Lavrov „le-o serveşte” turcilor: Nordul Siriei trebuie să treacă sub controlul Damascului!

Şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov a apreciat Miercuri că regimul sirian este cel care trebuie să preia sub controlul său Nordul Siriei, respingînd se pare ideea unei ‘zone de securitate’ sub control turc, avansată anterior de către Ankara şi Washington, informează AFP, potrivit agerpres. ‘Suntem convinşi că varianta optimă şi singura care poate fi corectă este trecerea acestor teritorii sub controlul Guvernului sirian, al forţelor armate siriene şi al structurilor lor administrative’, a declarat Lavrov în conferinţa sa de presă anuală. În acest context, ministrul rus a exprimat sprijinul Rusiei pentru ‘contactele care au început între reprezentanţii kurzi şi autorităţile siriene cu scopul de a conveni asupra modului de restabilire a vieţii într-un singur stat fără ingerinţe externe’.

Preşedintele american Donald Trump a cerut recent crearea unei ‘zone de securitate’ de 30 km în Siria. După o convorbire telefonică cu omologul său american, Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a explicat că ţara sa ar putea prelua sarcina de a stabili această zonă între frontiera Turciei şi poziţiile principalei miliţii kurde din Siria susţinute de Washington, Unităţile de apărare a poporului (YPG). Această propunere a fost respinsă de regimul de la Damasc, al cărui aliat principal este Rusia.

Lavrov a indicat că această problemă va fi abordată în cadrul apropiatei întîlniri între Vladimir Putin şi Recep Tayyip Erdogan, aşteptat în Rusia la sfîrşitul lunii Ianuarie. ‘Pe ansamblu, procesul de pace din Siria înregistrează progrese, desigur mai lent decît ne-ar plăcea’, a declarat Lavrov. ‘Suntem convinşi că trebuie să ducem la capăt lupta împotriva terorismului, iar în prezent principalul focar al terorismului se află în zona Idlib’, a adăugat el.

La începutul lunii Ianuarie, gruparea jihadistă dominată de fosta ramură siriană a Al Qaida, Hayat Tahrir al-Sham (HTS), şi-a consolidat poziţiile în provincia Idlib, care a făcut obiectul unui acord în Septembrie între Ankara şi Moscova, oprind astfel o ofensivă a Damascului şi a aliatului său în această provincie. 

Acordul privind Brexit-ul a fost respins de Parlamentul britanic. Ce opţiuni mai are acum Guvernul de la Londra

Decizia Camerei Comunelor de respingere a Acordului negociat de Guvernul Theresa May cu Bruxellesul generează cîteva scenarii posibile pentru finalizarea procedurii Brexit, dar criza politică probabil se va prelungi, relevă un material realizat de FOCUS şi preluat de mediafax.

Renegocierea actualului Acord Brexit. Prin decizia de Marţi seară, Camera Comunelor a semnalat dorinţa de renegociere a acordului actual, deşi liderii de la Bruxelles au transmis în mai multe rînduri că este lucru este improbabil. Surse britanice şi europene au evocat posibilitatea prelungirii perioadei de negocieri în virtutea Articolului 50 al Tratatului UE şi amînarea Brexit pînă cel puţin în Iulie. Michel Barnier, negociatorul Uniunii Europene, a exprimat „profundul regret” că deputaţii britanici au respins un acord negociat timp de doi ani „în funcţie de liniile roşii trasate de Guvernul de la Londra”. „Acum depinde de autorităţile britanice să analizeze rezultatul votului, iar Guvernul britanic trebuie să ne spună cum se vor derula lucrurile în sensul retragerii ordonate a Marii Britanii din UE pe 29 Martie”, a afirmat Barnier, citat de BBC.

Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, şi-a exprimat „regretul” că Acordul Brexit a fost respins de Camera Comunelor şi a cerut Marii Britanii să clarifice urgent intenţiile privind procedura Brexit, în timp ce Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, a sugerat anularea ieşirii din UE. „Am luat notă cu regret de rezultatul votului desfăşurat în această seară în Camera Comunelor. Îndemn Marea Britanie să îşi clarifice intenţiile cît mai rapid posibil. Timpul este aproape de final”, a transmis Jean-Claude Juncker.

