Tentativă de asasinat la adresa lui Vladimir Putin, dejucată înainte de sosirea sa în Serbia

Autoritățile sîrbe au dejucat o posibilă tentativă de asasinat la adresa lui Vladimir Putin, relatează Daily Mail, citînd presa de la Belgrad. Armin Alibašić, în vîrstă de 21 de ani, suspectat de apartenență la gruparea teroristă ISIS a fost arestat Miercuri lîngă orașul Novi Pazar, cu cîteva ore înainte ca liderul rus să ajungă în Serbia în cadrul unei vizite oficiale.

În momentul arestării, tînărul suspectat de pregătirea unui atentat asupra Președintelui rus, avea asupra sa un rucsac, în care a fost găsită o armă cu lunetă. La percheziții în apartamentul său au fost găsite un întreg arsenal precum și componente de fabricare a bombelor artizanale, potrivit mai multor surse din presa sîrbă. În plus, în locuința sa au fost găsite steagul grupării teroriste ”Stat Islamic” precum și materiale de propagandă. ”Nu excludem faptul că Alibašić intenționa să detoneze o bombă la sosirea lui Putin” a declarat un oficial sîrb sub protecția anonimatului, relatează The Moscow Times. Înaintea vizitei oficiale de Joi, la Belgrad, Putin a lăudat relațiile apropiate dintre Rusia și Serbia.

FBI a arestat un suspect care intenţiona să atace Casa Albă cu o rachetă antitanc şi cu grenade

Biroul Federal de Investigaţii (FBI) a arestat şi a prezentat în instanţă Miercuri un bărbat care pregătea un atac asupra Casei Albe cu o rachetă antitanc, cu grenade şi arme de foc, transmite Agerpres citînd agenția Ruters.Procuratura a declarat că Hasher Jallal Taheb, în vîrstă de 21 de ani, din suburbia Cumming a oraşului Atlanta din statul Georgia, intenţiona să atace reşedinţa Preşedintelui Statelor Unite şi alte obiective din Washington, folosind dispozitive explozive. Ameninţările au fost neutralizate, a precizat procurorul Byung Pak.

Rechizitoriul arată că în Martie 2018, autorităţile au fost contactate de o persoană care a informat că Taheb s-a „radicalizat”. În August anul trecut, suspectul şi-a scos la vînzare automobilul, iar un informator FBI s-a arătat interesat. Ulterior, Taheb i-a spus acestuia că intenţionează să atace ţinte din SUA, cum ar fi Casa Albă şi Statuia Libertăţii, şi că „jihadul este cea mai bună faptă în islam şi culmea islamului”.

În Decembrie, la o întîlnire cu un agent FBI sub acoperire, inculpatul a afirmat că vrea să provoace cît mai multe daune şi că se aşteaptă să devină martir. El i-a cerut agentului să cumpere arme şi explozibili pentru atacul asupra Casei Albe, iar după cîteva zile a adăugat că pregăteşte atacuri şi asupra monumentelor lui George Washington şi Abraham Lincoln din Capitala americană, precum şi asupra unei sinagogi. Ca mijloace, urma să folosească un lansator de rachete antitanc AT-4, arme automate şi grenade. Data planificată era 17 Ianuarie sau o zi apropiată, iar Taheb conta pe participarea informatorului şi agentului Biroului Federal de Investigaţii. Arestarea a avut loc pe 16 Ianuarie, cînd suspectul s-a întîlnit cu un alt agent sub acoperire, de la care urma să primească armamentul. 

UE vrea să îngheţe fondurile europene în cazul ţărilor membre care nu respectă statul de drept: E o chestiune de protejare a banilor Uniunii

Uniunea Europeană îşi doreşte, printr-un proiect de regulament privind protecţia bugetului UE, să limiteze sau chiar să îngheţe finanţarea în cazul ţărilor membre în care există deficienţe generalizate în aceea ce priveşte statul de drept. În dezbaterea care a avut loc Miercuri seară, la Strasbourg, reprezentanţi ai grupurilor politice şi-au exprimat părerile asupra textului şi şi-au anunţat opţiunile de vot, relatează News.ro.

