Creşte numărul victimelor incendiului din California: 63 de morţi şi peste 600 de dispăruţi

Numărul persoanelor date dispărute în incendiul care afectează în prezent California a urcat Joi la peste 600, a anunţat şeriful local, citat de AFP, potrivit agerpres. De asemenea, bilanţul celor care şi-au pierdut viaţa în incendiul numit „Camp Fire” a crescut la 63 de persoane, după descoperirea altor şapte cadavre, a declarat şeriful comitatului Butte, Kory Honea, într-o conferinţă de presă.

Incendiul devastator ”Camp Fire” a cuprins circa 55.800 de hectare şi a devenit cel mai mortal şi distrugător din California, întrecînd în amploare incendiul ”Griffith Park” din comitatul Los Angeles, care a provocat decesul a 29 de persoane în anul 1933. În total, 10.321 de proprietăţi au fost distruse de flăcări, au precizat autorităţile. Potrivit dpa, care citează Casa Albă, Preşedintele american, Donald Trump, se va deplasa Sîmbătă în California pentru a se întîlni cu persoane afectate de incendiile din acest stat din Vestul Statelor Unite.

Coreea de Nord anunţă că a testat o armă de ‘înaltă tehnologie’

Liderul Nord-coreean Kim Jong Un a supravegheat testarea unei noi arme „de înaltă tehnologie”, transmite Vineri AFP, citînd agenţia Sud-coreeană Yonhap, care preia la rîndul său o informaţie difuzată de presa oficială de la Phenian, potrivit agerpres. „Kim Jong Un a supravegheat testarea unei noi arme tactice de înaltă tehnologie la Academia Naţională de Apărare”, relevă sursa menţionată. Testul a fost încununat de succes, dar natura armei testate nu a fost specificată. Această armă, care a fost dezvoltată într-o perioadă lungă de timp, „contribuie la construcţia unei apărări invulnerabile pentru ţara noastră şi întăreşte puterea de luptă a armatei poporului nostru”, arată media Nord-coreeană.

Preşedintele american Donald Trump şi Kim Jong Un s-au întîlnit în Iunie în cadrul unui summit istoric în Singapore, care a condus la un acord de dezarmare nucleară ai cărui termeni au rămas vagi., notează AFP.

După acest summit, Coreea de Nord s-a abţinut de la efectuarea unor noi teste balistice sau nucleare, a dezmembrat un sit de testare a rachetelor şi a promis, dacă SUA acceptă să facă unele concesii, să destructureze principalul său complex nuclear. Dar progresele au fost lente, iar cele două ţări se acuză reciproc că nu şi-au ţinut cuvîntul. Donald Trump a spus că aşteaptă o a doua întîlnire cu Kim Jong Un la începutul anului viitor.

Pentagonul va retrage sute de militari din Africa pentru a se concentra pe contracararea Chinei şi Rusiei

Statele Unite vor retrage, în următorii ani, sute de militari implicaţi în operaţiuni antiteroriste în Africa, pentru a susţine planul Pentagonului de contracarare a ameninţărilor generate de China şi Rusia, afirmă un oficial american citat de site-ul agenţiei Reuters, potrivit Mediafax. „Reducerea personalului va fi de mai puţin de 10% din totalul de 7.200 de militari, în următorii ani”, a declarat Candice Tresch, un purtător de cuvînt al Departamentului american al Apărării. „Operaţiunile de combatere a organizaţiilor extremiste vor rămîne în mare parte neafectate” în ţări precum Somalia, Djibouti şi Libia, a subliniat oficialul american. Pentagonul a stabilit ca priorităţi acţiuni de contracarare a riscurilor reprezentate de China şi de Rusia.

Presa israeliană: Merkel i-a cerut lui Iohannis să nu mute Ambasada României din Israel la Ierusalim

Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, i-a cerut preşedintelui României, Klaus Iohannis, să blocheze planul Guvernului de la Bucureşti de a transfera sediul Ambasadei în Israel din oraşul Tel Aviv la Ierusalim, afirmă surse occidentale citate de presa israeliană, potrivit Mediafax.