La rîndul său, Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, a sugerat anularea procedurii Brexit. „Dacă este imposibil un acord şi nimeni nu vrea ieşirea fără acord, atunci cine va avea în sfîrşit curajul să spună care este singura soluţie pozitivă?”, a declarat Donald Tusk prin Twitter.

 „Regretăm rezultatul votului şi îndemnăm Guvernul britanic să clarifice cît mai curînd intenţiile privind următorii paşi. Cele 27 de state UE vor rămîne unite şi responsabile, aşa cum au fost de-a lungul întregului proces, şi vom încerca să reducem daunele generate de Brexit. Vom continua pregătirile pentru orice rezultat, inclusiv pentru scenariul producerii Brexit fără acord”, a transmis un purtător de cuvînt al Consiliului European.

Scrutinul europarlamentar programat în luna Mai în ţările UE va crea complicaţii. „Sesiunea Parlamentului European va începe în Iulie. Vor trebui să existe în continuare eurodeputaţi britanici dacă Marea Britanie va fi în continuare stat membru UE. Dar lucrurile nu sunt albe sau negre în Uniunea Europeană”, a explicat un diplomat european.

Producerea Brexit fără acord. În lipsa unui acord acceptat de Parlamentul britanic, de Parlamentul European, de Consiliul European şi de Parlamentele celor 27 de state membre UE, Marea Britanie riscă să părăsească UE fără nici un acord care să reglementeze viitoarele relaţii bilaterale. Acest lucru ar afecta foarte mult economia britanică şi ar genera probleme vamale, inclusiv la frontiera sensibilă dintre provincia britanică Irlanda de Nord şi Irlanda, stat UE.

Alegeri parlamentare anticipate în Marea Britanie. Partidul Laburist britanic, aflat în opoziţie, a depus Marţi seară, în contextul respingerii Acordului Brexit de către Camera Comunelor, un proiect privind organizarea unei moţiuni de cenzură la adresa Guvernului Theresa May. „Am depus un proiect de moţiune de cenzură la adresa Guvernului”, a declarat Jeremy Corbyn, liderul Partidului Laburist (centru-stînga), denunţînd „incompetenţa” Executivului de la Londra. Andrea Leadsom, preşedintele Camerei Comunelor, a stabilit ca votul pe tema moţiunii de cenzură să aibă loc miercuri seară.

Organizarea unui nou referendum privind apartenenţa Marii Britanii la UE. În ultimii ani, numeroşi politicieni britanici au cerut organizarea unui nou referendum privind apartenenţa la UE. Referendumul care a decis Brexit a generat o profundă criză internă în Marea Britanie, în contextul în care Scoţia, Irlanda de Nord şi Ţara Galilor au semnalat că vor rămînerea în UE, avertizînd chiar cu independenţa. Foştii premieri Tony Blair şi John Major au atras atenţia că eventuala ieşire din UE va pune în pericol unitatea Marii Britanii, afectînd acordul de pace privind Irlanda de Nord şi alimentînd mişcarea proindependenţă în Scoţia. „Abandonaţi apartenenţa Marii Britanii la Uniunea Europeană şi să nu fiţi surprinşi că la final, drept consecinţă, abandonăm unitatea noastră ca ţară”, a declarat John Major, premier conservator britanic în intervalul 1990-1997. „Votul în favoarea ieşirii din UE pune în pericol viitorul Irlandei de Nord”, a spus, la rîndul său, fostul premier laburist Tony Blair.

Deşi principalii liderii politici britanici, în frunte cu premierul Theresa May, susţin că trebuie să respecte voinţa exprimată clar de electorat în privinţa ieşirii din Uniunea Europeană, rezultatul referendumului din 2016 a fost strîns, 51,9% (17,4 milioane de alegători) votînd în favoarea Brexit, iar 48,1% (16,1 milioane) pentru rămînerea în UE.