Raportul referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind protecţia bugetului Uniunii în cazul unor deficienţe generalizate în aceea ce priveşte statul de drept în ţările membre a fost prezentat Miercuri seară, la Strasbourg, de Eider Gardiazabal Rubial (social-democraţi) şi Petri Sarvamaa (creştin-democraţilor). Comisarul Günther Oettinger a spus: „Avem un program complet. În cazul fiecărui stat trebuie să ne asigurăm că judecătorii, Curţile de Justiţie sunt imparţiale. Din punct de vedere al managementului banilor, să fie eficient”.

„Articolul 7 din Tratatul UE nu este o chestiune de sancţionare, ci una de protejare a banilor Uniunii Europene. Trebuie să avem un mecanism cu măsuri potrivite  care va sancţiona deficienţele generalizate în ceea ce priveşte statul de drept în statele membre. Trebuie să fie proporţional cu gravitatea abaterii. Măsurile trebuie aplicate responsabil, să nu se resfrîngă asupra cercetătorilor ori studenţilor, între altele”, a mai declarat Oettinger.  El a asigurat că, în ceea ce priveşte aplicarea acestui regulament, vor fi primite informaţii de la Curtea Europeană şi alte instituţii europene.

Legat de modul de implementare, comisarul a mai spus că Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene vor discuta pe această temă. „Totul trebuie să fie limpede, să nu existe zone gri. Trebuie să existe şi flexibilitate, pentru a avea instrumente pentru situaţii neprevăzute. Mecanismul statului de drept este o piatră de hotar pentru planul financiar 2021 - 2027”, a conchis comisarul.

Helmut Scholz (Confederal Group of the European United Left - Nordic Green Left) a apreciat că este important ca bugetul UE să fie protejat faţă de deficienţele generalizate în ceea ce priveşte statul de drept în ţările membre. „Trebuie să fie transparent şi să existe proporţionalitate”, a susţinut şi europarlamentarul german. Liadh Ni Riada, colega lui Scholz, a cerut ca în text să fie stipulat că trebuie să existe „dovezi că ceva este în neregulă”. Pe de altă parte, polonezul Stanisław Żółtek a precizat: „Ne-ar plăcea să rămînem în UE, dar dacă devine o forţă de ocupaţie, ne retragem”. 

Suma colosală cu care s-au îndatorat statele lumii

Statele lumii s-au îndatorat mai mult decît pot duce. În ciuda unei creşteri economice mai rapide, datoria globală se apropie de nivelul record din 2007. Avem acum o datorie globală de 244.000 de miliarde de dolari. Este de trei ori mai mare decît întreaga economie a lumii. Și este în continuare o problemă subapreciată, deși bulgărele datoriilor se rostogolește rapid și cînd se va prăbuși va crea pagube majore. Cea mai mare parte a datoriei globale, aproape 75% din total, aparţine companiilor și Guvernelor din întreaga lume.

Datoriile companiilor au crescut anul trecut pînă la aproape 73 de mii de miliarde de dolari, ceea ce înseamnă un nivel record de 92% din PIB-ul mondial. În acelaşi timp, datoria publică, adică cea a Guvernelor, a depășit 65 de mii de miliarde de dolari. În timp ce creșterea datoriei corporatiste a fost concentrată pe piețele emergente, datoria publică a crescut mai repede pe piețele mature.

Japonia și Grecia sunt cele mai îndatorate țări din lume. Japonia se remarcă imediat cu o rată a datoriei de 238% din PIB. Asta înseamnă că întreaga economie japoneză, a treia ca mărime din toată lumea, nu produce valoare suficientă pentru a reuși să își plătească restanţele. Totuși, ce e interesant la Japonia este că, deși este supraîndatorată de mai bine de 3 decenii, nu are riscuri foarte mari de încetare de plăți pentru că cea mai mare parte a datoriei publice este deținută intern. Nu același lucru se aplică și la Grecia, a doua cea mai îndatorată țară a lumii. Aici datoria este deținută de creditorii externi, deci ţara este mult mai vulnerabilă.

