi ar suferi.

 

Socialmai mult
21.08.18 - 17:56
21.08.18 - 15:46
21.08.18 - 14:30
21.08.18 - 12:10
21.08.18 - 12:09
20.08.18 - 17:09
20.08.18 - 17:08
20.08.18 - 16:49
20.08.18 - 16:02
20.08.18 - 12:23
20.08.18 - 12:21
20.08.18 - 12:20
20.08.18 - 12:19
18.08.18 - 13:12
18.08.18 - 13:07
18.08.18 - 13:01
17.08.18 - 13:25
17.08.18 - 13:23
16.08.18 - 16:33
16.08.18 - 16:31