Jean-François Bohnert: Se pune prea mult accent pe experienţa anticorupţie a Laurei Kovesi

Jean-François Bohnert, procurorul francez susţinut de Consiliul UE pentru conducerea Pachetului UE, afirmă, într-un interviu acordat Politico.eu, că sarcina procurorului-şef european nu va fi doar să combată corupţia, subliniind că se pune prea mult accent pe experienţa anticorupţie a Laurei Kovesi, potrivit mediafax. Jean-Francois Bohnert a evidenţiat, în interviul acordat Politico.eu, importanţa ca noul Oficiu al Parchetului European (EPPO) să aplice reglementările. „Trebuie să recurgem de fiecare dată la textul legii”, a declarat Bohnert. Reglementările arată că Parchetul UE îi va „investiga, îi va inculpa şi îi va deferi Justiţiei pe autorii infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene”, a subliniat procurorul francez. Întrebat dacă se pune prea mult accent pe experienţa Laurei Codruţa Kovesi în combaterea corupţiei, deşi aceasta reprezintă doar o mică parte a activităţii Parchetului UE, Bohnert a răspuns „da”, potrivit Politico.eu.

Măsuri punitive ale UE împotriva Turciei, ca urmare a forajelor off-shore din apele teritoriale ale Ciprului

Uniunea Europeană a convenit Luni să adopte măsuri punitive împotriva Turciei, inclusiv reduceri de fonduri, drept răspuns pentru activităţile de explorare a zăcămintelor de gaze off-shore în largul Ciprului, foraje considerate de blocul comunitar ca fiind ilegale, transmite agenţia DPA. Astfel, miniştrii europeni de Externe au decis suspendarea negocierilor cu Turcia pentru un acord privind transportul aerian, diminuarea fondurilor alocate acestei ţări în virtutea statutului ei de ţară candidată la UE şi restricţionarea creditelor acordate de Banca Europeană de Investiţii.

Guvernul cipriot a cerut Uniunii Europene să ia măsuri împotriva Turciei, după ce această ţară a trimis două nave să facă explorări în apele considerate de Cipru ca fiind zona sa economică exclusivă. În replică, Turcia consideră că această activitate este conformă dreptului internaţional. Conform experţilor, în respectiva zonă ar exista zăcăminte de gaze naturale estimate la circa 227 de miliarde de metri cubi. Descoperirea acestor zăcăminte de gaze off-shore a acutizat tensiunile privind insula Cipru, divizată din 1974 între Sudul predominant grec şi aşa-numita Republică Turcă a Ciprului de Nord, nerecunoscută de comunitatea internaţională.

Turcia solicită extrădarea din Bosnia a mai multor cetăţeni turci, presupuşi membri ai reţelei Gulen

Autorităţile din Bosnia-Herţegovina au declanşat procedura de reexaminare a permiselor de şedere acordate mai multor cetăţeni turci căutaţi de autorităţile de la Ankara pentru legături cu mişcarea clericului Fethullah Gulen, informează AFP. Autorităţile locale au confirmat anunţul avocaţilor celor vizaţi. Potrivit avocaţilor, care au declarat că reprezintă şapte cetăţeni turci, clienţii lor au fost convocaţi la serviciul pentru străini din Ministerul Securităţii, pentru o procedură de anulare a permiselor de şedere. Avocaţii susţin că Ambasada turcă de la Sarajevo a înaintat autorităţilor bosniace o listă de deţinători de paşapoarte expirate, fără vreo dovadă a situaţiei sau vreun motiv de anulare.

O avocată a dat asigurări că cetăţenii turci pe care îi reprezintă nu au nici o legătură cu lovitura de stat nereuşită din Turcia, din 2016. Aceştia se aflau în Bosnia în timpul loviturii de stat puse de Guvernul de la Ankara pe seama unei presupuse reţele conduse de predicatorul Gulen, stabilit în SUA. Majoritatea sunt profesori şi lucrau în Bosnia de aproximativ 20 de ani, a precizat avocata. Directorul serviciului pentru străini a declarat postului Europa Liberă că verificările dreptului de sejur al celor şapte sunt în curs, paşapoartele lor au fost anulate, iar autorităţile bosniace colaborează cu Ambasada turcă. Unul din avocaţii implicaţi a afirmat că „instituţiile bosniace sunt supuse unei presiuni politice teribile”. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a efectuat recent o vizită la Sarajevo, reaminteşte AFP.

Luni, Turcia a comemorat trei ani de la tentativa de puci, urmată de proceduri judiciare împotriva presupuşilor participanţi. De atunci, numărul arestărilor a depăşit 55.000 şi au fost concediaţi peste 150.000 de angajaţi ai statului. Ankara susţine că a obţinut extrădarea a 110 suspecţi din circa 20 de ţări. La ceremoniile din Turcia a asistat, conform unor relatări ale presei din Bosnia-Herţegovina, şi liderul principalului partid musulman bosniac, Bakir Izetbegovici, apropiat al lui Erdogan.