Nici Statele Unite nu stau foarte bine. Se situează pe locul 8, cu un raport de peste 100% din PIB, iar estimările recente ale Trezoreriei plasează datoria publică la 22 de mii de miliarde de dolari. China pe de altă parte se plasează în zona țărilor verzi. Are și ea o datorie a statului de aproape jumătate din PIB-ul național, însă deține și un bilanț remarcabil de sănătos. Însă lucrurile nu mai sunt atît de plăcute cînd vine vorba de totalul datoriei. Sistemul este opac în China, îndatorarea s-a făcut cu ocolirea sistemului oficial, prin aşa numitele bănci-fantomă şi sunt estimări că datoria reală ar fi în ansamblu de circa 200% faţă de PIB.

În ultimii șase ani, piețele au început să își exprime îngrijorarea cu privire la datoriile ascunse sub preș. Deși cifrele sunt amețitoare, datoria globală încă este una dintre cele mai subapreciate probleme cu care se confruntă economia lumii. Începînd din 2007, datoria globală a crescut, nivelul total a ajuns atunci la 320% din PIB-ul global.

Din 2008, Guvernele au încercat să caute metode de a reduce nivelul datoriei, însă au agravat și mai tare problema. Foarte puține dintre datoriile asumate în ultimul deceniu au fost folosite în scopuri productive. Pe măsură ce salariile stagnează, populația împrumută pentru a finanța consumul. Companiile împrumută pentru a finanța achizițiile, iar Guvernele împrumută mai degrabă pentru a finanța cheltuielile curente, decît pentru infrastructură și alte investiții strategice.

În prezent, o reducere bruscă a îndatorării ar risca o recesiune, făcînd ca rambursarea să fie și mai dificilă. Diminuarea cadrului datoriei publice ar necesita Guvernele să majoreze impozitele și să reducă cheltuielile, ceea ce ar afecta activitatea economică. Costurile datoriei sunt acum transferate de la o generație la alta. Însă, la un moment dat, va deveni nesustenabilă. Povestea Greciei se poate reedita la scară globală.

MB: Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Theresa May NU a trecut

Camera Comunelor a respins la limită, Miercuri seară, moţiunea de cenzurădepusă de opoziţia laburistă la adresa Guvernului Theresa May, care rămîne astfel în funcţie şi încearcă să găsească soluţii pentru depăşirea impasului în procedura Brexit, scrie mediafax. În favoarea demiterii Guvernului Theresa May s-au pronunţat 306 deputaţi britanici, iar împotrivă 325, informează postul Sky News.

 „Sunt mulţumită că membrii Camerei Comunelor au respins moţiunea împotriva Guvernului, nu voi trata cu uşurinţă această responsabilitate. Voi continua să lucrez în sensul promisiunii solemne faţă de poporul acestei ţări şi pentru ieşirea din Uniunea Europeană”, a declarat Theresa May după anunţarea rezultatului. Premierul conservator a anunţat că va organiza o serie de întîlniri cu lideri ai Parlamentului şi cu liderii partidelor de opoziţie, pe tema Brexit.

Jeremy Corbyn, liderul Partidului Laburist (centru-stînga, de opoziţie) şi iniţiatorul moţiunii de cenzură, a declarat că, înaintea oricăror consultări pe tema Brexit, premierul Theresa May trebuie să renunţe la opţiunea retragerii ţării din Uniunea Europeană fără niciun acord.

Marea Britanie: Doi ani de închisoare pentru cei care realizează fotografii sub fustele femeilor

Parlamentul britanic a adoptat un proiect de lege ce vizează pedepsirea cu doi ani de închisoare a unei infracţiuni ce vizează realizarea de fotografii sub fustele femeilor, informează AFP, scrie agerpres. Textul de lege mai are nevoie doar de semnătura reginei Elisabeta a II-a, ultima etapă a proceselor legislative din Marea Britanie, pentru a fi promulgat.