Anularea procedurii Brexit. Anularea procedurii Brexit ar putea fi decisă în urma unui nou referendum sau a alegerilor parlamentare anticipate din Marea Britanie. După respingerea Acordului Brexit de către Camera Comunelor, Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, a sugerat anularea procedurii Brexit. „Dacă este imposibil un acord şi nimeni nu vrea ieşirea fără acord, atunci cine va avea în sfîrşit curajul să spună care este singura soluţie pozitivă?”, a declarat Donald Tusk prin Twitter.

O jurnalistă a televiziunii iraniene a fost arestată în SUA

Poliţia din SUA a arestat o jurnalistă americană care lucra pentru postul iranian de stat care emite în limba engleză, Press TV, a anunţat televiziunea, scrie Reuters, potrivit news.ro. Press TV a informat că Marziyeh Hashemi a fost arestată pe Aeroportul Internaţional St. Louis Lambert Duminică şi că este reţinută în Washington. Ea nu a fost pusă sub acuzare oficial.

Hashemi, o prezentatoare şi regizoare de documentare, se afla în SUA pentru a-şi vizita familia, a informat televiziunea. Ea a putut să îşi sune fiica la două zile după ce a fost arestată. Conform Press TV, Hashemi s-a născut sub numele Melanie Franklin în SUA şi şi-a schimbat numele după ce s-a convertit la Islam. Ea a declarat, conform Press TV, că nu a putut purta hijabul în închisoare şi a primit drept masă numai carne de porc, aliment interzis de Islam. Singura mîncare pe care a avut-o în ultimele zile a fost „un pachet de biscuiţi”, a afirmat Hashemi.

Lavrov spune că Rusia este gata să lucreze ‘pentru salvarea’ Tratatului INF

Rusia este pregătită să lucreze ‘pentru salvarea’ Tratatului privind Forţele Nucleare Intermediare (INF) – care datează din perioada Războiului Rece, în pofida numeroaselor probleme – din care SUA ameninţă să se retragă, a declarat Miercuri ministrul de Externe rus Serghei Lavrov, citat de Reuters, AFP şi TASS, potrivit agerpres.

‘Suntem ca întotdeauna gata să lucrăm pentru salvarea tratatului’, a declarat Lavrov în conferinţa sa de presă anuală, în care a acuzat SUA de ‘ignorarea’ tuturor propunerilor ‘constructive’ ale Rusiei pentru salvarea tratatului şi care ‘au insistat asupra ultimatumului lor’, aşa cum s-a văzut la consultările de marţi de la Geneva. ‘Sper că ţările europene, care ar putea avea mai mult interes în aceasta decît oricine altcineva, vor depune eforturi de a nu se cala pe poziţia americană şi vor încerca să determine Washingtonul să aibă o poziţie mai responsabilă’, a declarat şeful diplomaţiei ruse, lansînd un apel ţărilor europene să sprijine Moscova în aceste negocieri.

Consultările ruso-americane desfăşurate Marţi la Geneva pe tema Tratatului INF s-au încheiat fără nici un rezultat. Washingtonul acuză Moscova de încălcarea acestui tratat semnat de URSS şi SUA în 1987 la finalul Războiului Rece, susţinînd că Rusia a dezvoltat un nou tip de rachetă balistică Novator 9M729 care încalcă pactul. La 4 Decembrie, secretarul de stat american Mike Pompeo a dat Rusiei un termen de 60 de zile ca să se conformeze obligaţiilor ce decurg din Tratatul INF, în caz contrar ameninţînd că Washingtonul îşi vor suspenda angajamentele în baza acestui pact la începutul lunii Februarie.

Rusia susţine că racheta de croazieră Novator 9M729 (SSC-8, conform clasificării NATO) nu este interzisă de INF, avînd în vedere că raza sa de acţiune este de 498 de kilometri, în timp ce tratatul vizează rachetele cu o rază între 500 şi 5.500 de kilometri.