Turcia intenţionează să producă în comun cu Rusia rachete S-400

Turcia intenţionează să producă în comun cu Rusia rachete S-400, a declarat Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, după ce ţara sa a recepţionat săptămîna trecută primele componente pentru aceste sisteme antiaeriene cumpărate din Rusia, în pofida avertismentelor SUA, relatează agenţia Reuters, scrie agerpres. Vorbind la o acţiune de marcare a trei ani de la puciul eşuat împotriva sa, Erdogan a precizat că livrările de rachete S-400 contractate pentru Armata turcă se vor derula pînă în luna Aprilie 2020. ”Obiectivul nostru acum este producţia în comun cu Rusia. O vom face”, a mai spus Preşedintele turc.

El afirmase anterior că nu crede că Washingtonul va impune sancţiuni Ankarei din cauza achiziţiei de rachete ruseşti, întrucît SUA şi Turcia sunt ”aliaţi strategici”. Statele Unite au ameninţat cu astfel de sancţiuni, evocînd concret eliminarea Turciei din programul avionului invizibil F-35. Washingtonul susţine că dacă acest avion ajunge în dotarea armatei turce operatorii ruşi care îi vor instrui pe militarii turci să folosească rachetele S-400 ar putea afla secrete tehnologice ale acestui avion. Potrivit Ministerului turc al Apărării, Luni a aterizat la o bază militară de lîngă Ankara al nouălea avion care a adus în Turcia componente pentru sistemele S-400.

Germania va retroceda Italiei un tablou furat din Florenţa în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial

Un tablou care a fost furat din Florenţa în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial va fi returnat Italiei de Guvernul german Vinerea aceasta, a anunţat Ministerul italian al Culturii, relatează dpa. Potrivit autorităţilor italiene, „Vase of Flowers” (Vază cu flori), operă a pictorului olandez Jan van Huysum (1682-1749), a fost furat în 1944 de trupele naziste de ocupaţie. ”Vase of Flowers” se întoarce la Florenţa după 75 de ani, a declarat Ministerul italian al Culturii într-un comunicat, anunţînd o ceremonie pe 19 Iulie la Palazzo Pitti, parte a Uffizi Galleries. Ministrul german de Externe, Heiko Maas, va preda tabloul în prezenţa omologului său italian Enzo Moavero Milanesi şi a altor oficiali italieni, a precizat Ministerul. Lucrarea de artă a dispărut zeci de ani, apoi a reapărut în Germania în 1991, în posesia unei familii germane care a insistat că a obţinut tabloul în mod legal.

Numărul persoanelor afectate de foamete la nivel mondial este în continuă creştere

Foametea a afectat 821,6 milioane de persoane la nivel mondial în 2018, comparativ cu 811 de milioane anul precedent, potrivit unui raport anual publicat de mai multe organizaţii ONU care deplîng o creştere a numărului celor afectaţi de acest flagel pentru al treilea an consecutiv, relatează AFP şi dpa. Denumit „Starea securităţii alimentare şi a alimentaţiei în lume”, documentul a fost elaborat de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), cu sprijinul Fondului Internaţional pentru Dezvoltarea Agricolă (IFAD), Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), UNICEF şi Programul Alimentar Mondial (PAM).

„Pentru a menţine securitatea alimentară şi nutriţia, este esenţial să se instituie politici economice şi sociale pentru a contracara cu orice preţ efectele ciclurilor economice defavorabile, evitînd în acelaşi timp reducerea serviciilor esenţiale, precum sănătatea şi educaţia”, se arată în raport.

821,6 milioane de persoane au fost afectate de foamete în 2018, comparativ cu 811,7 milioane de persoane în 2017, 796,5 milioane de persoane în 2016 şi 785,4 milioane de persoane în 2015. Cifrele au fost recalculate şi diferă de rapoartele anterioare elaborate de ONU. În termeni procentuali, puţin sub 11% din populaţia lumii suferă de foamete, au afirmat agenţiile ONU, adăugînd că proporţia este aproape neschimbată din 2015. Foametea rămîne o problemă răspîndită pe mai multe continente: Africa (aproape 20% din populaţie), America Latină şi Caraibe (mai puţin de 7%) şi Asia (mai mult de 12%). În plus, potrivit raportului, peste două miliarde de persoane, dintre care 8% trăiesc în America de Nord şi în Europa, nu au acces cu regularitate la alimente sănătoase, nutritive şi în cantitate suficientă.