Proiectul a fost introdus în dezbatere parlamentară în urma unei campanii demarate de Gina Martin, o femei în vîrstă de 27 de ani, ea însăşi victimă a acestei practici cunoscute în engleză sub numele de „upskirting”. După ce doi bărbaţi ar fi fotografiat-o sub fustă în timpul unui festival din Londra în 2017 şi au distribuit pe internet acea fotografie realizată cu telefoanele lor mobile, tînăra femeie a cerut Poliţiei să intervină, însă nici o anchetă nu a putut fi demarată, din cauza absenţei din legislaţia britanică a unui cap de acuzare corespunzător. „Mă simt ca şi cum aş fi în Rai!”, a reacţionat ea într-un mesaj publicat pe Twitter. „Am schimbat legea! Întotdeauna am crezut că politica era un domeniu ermetic, dar, dacă ai ajutorul şi voinţa necesare, poţi să reuşeşti”, a adăugat tînăra britanică.

Analizarea textului, prezentat iniţial de deputata liberal-democrată Wera Hobhouse, a fost blocată din cauza opoziţiei exprimate de deputatul conservator Christopher Chope, care a devenit subiectul unor critici dure. Totodată, intrarea în biroul său de circumscripţie şi intrarea în biroul său din Parlament au fost decorate cu articole de lenjerie intimă, în semn de protest.

Guvernul de la Londra a reluat apoi din proprie iniţiativă propunerea de lege, care a trecut Marţi definitiv de etapa dezbaterii în Parlament. Textul prevede pedepsirea voyeurilor care fac fotografii sub fustele şi rochiile femeilor, un comportament considerat „o intruziune odioasă în viaţa privată, care le lasă pe victime într-o stare de disperare”, potrivit lui Lucy Frazer, secretar de stat în Ministerul Justiţiei. „Noua lege care incriminează ‘upskirting’-ul reprezintă o adăugare bine-venită în lupta contra agresiunilor sexuale bazate pe imagine, dar ea ar trebui să fie punctul de plecare pentru o legislaţie mai amplă”, a comentat Erika Rackley, profesoară la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Kent, într-un comentariu publicat online.

Aceeaşi expertă a cerut „o lege care să atace toate formele de realizare, concepere şi distribuire non-consensuală a unor imagini sexuale private şi care să prevadă în mod automat anonimatul pentru toate victimele supravieţuitoare”. În Franţa, infracţiunea de tip „upskirting” este pedepsită printr-o lege promulgată în August 2018, ce a fost adoptată pentru a consolida lupta împotriva violenţelor sexuale şi sexiste.

Guvernul austriac propune ca ţările europene să poată expulza mai uşor refugiaţii cu condamnări penale

Ţările europene ar trebui să poată expulza mai uşor refugiaţii cu condamnări penale, a declarat Miercuri Guvernul austriac, solicitînd în acest sens o reformă politică la nivelul întregii Uniuni Europene, relatează dpa, potrivit agerpres. Conform Convenţiei ONU pentru refugiaţi, ţările gazdă pot trimite înapoi în ţările de origine doar refugiaţii condamnaţi pentru fapte grave, precum omucideri, violuri sau jafuri armate, însă nu pentru infracţiuni mai puţin grave. „Acest lucru nu este în conformitate cu bunul simţ şi nu are sens pentru populaţia austriacă”, a declarat cancelarul conservator Sebastian Kurz.

Ministrul de Interne, Herbert Kickl, a propus amendarea legislaţiei austriece în materie de azil, astfel ca refugiaţii condamnaţi pentru infracţiuni minore să poată fi expulzaţi. Guvernul a discutat acest subiect la o zi după ce un refugiat sirian de 19 ani a fost reţinut pentru că şi-a ucis prin sugrumare fostă iubită austriacă în vîrstă de 16 ani. În Decembrie anul trecut, un afgan de 17 ani a înjunghiat mortal o tînără austriacă de 16 ani cu care a avut o relaţie. Tînărul afgan nu primise statut de refugiat, însă i-a fost acordat dreptul să rămînă în Austria din motive umanitare.

 „Sunt sătul de situaţiile în care drepturile omului şi acordurile internaţionale îi protejează pe cei care calcă în picioare statul de drept, în timp ce cetăţenii austrieci sunt lăsaţi pe margine”, a mai spus ministrul de Interne Herbert Kickl.