În finalul reuniunii de la Geneva, ministrul rus adjunct de Externe Serghei Riabkov a acuzat SUA că sunt ‘pe deplin’ responsabile de eventuala rupere a tratatului, adăugînd că Rusia a formulat propuneri destinate depăşirii impasului. ‘Am profitat de consultări pentru a propune părţii americane o serie de măsuri concrete privind rachetele din 9M729, care, în opinia noastră, ar elimina orice suspiciune de nerespectare a acestui tratat’, a declarat Riabkov.

Lavrov a declarat Miercuri că aceste consultări ‘au constat doar în a spune că Rusia încalcă’ tratatul şi că ‘noi trebuie să facem ceea ce cere SUA, dar Statele Unite nu trebuie să dea nimic la schimb’.

Potrivit NATO şi Statelor Unite, acest nou sistem de rachete încalcă Tratatul INF şi este responsabil pentru ameninţarea Washingtonului de a se retrage.

Tratatul INF – semnat de Preşedintele american Ronald Reagan şi de ultimul lider sovietic, Mihail Gorbaciov – le interzice Statelor Unite şi Rusiei să deţină, să producă sau să testeze rachete nucleare cu lansare de la sol, cu o rază de acţiune cuprinsă între 500 şi 5.500 de kilometri.

Referitor la Tratatul de reducere a armelor nucleare START, Lavrov a spus că Moscova şi-ar dori prelungirea tratatului START (care expiră în 2021) cu SUA, dar se teme că Washingtonul doreşte ‘să pună capăt’ şi acestui acord.

Potrivit şefului diplomaţiei ruse, Rusia, precum şi alte ţări, exprimă temeri că retragerea SUA şi din acest acord face parte din planurile actualei Administraţii americane, după ce Preşedintele Donald Trump a calificat START drept unul dintre acordurile ‘proaste’ semnate de Barack Obama.

În 2010, Preşedinţii american şi rus de la acea vreme, Barack Obama, respectiv Dmitri Medvedev, au semnat la Praga Tratatul START, prin care SUA şi Rusia se angajau să îşi reducă numărul de focoase nucleare la 1.550 pentru ambele ţări. Deşi valabil pentru zece ani, acest acord poate fi prelungit de comun acord pentru alţi maximum cinci ani.

Olanda s-a cam săturat de ifosele britanicilor: ‘Să ne spună ce vor!’

Prim-ministrul olandez Mark Rutte a avertizat Miercuri că timpul se scurge pentru a ajunge la un acord înainte ca Marea Britanie să părăsească Uniunea Europeană şi le-a cerut britanicilor să se hotărască, informează Reuters, potrivit agerpres. „Acum este de datoria britanicilor să ne spună ce vor”, a declarat el reporterilor la Haga, ca reacţie la votul de Marţi împotriva acordului privind Brexit-ul al premierului Theresa May. „Noi mai avem ceva timp, dar pînă la urmă ne întindem prea mult”, a notat el. „Încă sperăm să ajungem la un acord înainte ca ei să plece la sfîrşitul lunii Martie”, a mai spus Rutte.

Olanda, unul dintre cei mai importanţi exportatori din lume, avînd legături strînse cu economia britanică, este extrem de vulnerabilă la fluctuaţiile comerţului internaţional.

„O ieşire fără acord este, desigur, mai rea decît cu un acord. Ce face Olanda este că încearcă să se asigure că pagubele sunt reduse la minimum”, a explicat Rutte. „Singurul acord posibil în acest moment” are legătură cu modul în care Marea Britanie va părăsi UE formată din 28 de membri, a adăugat premierul olandez. 

Membrii personalului ONU, victime ale hărţuirii sexuale

O treime dintre membrii personalului ONU au declarat că au experimentat hărţuirea sexuală la locul de muncă în ultimii doi ani, potrivit unui sondaj intern al angajaţilor Naţiunilor Unite, publicat Marţi şi citat de dpa, potrivit agerpres. La acest sondaj, realizat în Noiembrie de consultanţii Deloitte, au răspuns 30.364 de persoane care lucrează cu ONU şi agenţiile sale – o rată de răspuns de numai 17%.