De asemenea, FAO consideră că progresele sunt insuficiente pentru a atinge obiectivul pentru 2030 de reducere a numărului de copii care suferă de retard de creştere. În prezent, 149 de milioane de copii sunt afectaţi de această problemă. În mod paradoxal, raportul constată că excesul de greutate şi obezitatea continuă să crească în toate regiunile, în special în rîndul copiilor de vîrstă şcolară şi al adulţilor. În 2018, circa 40 de milioane de copii cu vîrste sub cinci ani erau supraponderali. În 2016, 131 milioane de copii cu vîrste cuprinse între 5 şi 9 ani, 207 de milioane de adolescenţi şi 2 miliarde de adulţi erau supraponderali, potrivit raportului.

Miniştri de Interne ai statelor UE se reunesc de urgență la Helsinki, pe tema migranţilor salvaţi în Mediteana

Reprezentanţii ţărilor UE vor încerca să se pună de acord, Miercuri seară, la Helsinki, în cadrul unei „reuniuni de urgenţă”, pentru a pune capăt disputelor diplomatice care apar acum după fiecare salvare de migranţi în Mediterana centrală, relatează AFP. Dineul organizat de Preşedinţia finlandeză a Consiliului UE, la iniţiativa Parisului şi Berlinului, vizează stabilirea reperelor unei „coaliţii” de ţări gata să-şi repartizeze migranţii salvaţi, fără a trebui să desfăşoare negocieri penibile în fiecare caz în parte. Un Consiliu al miniştrilor de Interne ai Celor 28 era programat Joi la Helsinki, însă Finlanda le-a propus miniştrilor să se întîlnească încă din ajun, în cadrul unui dineu care are drept scop accelerarea discuţiilor în contextul problemei debarcărilor de migranţi.

„A devenit evident că situaţia în Mediterana cere atenţia noastră imediată”, a scris ministrul finlandez de Interne, Maria Ohisalo, în scrisoarea de invitaţie adresată omologilor săi europeni, consultată de AFP.

Reuniunea de Miercuri seară, organizată „pe baza iniţiativei foarte binevenite a Franţei şi Germaniei”, vizează stabilirea unor „aranjamente solide pentru ceea ce urmează operaţiunilor de căutare şi salvare, pentru a garanta un răspuns rapid după debarcare”, susţine ea. Aceste acorduri „trebuie să fie bazate pe o responsabilitate împărtăşită care să implice un număr suficient de mare de state membre”, adaugă ministrul, evocînd o „coaliţie a bunăvoinţei” pentru a uşura presiunea asupra ţărilor aflate în prima linie a noilor veniri. Este o „reuniune de urgenţă”, a subliniat o sursă europeană, precizînd că lista miniştrilor care au acceptat să participe nu a fost încă finalizată. Trebuie „să ne înţelegem asupra unui mecanism pînă la sfîrşitul anului pentru a evita o criză politică sau umanitară în timpul Verii”, a adăugat această sursă.

Numărul migranţilor ajunşi pe coastele europene nu mai are nimic de a face cu cel înregistrat în timpul crizei din 2015, dar tensiunile între europeni nu au dispărut. Ţările mediteraneene solicită mai multă solidaritate din partea statelor vecine în ceea ce priveşte primirea migranţilor. Italia, sub impulsul ministrului său de Interne, Matteo Salvini, a adoptat o linie dură, închizînd porturile pentru navele ONG-urilor care salvează migranţi. Unele dintre ele, precum Sea-Watch la sfîrşitul lui Iulie la Lampedusa, au acostat cu forţa.

Iranul ameninţă că ar putea reveni la situaţia existentă înainte de semnarea acordului internaţional din 2015

Iranul ar putea reveni la situaţia existentă înainte de încheierea în 2015 a acordului internaţional privind programul său nuclear, a declarat purtătorul de cuvînt al Organizaţiei iraniene pentru energie atomică (OIEA), relatează AFP, potrivit agerpres.

„Dacă europenii şi americanii nu vor să acţioneze în conformitate cu angajamentele lor, noi, prin diminuarea angajamentelor noastre, vom contrabalansa această situaţie şi vom reveni la situaţia de acum patru ani”, a spus purtătorul de cuvînt Behrouz Kamalvandi, citat de agenţia de presă iraniană Irna.

În ripostă la decizia SUA de a ieşi în mod unilateral în Mai 2018 din acest acord încheiat la 14 Iulie 2015, Iranul a început să încalce treptat unele dintre angajamentele sale pentru a-i determina pe partenerii săi să acţioneze pentru a salva acordul. „Aceste măsuri nu sunt luate din încăpăţînare. Ele sunt luate pentru a da celeilalte părţi o şansă de a reveni la raţiune şi de a-şi îndeplini obligaţiile”, a spus Kamalvandi, în timp ce miniştrii de Externe ai UE se reunesc la Bruxelles pentru a încerca să salveze acordul.