Erdogan: Cel puţin 20 de morţi, inclusiv cinci militari americani, în atentatul din Nordul Siriei

Cel puţin 20 de persoane, inclusiv cinci militari americani, au murit în urma atentatului produs Miercuri în Nordul Siriei, a declarat Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, citat de agenţia Reuters, potrivit mediafax. „Din informaţiile pe care le am, au murit cinci militari americani; în total sunt 20 de morţi”, a declarat Recep Erdogan Miercuri seară în cursul unei conferinţe de presă desfăşurate în Ankara. Armata americană a anunţat că încearcă să afle toate informaţiile înainte de a anunţa bilanţul exact al victimelor. Surse citate de agenţia Reuters au declarat că 16 persoane, inclusiv patru militari americani, au murit în urma unui atentat comis Miercuri de reţeaua teroristă Stat Islamic în nordul Siriei.

Douăzeci şi opt de multinaţionale au format o alianţă pentru a reduce deşeurile plastice

Douăzeci şi opt de multinaţionale din industria de petrochimie, de reciclare şi a bunurilor de larg consum au anunţat Miercuri că au înfiinţat o alianţă dispusă să ofere peste 1 miliard de dolari pentru a găsi soluţii eficiente în privinţa eliminării din mediul înconjurător a deşeurilor din plastic, informează AFP, scrie agerpres.

Denumită Alliance to End Plastic Waste (AEPW), această alianţă cuprinde giganţi mondiali (BASF, Total, Shell, ExxonMobil, Dow, Mitsui Chemicals, LyondellBasell, Procter&Gamble, Suez, Veolia, Henkel, Chevron Phillips Chemical Company LLC, etc.) care fabrică, utilizează, vînd şi reciclează produse din plastic, sursă majoră de poluare a mediului, în special a oceanelor. Prin fondurile mobilizate – 1 miliard de dolari pentru angajamente promise într-o primă etapă şi pînă la 1,5 miliarde în următorii cinci ani – AEPW doreşte în principal să participe la finanţarea unor iniţiative deja existente, potrivit comunicatelor de presă publicate de grupurile implicate în această alianţă.

AEPW a citat mai ales proiectul STOP din Indonezia, care colaborează cu municipalităţile locale pentru a reduce aruncarea de produse plastice în mediul înconjurător, dar şi ONG-ul Renew Oceans, care încearcă să colecteze deşeurile de pe cele mai poluate cu plastic 10 ţărmuri ale lumii, dintre care opt se află în Asia. În sens mai larg, noua alianţă va încerca să încheie parteneriate cu marile oraşe, în special cu cele lipsite de infrastructură, pentru a le ajuta să îşi îmbunătăţească procedurile de gestionare a deşeurilor. Multinaţionalele implicate doresc şi să dezvolte un proiect de informare ştiinţifică deschisă („open source”) cu instituţii universitare pentru a ameliora colectarea de informaţii şi dezvoltarea unor metode de gestiune în scopul de a ajuta Guvernele să evite deversarea produselor din plastic în mediul înconjurător.

„Este vorba despre o provocare mondială complexă şi gravă, care necesită o acţiune rapidă şi un leadership puternic. Această nouă alianţă reprezintă cea mai mare iniţiativă de pînă acum pentru a pune capăt abandonării deşeurilor plastice în mediul înconjurător”, a declarat într-un comunicat David Taylor, CEO-ul grupului Procter&Gamble şi preşedintele AEPW. Aproximativ 80% din produsele plastice ajung în oceane, adică între 8 milioane şi 120 de milioane de tone în fiecare an, potrivit ONU, care estimează că dacă tendinţa se va menţine, atunci în oceane vor exista mai multe produse din plastic decît peşti în anul 2050. Doar 9% din cele 9 miliarde de tone de plastic produse de omenire de-a lungul istoriei au fost reciclate. Un procent doar cu puţin mai mare – 12% – a fost incinerat, potrivit unui raport ONU publicat anul trecut.