Aproximativ 21% dintre respondenţi au raportat povestiri sexuale sau glume cu caracter ofensator, 14% s-au referit la remarci jignitoare despre felul cum arată, corpul lor sau activităţile sexuale, iar 13% s-au plîns în legătură cu încercările de a-i atrage într-o discuţie cu tentă sexuală. Aproximativ 11% s-au referit la gesturi sexuale sau limbaj al corpului şi 10% au menţionat atingeri care i-au făcut să se simtă incomod.

Mai mult de jumătate dintre incidentele de hărţuire sexuală raportate au avut loc într-un mediu de birou şi următoarele cel mai frecvent citate au fost evenimentele sociale legate de muncă. Doi din trei hărţuitori au fost bărbaţi, potrivit sondajului, şi aproximativ jumătate erau colegi, în timp ce în jur de unul din patru erau responsabili sau manageri.

Într-o scrisoare adresată Marţi personalului ONU, secretarul general al Naţiunilor Unite Antonio Guterres a declarat că rata de răspuns „moderat scăzută” poate indica „un sentiment de neîncredere, percepţii de inacţiune şi lipsă de responsabilitate”. În Februarie 2018, ONU a anunţat o linie de asistenţă non-stop a personalului, precum şi un proces mai eficient legat de reclamaţii şi o echipă specializată de investigaţie, ca răspuns la declaraţiile angajaţilor că au fost hărţuiţi sau agresaţi sexual în timp ce lucrau pentru Naţiunile Unite. 

Australia ‘se topeşte’ sub valul de caniculă: Temperaturile se apropie de 50 de grade Celsius

Valul de căldură care afectează în prezent Australia a stabilit noi recorduri de temperatură, în anumite părţi ale Australiei înregistrîndu-se Miercuri aproape 50 de grade Celsius. Vînturile fierbinţi şi uscate care se deplasează din centrul deşertic al continentului au dus la creşterea mercurului în termometre în mai multe zone, informează DPA, potrivit agerpres.

La Port Augusta mercurul din termometre a indicat 48,9 grade, cu 0,7 grade mai mult decît temperatura cea mai ridicată înregistrată vreodată. Temperaturile medii din Vestul statului New South Wales au depăşit 42 de grade. La Adelaide, temperaturile au depăşit 40 de grade cîteva zile la rînd, determinînd autorităţile să emită un „cod roşu” de caniculă, iar pe cele din domeniul medial să se ocupe de persoanele fără adăpost şi să monitorizeze mai atent persoanele vîrstnice. Miercuri, în Capitala Canberra temperaturile au ajuns la 41 de grade Celsius, cu 13 grade peste normalul acestei perioade.

„Ultimul eveniment despre care putem spune că a fost comparabil în intensitate – ca temperaturi şi lungime a perioadei de arşiţă – a fost în 1939”, a declarat Jane Golding, de la Biroul de Meteorologie, pentru televiziunea publică ABC.

Cea mai ridicată temperatură înregistrată vreodată în Australia a fost de 50,7 grade Celsius în 1960, la Oodnadatta, o localitate situată la marginea deşertului Simpson, la 873 de kilometri Nord de Adelaide. Canicula care s-a instalat de o săptămînă în Australia nu a depăşit încă acest record, deşi în unele zone temperaturile s-au apropiat de cele înregistrate la Oodnadatta în 1960. Potrivit meteorologilor, se aşteaptă ca actualul val de căldură să dureze pînă în acest weekend.

Putin acuză SUA că destabilizează Balcanii

Tentativele SUA şi ale altor ţări occidentale de a-şi consolida poziţia dominantă în Balcani rămîne un factor serios de destabilizare în regiune, a declarat Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, într-un interviu acordat Marţi seara publicaţiei sîrbe Večernje novosti, înaintea vizitei sale, de Joi, la Belgrad, informează agenţia de presă rusă oficială TASS, potrivit agerpres.