În efortul de a opri Guvernul României să transfere Ambasada la Ierusalim, cancelarul Germaniei, Angela Merkel, l-a sunat în Aprilie pe Preşedintele Klaus Iohannis pentru a-l îndemna să blocheze această acţiune a Bucureştiului. O sursă occidentală a declarat pentru cotidianul The Jerusalem Post că Angela Merkel a încercat să îl convingă pe Preşedintele României să oprească planul de relocare a Ambasadei la Ierusalim. Există indicii că Angela Merkel a discutat şi cu alţi politicieni europeni în cadrul campaniei de a bloca relocarea Ambasadelor unor naţiuni europene la Ierusalim.

Un purtător de cuvînt al Ministerului român de Externe a transmis următorul mesaj pentru cotidianul The Jerusalem Post: „Referitor la întrebarea dv., Ministerul de Externe nu poate face comentarii despre presupusele discuţii dintre Angela Merkel şi Preşedintele României. Dacă doriţi informaţii suplimentare, v-am recomanda să contactaţi Administraţia Prezidenţială”. Pînă în momentul difuzării acestei ştiri, Biroul Preşedintelui Klaus Iohannis nu răspunsese solicitării transmise de Jerusalem Post.

Biroul cancelarului Angela Merkel a transmis pentru cotidianul The Jerusalem Post: „Nu putem oferi informaţii despre discuţii confidenţiale”. Berlinul a subliniat că „statutul oraşului Ierusalim trebuie clarificat în cadrul unui acord” de pace.

Guvernul României a semnalat intenţia de mutare a sediului Ambasadei României din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim. Reprezentanţii Guvernului au susţinut că memorandumul privind mutarea Ambasadei României din Israel în Ierusalim a fost înaintat de Ministerul Afacerilor Externe la categoria „Documente confidenţiale” şi îşi va păstra caracterul pînă la o decizie finală. În schimb, Preşedintele Klaus Iohannis a transmis că nu a fost consultat cu privire la o posibilă mutare a Ambasadei în Ierusalim.

Ministerul israelian de Externe a anunţat în Decembrie 2017 că a iniţiat contacte cu cel puţin zece ţări care au exprimat interesul de a muta Ambasadele la Ierusalim, după exemplul SUA, printre aceste state figurînd, conform unor surse diplomatice, România.

Preşedintele SUA, Donald Trump, a anunţat, în Decembrie 2017, decizia controversată de a considera oraşul Ierusalim drept Capitala Israelului şi, implicit, de a muta acolo Ambasada SUA. Decizia lui Donald Trump a fost criticată dur de Autoritatea Palestiniană, de Liga Arabă, de numeroase ţări musulmane, de Adunarea Generală ONU, Uniunea Europeană şi Rusia. Ulterior, pe fondul criticilor, Preşedintele SUA a încercat să îşi nuanţeze poziţia privind statutul Ierusalimului, refuzînd să excludă posibilitatea împărţirii oraşului şi explicînd că israelienii şi palestinienii trebuie să stabilească frontierele în oraş. Liderul de la Casa Albă a transmis Israelului că pacea necesită „compromisuri dure”.

Israelul consideră oraşul Ierusalim drept Capitala sa eternă şi indivizibilă, potrivit terminologiei utilizate de liderii politici israelieni. Autoritatea Palestiniană vrea ca Ierusalimul de Est să devină Capitala viitorului Stat palestinian. Israelul a anexat Ierusalimul de Est, dar marile puteri şi Naţiunile Unite nu recunosc suveranitatea israeliană asupra întregului oraş, subliniind că zonele trebuie negociate. Statele Unite sunt prima naţiune care îşi mută Ambasada din Israel la Ierusalim.

Statele Unite şi Guatemala sunt singurele ţări care au Ambasadele din Israel în oraşul Ierusalim, restul naţiunilor avîndu-le în Tel Aviv. Recent, premierul Australiei, Scott Morrison, a semnalat că intenţionează să decidă recunoaşterea oraşului Ierusalim drept Capitală a Israelului, din raţiuni electorale. Preşedintele-ales al Braziliei, Jair Bolsonaro, intenţionează să transfere sediul Ambasadei braziliene în Israel de la Tel Aviv la Ierusalim, argumentînd că naţiunea israeliană este suverană, astfel că are dreptul de a stabili care este propria Capitală.