Încheiat între Teheran şi Grupul 5+1 (China, Statele Unite, Franţa, Marea Britanie, Rusia şi Germania) după ani de eforturi, acordul prevede o limitare a programului nuclear iranian în schimbul ridicării sancţiunilor internaţionale. Dar restabilirea sancţiunilor extrateritoriale punitive americane împotriva Teheranului ameninţă acordul, privînd Iranul de beneficiile economice pe care le-a aşteptat.

Iranul cere de cîteva luni statelor care încă fac parte din acord să ajute la ocolirea sancţiunilor americane, în special pentru a avea posibilitatea de a-şi vinde petrolul şi de a scoate sistemul financiar din izolarea impusă de sancţiunile americane. După ieşirea Statelor Unite din acord, Iranul a ameninţat în repetate rînduri că va proceda în mod similar dacă „interesele” sale nu sunt garantate. Reuniunea de la Bruxelles va încerca să găsească modalităţi de a convinge SUA şi Iranul să reducă tensiunile dintre ele şi să înceapă un dialog, pe fondul temerilor că acordul din 2015 este aproape de a se prăbuşi.

Şeful diplomaţiei ungare acuză UE de încurajarea traficului de persoane

Ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a acuzat conducerea Uniunii Europene şi unele state occidentale că sunt de partea traficanţilor de persoane, transmite MTI. Şeful diplomaţiei de la Budapesta a susţinut că în Marea Mediterană are loc o operaţiune de trafic de persoane „organizată internaţional”, cu sprijin politic.

Într-o pauză a unei reuniuni a miniştrilor de Externe europeni, Szijjarto a declarat ziariştilor ungari că „Bruxellesul şi anumite state occidentale membre ale Uniunii Europene s-au demascat (…) deoarece, deşi a devenit evident că migraţia poate fi oprită nu doar pe uscat, ci şi pe Marea Mediterană, încurajează continuu şi făţiş traficul de persoane”. El a avertizat că „forţele care organizează migraţia sunt din nou în ofensivă”. După părerea ministrului, este clar că în cadrul UE există interese favorabile creşterii numărului de migranţi.

Ursula von der Leyen îşi anunţă demisia din funcţia de ministru german al Apărării, indiferent de rezultatul votului din PE

Ursula von der Leyen a anunţat că miercuri va demisiona din funcţia de ministru german al Apărării, indiferent de rezultatul votului din Parlamentul European privind numirea ei în funcţia de preşedinte al Comisiei Europene, relatează agenţia Reuters. ”Voi cere votul de încredere al Parlamentului European. Indiferent de rezultat, voi demisiona Miercuri din postul de ministru al Apărării, pentru a servi Europa cu toată forţa mea”, a scris Ursula von der Leyen pe Twitter.

Într-o primă reacţie după acest anunţ, cancelarul Angela Merkel a declarat că ”respectă” această decizie. ”Este clar că Ursula von der Leyen a decis asupra unei noi etape din viaţa sa”, a adăugat şefa Guvernului de la Berlin.

Propunerea liderilor europeni ca Ursula von der Leyen, membră a Partidului Popular European (PPE), să fie preşedinte al Comisiei Europene a venit ca soluţie de compromis după ce nici unul dintre ”capii de listă” ai marilor familii politice europene nu au obţinut un sprijin suficient în Consiliul European. Dar această propunere a provocat tensiuni în interiorul marii coaliţii guvernamentale de la Berlin formată din creştin-democraţi şi social-democraţi.

La rîndul lor, socialiştii europeni, la fel ca şi liberal-centriştii noului grup ”Renew Europe”, nemulţumiţi de respingerea sistemului ”capilor de listă” în desemnarea preşedintelui Comisiei Europene, s-au arătat rezervaţi faţă de Ursula von der Leyen şi au condiţionat un vot favorabil în Parlamentul European pentru numirea ei la şefia Executivului comunitar de acceptarea unei serii de solicitări privind politicile europene.

Ursula von der Leyen le-a răspuns Luni deputaţilor europeni socialişti şi liberal-centrişti prin scrisori în care promite că, dacă o vor valida în funcţia de preşedinte al Comisiei Europene, ea va propune salarii minime garantate pentru toţi lucrătorii europeni, o schemă de asistenţă pentru şomaj, reformarea politicii de azil pentru migranţi în sensul împărţirii poverii între statele UE, revizuirea modului în care este monitorizată respectarea statului de drept în ţările UE, precum şi susţinerea reducerii emisiilor de carbon cu 55% pînă în anul 2030. De asemenea, Ursula von der Leyen s-a pronunţat pentru a se acorda Parlamentului European dreptul de iniţiativă legislativă, iar deciziile de politică externă ale UE să nu mai fie luate în unanimitate, ci doar prin majoritate calificată.