‘Dacă e să vorbim despre situaţia din Balcani, un factor major de destabilizare este linia SUA şi a unor ţări occidentale orientată spre consolidarea dominaţiei lor în regiune’, a spus Putin, potrivit căruia, în 1999, ‘forţele NATO – fără autorizare din partea ONU – au bombardat Iugoslavia timp de două luni, smulgînd cu forţa ţinutul autonom Kosovo’. ‘În 2008, Washingtonul şi aliaţii săi au sprijinit autoproclamarea ilegală a independenţei Kosovo’, a adăugat el.

În continuare, Preşedintele rus a denunţat extinderea NATO în regiune, ceea ce duce la creşterea tensiunilor în Europa, acuzînd Alianţa că restabileşte liniile de divizare din perioada Războiului Rece.

În 2017, în opinia sa, în pofida faptului că jumătate din populaţia Muntenegrului nu voia în NATO, mica ţară balcanică a fost atrasă în Alianţă. ‘S-au temut să organizeze un referendum pe această temă şi drept urmare această ţară trece acum printr-o perioadă de instabilitate politică’, a spus Putin.

În acest context, şeful statului rus a evocat şi cazul Macedoniei unde – potrivit lui – ‘pentru a accelera intrarea acesteia în Alianţa Nord-Atlantică a fost declanşat anul trecut procesul de schimbare a denumirii ţării şi amendarea Constituţiei’.

‘Am afirmat în mod repetat că noi considerăm politica de extindere a NATO o relicvă a Războiului Rece, o strategie militaro-politică eronată şi distructivă’, a afirmat Preşedintele rus. ‘Astăzi, Alianţa încearcă să-şi consolideze prezenţa în Balcani. Prin aceasta doar restabileşte liniile de divizare pe continentul european, încălcînd grav principiul indivizibilităţii securităţii’, consideră Putin, potrivit căruia aceasta duce la scăderea încrederii şi la creşterea tensiunii în Europa.

În acelaşi timp, el şi-a exprimat surprinderea faţă de reacţia UE la decizia ‘parlamentului’ kosovar de a transforma Forţele de securitate din Kosovo într-o armată în adevăratul sens al cuvîntului. ‘Era evident că o astfel de măsură va fi percepută de sîrbii care trăiesc în provincie drept o ameninţare directă la adresa securităţii lor. În general, această măsură generează riscuri majore de agravare a situaţiei în regiune’, a declarat şeful statului rus în interviul pentru publicaţia sîrbă.

Moscova, cunoscînd şi înţelegînd complexitatea Balcanilor şi istoria regiunii, a privit-o ca pe un spaţiu de cooperare constructivă, susţine Vladimir Putin, adăugînd că ‘şi astăzi Rusia are mulţi prieteni aici, printre care un loc special îl ocupă partenerul strategic – Serbia’.

În acest context, Preşedintele Rusiei a promis că ţara sa va dezvolta cooperarea tehnico-militară cu Serbia, conform TASS. ‘De-a lungul anilor, am ajutat la consolidarea capacităţii de apărare a Serbiei: furnizăm arme şi echipamente militare, ajutăm la reparaţii şi modernizare. Vom continua să dezvoltăm cooperarea tehnico-militară’, a dat asigurări Putin Belgradului, subliniind că Moscova apreciază angajamentul ferm al conducerii sîrbe faţă de politica de menţinere a neutralităţii Serbiei.

Referitor la aspiraţia Serbiei de a se integra în UE, Preşedintele rus a declarat că Moscova respectă această dorinţă a Serbiei şi consideră că acest curs al conducerii sîrbe nu va fi un obstacol în calea dezvoltării relaţiilor dintre Moscova şi Belgrad. ‘Respectăm politica conducerii sîrbe de aderare la UE. Spre deosebire de partenerii occidentali, noi nu încercăm să punem Belgradul în faţa unei alegeri artificiale – ori cu Rusia, ori cu Uniunea Europeană’, a spus Putin.