Uniunea Europeană consideră Ierusalimul Capitala comună a Israelului şi a viitorului Stat palestinian Oraşul Ierusalim trebuie să rămînă Capitala comună a Israelului şi a viitorului Stat palestinian, a declarat în urmă cu cîteva luni Federica Mogherini, înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politici de Securitate. „Trebuie menţinut statutul special şi caracterul oraşului” Ierusalim, a declarat Federica Mogherini.

Uniunea Europeană a exprimat „preocupări grave” în legătură cu decizia lui Donald Trump, avertizînd că măsura, o încălcare a unei rezoluţii ONU, riscă să afecteze perspectivele de pace între israelieni şi palestinieni. „Uniunea Europeană exprimă preocupări grave legate de anunţul făcut de Preşedintele SUA, Donald Trump, privind oraşul Ierusalim şi privind repercusiunile pe care le-ar putea avea asupra perspectivelor de pace. Poziţia UE este neschimbată. Trebuie îndeplinite aspiraţiile ambelor părţi şi trebuie găsită o cale, prin negocieri, pentru stabilirea statutului Ierusalimului ca viitoare Capitală a ambelor state”, israelian şi palestinian, a reacţionat în Decembrie 2017 Federica Mogherini.

„Uniunea Europeană şi statele membre vor continua să respecte consensul internaţional privind oraşul Ierusalim, prevăzut, între altele, în Rezoluţia Consiliului de Securitate ONU 478; aici sunt prevederi privind sediile misiunilor diplomatice pînă la soluţionarea statutului definitiv al oraşului Ierusalim”, a precizat atunci Federica Mogherini, potrivit unui comunicat al Serviciului European de Acţiune Externă (SEAE). „Uniunea Europeană îndeamnă toate părţile să dea dovadă de calm şi de reţinere pentru a evita escaladarea conflictului. Trebuie să ne concentrăm în continuare pe crearea condiţiilor pentru negocieri directe şi consistente (…). UE reiterează angajamentul ferm în favoarea soluţiei a două state”, israelian şi palestinian, sublinia Federica Mogherini.

În Aprilie 2017, Rusia a exprimat preocupare privind stagnarea procesului de pace israeliano-palestinian, reiterînd susţinerea pentru soluţia coexistenţei a două state, anunţînd recunoaşterea Ierusalimului de Vest drept Capitală a Israelului şi propunînd Ierusalimul de Est drept Capitală a viitorului Stat palestinian.

Zaharova: Numărul militarilor americani în Europa reflectă faptul că Washingtonul doreşte să dețină controlul asupra Uniunii Europene

Numărul de militari şi echipamente americane în Europa relevă faptul că Washingtonul doreşte să aibă controlul asupra Uniunii Europene, în pofida declaraţiilor unor politicieni europeni privind intenţia de a crea propria Armată comună pentru a avea o mai mare independenţă, a declarat Joi purtătoarea de cuvînt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova, citată de agenţia de presă oficială rusă TASS, scrie Agerpres.

‘Cum credeţi, cui din această ţară – care îşi sporeşte prezenţa militară în Europa – îi va plăcea că Europa a început să facă declaraţii că UE nu este vasală (SUA)’, a spus reprezentanta diplomaţiei ruse, referindu-se, se pare, la o declaraţie făcută în ajun de Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, la bordul portavionului Charles de Gaulle.

 ‘Statele Unite ale Americii sunt aliatul nostru istoric, vor continua să fie, sunt aliatul împreună cu care preluăm toate riscurile, cu care efectuăm cele mai complicate operaţiuni, dar a fi aliat nu înseamnă să fii vasal şi deci, pentru a nu fi vasal, noi nu trebuie să depindem de ele’, a afirmat Macron, reacţionînd la seria de tweeturi ale Preşedintelui american Donald Trump, care a criticat iniţiativa sa privind crearea unei armate a UE, catalogînd-o drept ‘insultătoare’..

În conferinţa de presă de Joi, Zaharova a declarat: ‘Nu cred că o asemenea cantitate de armament, tehnică, contingentul militar nemijlocit, reprezintă un indice de cooperare şi interacţiune, eu cred că acestea îndeplinesc funcţii de control şi anume control asupra Europei’. De fapt,’ţi se aminteşte la (fiecare) 24 de ore cine este şeful şi cine este responsabil de viitorul tău. Prin urmare, eu cred şi, bineînţeles, că şi mulţi analişti spun acest lucru, că declaraţiile făcute în unele Capitale europene nu pot fi pe placul SUA pentru că Statele Unite îşi au propria agendă şi propriile planuri pentru Europa’, a mai spus purtătoarea de cuvînt a MAE rus.

Crearea propriilor forţe armate este dreptul suveran al statelor şi blocurilor politico-economice, a subliniat ea, referindu-se la iniţiativa lansată de Preşedintele francez privind crearea unei Armate proprii a UE, idee susţinută şi de către cancelarul german Angela Merkel.

În prezent, în Europa, potrivit TASS, se află 60.000 de militari americani din toate tipurile de armate, desfăşuraţi în 13 garnizoane în cinci ţări: Belgia, Germania, Italia, Luxemburg şi Olanda. Forţele aeriene ale SUA folosesc şapte baze în şase state: Belgia, Marea Britanie, Germania, Grecia, Italia şi Cipru. Navele Flotei a 6-a a SUA, dislocată în Marea Mediterană, se schimbă prin rotaţie.

Aflat la bordul portavionului Charles de Gaulle, Preşedintele francez a explicat din nou Miercuri seara proiectul său de Armată europeană, susţinînd că, în materie de apărare, Europa rămîne extrem de dependentă de SUA.

Expunîndu-şi iniţiativa Marţi, Preşedintele Franţei a evocat ‘puteri autoritare care reapar şi se reînarmează la graniţele Europei’. ”Europenii nu vor fi apăraţi dacă nu se decide constituirea unei Armate europene adevărate. Faţă de Rusia, care este la frontierele noastre şi care a arătat că poate fi ameninţătoare (…), trebuie să avem o Europă care să se apere singură mai mult, fără să depindă doar de Statele Unite şi într-o manieră mai suverană”, a pledat şeful statului francez într-un interviu difuzat de Europe 1.

Caravana migranţilor a ajuns la graniţa cu Statele Unite

Mai mult de 1.500 de migranţi din America Centrală au sosit Joi în oraşul mexican Tijuana, la graniţa cu Statele Unite, relatează AFP, potrivit Agerpres. În cursul dimineţii, 22 de autobuze, avînd fiecare la bord circa 50 de migranţi, au ajuns la intrarea în acest oraş situat în statul mexican Baja California, adăugîndu-se celor aproximativ 800 de migranţi din America Centrală sosiţi în grupuri mici începînd de Duminică. Alţi 3.000 de migranţi se îndreptau Joi la bordul unor autobuze în direcţia acestui oraş unde ar urma să sosească în cursul serii.

SUA au desfăşurat circa 5.800 de militari la frontiera americano-mexicană, a declarat Joi comandantul misiunii, locotenentul-general Jeffrey Buchanan, pentru Reuters. Marţi, autorităţile americane au închis parţial, cu baricade şi sîrmă ghimpată, posturile de frontieră San Ysidro şi Otay Mesa, care duc în California. Pe 9 Noiembrie, Preşedintele american Donald Trump a semnat un decret care permite respingerea automată a cererilor de azil depuse de către persoane care au traversat ilegal frontiera cu Mexicul, pentru a încerca să-i descurajeze pe migranţii din America Centrală să-şi continue călătoria.

Caravana cu migranţi, care a plecat din Honduras pe 13 Octombrie, a ajuns la 7.000 de persoane, potrivit unor date ale ONU. Dar mulţi dintre ei au renunţat la călătorie sau s-au desprins din grupul principal. Alte două caravane, fiecare cu cîte 2.000 de persoane, au luat de asemenea calea către SUA, pornind din America Centrală.

Sîrbii, încă furioşi pe tratamentul aplicat de Franţa ţării şi Preşedintelui Vucic cu ocazia centenarului Armistiţiului

Furia sîrbilor nu s-a domolit faţă de tratamentul considerat umilitor cu care Franţa a tratat Serbia şi pe Preşedintele Aleksandar Vucic cu ocazia centenarului Armistiţiului din 1918, marcat Duminică la Paris, notează Joi AFP, scrie Agerpres.

La ceremoniile de pe 11 Noiembrie, Aleksandar Vucic a fost plasat într-o tribună secundară, în timp ce Preşedintele kosovar Hashim Thaçi s-a aflat în tribuna principală alături de Preşedintele francez Emmanuel Macron, liderul rus Vladimir Putin, Preşedintele american Donald Trump şi cancelarul german Angela Merkel. Diferenţa de tratament a fost considerată de sîrbi cu atît mai umilitoare, cu cît Belgradul nu recunoaşte independenţa Kosovo, fosta sa provincie cu populaţie majoritar albaneză.

Joi, presa şi lideri politici continuau să se facă ecoul a ceea ce Ambasada Franţei a descris drept ‘o stîngăcie’, o explicaţie care însă nu a convins. Într-un editorial din cotidianul Blic, Vladimir Djukanovic, unul din liderii Partidului Progresului (SNS), la putere, a scris să nu există ‘nici o şansă să fi fost vorba despre o eroare’. ‘În consecinţă, există o intenţie din partea gazdei de a umili sau de a ridica pe cineva’, a notat el, făcînd aluzie la Hashim Thaçi. ‘Macron şi protocolul său au umilit în mod intenţionat Serbia, este un lucru de care trebuie să ne amintim’, a mai scris Vladimir Djukanovic, înaintea vizitei anunţate a lui Macron în Serbia la începutul lunii Decembrie.

Sîrbii relevă că, raportat la populaţie, ei sunt naţiunea care a plătit cel mai greu tribut în ce priveşte numărul morţilor şi că au luptat alături de francezi pe frontul de eEt.

Luni, pe pagina de Facebook, Ambasada Franţei a admis ‘ o stîngăcie’ pe care Parisul o regretă ‘cu putere’. Comentariul a declanşat reacţii revoltate din partea internauţilor, iar monumentul care omagiază prietenia franco-sîrbă, situat în apropierea Ambasadei, a fost vandalizat. Opoziţia s-a alăturat corului de indignare, liderul Partidului Democrat (DSS, dreapta), Milos Jovanovic, citat de tabloidul Informer, cerîndu-i lui Vucic ‘să solicite scuze clare din partea lui Macron’, şi evocînd o anulare a vizitei Preşedintelui francez. La rîndul său, săptămînalul independent Novi Magazin se întreabă dacă incidentul nu s-a vrut o presiune asupra Preşedintelui Vucic ‘pentru a fi mai cooperant’ în discuţiile referitoare la Kosovo, aflate într-un punct mort.

Aleksandar Vucic, care a explicat că a ezitat dacă să părăsească sau nu ceremoniile, a promis o ‘primire grandioasă’ pentru Emmanuel Macron, pentru ‘a-i arăta ce înseamnă ospitalitatea sîrbă şi cum vedem noi prietenia’.

Ungaria a refuzat experţilor ONU accesul în zonele de tranzit pentru migranţi şi solicitanţi de azil la graniţa cu Serbia

Experţi ai Naţiunilor Unite în materie de drepturi ale omului şi detenţii arbitrare şi-au suspendat o vizită oficială în Ungaria, după ce autorităţile de la Budapesta le-au refuzat accesul în două zone de tranzit pentru migranţi şi solicitanţi de azil la graniţa cu Serbia, relatează EFE, potrivit Agerpres. Decizia ‘este fără precedent’, declară Joi membrii Grupului de lucru al Naţiunilor Unite privind detenţiile arbitrare într-un comunicat, în care se menţionează că în aceste zone există chiar şi copii privaţi de libertate.

Guvernul ungar a invitat delegaţia de experţi să viziteze ţara săptămînă aceasta.

‘Nu există nici un dubiu că reţinerea migranţilor în aceste zone de tranzit constituie privare de libertate în conformitate cu dreptul internaţional’, se mai spune în comunicatul citat.

Potrivit experţilor ONU, o regulă generală se aplică tuturor raportorilor ONU pentru drepturile omului şi grupurilor de lucru atunci cînd vizitează o ţară: ei trebuie să aibă acces la toate locurile de detenţie. Cu toate acestea, reprezentanţii Naţiunilor Unite au declarat că încă mai aşteaptă ca Guvernul ungar să accepte angajarea unui dialog pozitiv pentru ca echipa de experţi ONU să poată efectua această vizită în viitorul apropiat.